Page 63 - 1897-10
P. 63
Nr. 280—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
interesantă. Punându-se la vot, se respinge şi mai mulţi să vedem adunându-se pe cei nostru cu Belgia a devenit atât de însem se va procede la zidirea actului de fun-
cu maioritste propunerea eomisiunei. doritori de înaintarea literaturii şi oulturii nat, în cât oifra esportului nostru îu Belgia, daţiune, oare va fi semnat de Regele şi
Oomisiunea a dona raportâză, că so poporului româu, âr cei ce nu o doreso, în anii 1895 şi 1896, s’a ridioat peste aceea Regina, de Mitropolitul Moldovei, de d-nii
cotelile comitetului le-a aflat în ordine, aoeia rămână acasă. Pp. a tuturor oelorlalte ţări în cari esportăm miniştri, eto. După terminarea acestei oe-
comunioă resultatul înoassărilor făcute în produsele solului nostru. Iu adevăr, dâoă remouii, Majestăţile Lor vor visita noul
numele membrilor noi înscrişi, oarî se vor consultăm statistica oficială a oomeroiului palat al Universităţii.
11
publica în „Transilvania . nostru esterior pe anul 1895, luând numai
Scirî din România. Tot în aoâstâ 4’< după dejun, MM.
La ordinea diloi fiind propunerile ţările ia cari esportul nostru este mai în LL. Regele şi Regina vor visita seminariul
eventuale, membrul ajutător Gr. Dan, după — Plecarea Principelui şi Principesei semnat, găsim că am espediat în Germania Veniamin şi bisericile Trei Erarohl şi Sf.
oe în legătură ou cuvântul de desohidere României. Marţi diminâţa toţi miniştrii, află pentru 26 miliâne, în Austro-Ungaria pen Nicolae.
constată, că una din cele mai mari piedeol tori în Capitală, au pleoat la Sinaia, pentru tru 42 milione, în Anglia pentru 75,363,000, Sâra va fi represeutaţiă de gală la
în oalea înaintărei nâstre este toomai să- a ura bună oălătoriâ Prinoipelui Ferdinsnd âr în Belgia am treout peste 75V milione. Teatrul Naţional, âr oraşul va fi iluminat.
2
răoia, provenită în multe privinţe şi din şi Prinoipesei Maria. Aoeştia au pleoat la Iu 1896, asemenea, pe oând esportul nostru
mulţimea de scăderi şi neajunsuri în afa- ora 1 p. m., cu un tren speoial, în oare s’au se oifrâză la 17 milione îu Germania, la , Mercurl diminâţa 22 Oct. v. Majestăţile
oerile economice ale poporului nostru, faoe uroftt Regele şi Regina, Ducele, Ducesa şi 32Y milione îo Austro-Ungaria la aprope Lor vor visita şooia fiilor de militari, oa-
2
următârea propunere: 1) „Considerând, oă Prinoipesa Fedora de Saxen-Meiningen şi 112 milione în Anglia, el se urcă la aprâpa sărmile dela Oopou, şoâla de arte şi me
dela bunăstarea materială şi eoonomică a miniştrii. Majestâtile Lor împreună ou înalţii 114 miliâne îu Belgia". serii şi şoâla normală „Vasilie Lupu".!
poporului nostru atârna mai ou sâmă pro lor âspeţl şi suitele lor, au oondus păreohia „Afară de aoâsta, Anversul este cel La 10 âre diminâţa Regina va primi
păşirea nâstră în t6te direoţiunile de cul princiară, pănă la Predeal, unde şi-au luat mai mare port al Europei, după Hamburg în audienţă oorpul profesorul al Universi
tură ; rămas ban, în modul oel mai cordial, de şi Marsilia, şi oea mai mare piaţă de des- tăţii din Iaşi.
considerând, oă numai prin studierea la Alteţele lor Regale. Prinoipele Ferdi- faoere pentru comerciul dintre Orient şi După dejun, Regele va visita noul
;şi cunâscerea amănunţită a stării econo nand se va duce la Lugano, âr Prinoipesa Occident; âr, pentru vasele, cari vin din abatoriu, expesiţiunea de vite şi baia comu
mice a poporului nostru, putem soâte la Maria la Ooburg. Pe la finele luuei No Orient, el are avantagiul, printre cele trei nală, âr Regina va visita şoâla normală
• lumină soăderile şi lipsurile lui, pentru a vembre, păreobia prinoiară, împreună ou porturi de cari ne ooupăm, de a fi oel mai de institutâre şi mai multe şcoli primare
căror combatere suntem ohiemaţl a luora; mioii principi Oarol şi Elisabeta se vor sta de fete.
apropiat şi de a avâ în aoelaşl timp ace
oomitetul se însâroinâză, ca să pro- bili la Nizza, în vila Ducesei de Coburg leaşi relaţiunl oa şi celelalte două, dâoă nu Sâra, a doua representaţia la Teatru!
vâoe pe membrii agenturilor diferitelor co pe malul Câstei de Aur, unde vor petrece mai întinse, cu ţările industriale, cari im Naţiouai.
mune de pe teritoriul acestui despărţământ, earna.
portă o parte din grânele nostre şi oarî ne Joi dimMţa, Regele va visita spitalul
oa cel mult pănă la proxima adunnre ge Sf, Spiridon şi liceul internat, âr Regina,
— Serbări la Sulina. MerourI în 15 trimit în schimb articolele lor manufac-
nerală în respectiva oomună să faoă o dare oonservatorul şi şoâla „Reuniunai femeilor
(27) Ootomvre au fost la Sulina serbările turate“.
de sâmă (tractat, studiu) în scris despre române din Iaşi", de sub direoţiunea d-nei
pentru inaugurarea noului canal de ourând „In aceste oondiţiunl, nimeni nu se
t6te referinţele eoonomioe ale poporului Mârzesou.
tăiat. Marţi diminâţa a pleoat din Galaţi aştepta ca guvernul româu să părăsâscă,
din oomuna lor, arătând părţile bune şi După dejun, M. S. Regele va visita
vaporul regiei „Orient", ducând pe d-nii fără niol un motiv eunosout, o piaţă atât
rele şi dându-şl părerea, cum s’ar putâ în liceul naţional şi mai multe şooll primare.
miniştrii Sturdza şi Brătianu, pe membrii de sigură pentru desfacerea produselor nos
drepta relele. Acâstă dare de sâmă în soris
eomisiunei europene, pe directorul general tre, ca Anversul". Regele şi R“gina, însoţiţi de d-nii
se va oeti şi va forma obieot de desbatere
al C. F. R. şi pe ceilalţi invitaţi. miniştri, vor părăsi a doua Capitală a ţării
la adunarea generală, oare pe basa aoestor „Drapelul" spune apoi oă primul mi Joi, 23 Ootomvre, ârele 10 sâra, şi vor
desbaterl va enunţa ţese generale econo — D. Camaussel, profesor în Paris, nistru întrebat fiind, eu ooasia solemnităţii sosi în Sinaia a doua 4b Vineri, la ârele
mice. Acâstă dare de sâmă va forma apoi outrierând astă vară Banatul şi Transilvania dela Brăila, de ce a preferit pe Olanda
xm bun material pentru sorierea la timpul şi studiind situaţia Românilor, a înounos- Belgiei, n’ar fi răspuns decât: „Ou Belgia 10 diminâţa. *
u
său a monografiilor respectivelor oomune . oiinţat erl Liga Culturală, că în ourând va avem deja relaţiunl de afaoerl, pe oând ou
In legătură ou aoâsta d-1 Dan mai începe o campanie în oestiunea naţională Olanda nu". Numita fâiă promite îu fine, Pregătirile pentru primirea Maj©sta
faoe următorele 2 propuneri: 1) „Comite prin celebra revistă „Revue des Revues , ale că va esamina disposiţiunile contractului ţilor Lor urmâ4ă cu aotivitate. Tâte stra
u
tul se însărcinâză, oa Bă provâoe agenturile oărei colâne îi sunt desohise. înoheiat cu oasa Miiller din Rotterdam, dele pe uude va trece cortegiul regal vor
■comunale, să dispună adunarea productelor spre a dovedi, că serviciul maritim român fi frumos decorate ou stindarde şi oriflame
n’a găsit în portul Rotterdam favoruri şi atîrnate de stâlpi împodobiţi ou verdâţă.
literare ale poporului nostru din comunele — Concesiuni de farmacii. Erl s’a în
lor, precum adunarea de tradiţiunl şi po ceput ooncursul pentru darea de 14 con înlesniri, de cari avâ absolută nevoe şi oarî Se vor ridioa mai multe arcuri de triumf,
îi fuseseră refasate la Anvers. âr în timpul nopţei — pentru tot timpul
veşti, strigături şi cântece poporale de tot cesiuni de farmacii. S’au înscris 20 oandi-
oât Regele şi Regina vor sta în Iaşi —
felul". daţi. Juriul esaminator se oompune din
stradele Lăpuşneanu, Golia şi Carol vOr fi
3) „Adunarea decide, ca tâte oonolu- d-nii dootorl Măldăresou şi Atanasesou, din
8ele sale, precum şi tote actele mai în partea Universităţii, Poitzer, ohimist Hen- Programul serbărilor âela Iaşi- iluminate cu eleotricitate. Pentru aoâsta,
administraţia comunală se va servi ds mo
semnate referitâre la viâţa despărţ. să se ţesou şi Roşu farmacişti.
Regele Oarol şi Regina Elisaveta vor torul eleotrio al teatrului naţional, oare are
publioe în tâte oomunele poporului în bi
— Bandele de hoţi în judeţul Covurlui. pleca din Sinaia ou uu tren speoial Du- o putere de 52 de oai.
tf
serică la timpul său . l
Se oomunioă din Galaţi, oă o bandă de tâl mineoă, 19 Ootomvre; orele 8 / sâra. In Au treout mulţi ani de oând Suve
2
Adunarea primesoe unanim aceste trenul regal vor lua loc d-nii miniştri, oarî
hari, oompusă în oea mai mare parte din ranii aoeştia n’aa mai visitat laşul. In
'trei propuneri şi după aprobarea lor de vor însoţi pe Majestăţile Lor la Iaşi.
dssertorl din armată, şi oare a înspăimân adevăr, Regele nu a mai fost îu capitala
comitetul central însâroinâză pe oomitetul
tat întreg judeţul Covurlui, se adăpostesoe Majestăţile Lor vor sosi în gara Iaşi Moldovei dela 1890, âr Regina din vreme
ceroual ou executarea lor.
îu pădurea Talisman de lângă Beresol, aoel a doua 4b Luni, 20 Oct. v. la 10 âre dim. oând încă nu pusese pe cap oorâna de
Din averea disponibilă de vre-o 150
judeţ, şi pănă acum nici o măsură nu s’a Pe peronul gărei se vor afla : Mitropolitul regină.
fi. a despărţământului, se votâză, cu ulte-
luat pentru prinderea bandiţilor. Pe fiă-care Moldovei şi Sucevei, ou clerul Mitropoliei;
riâra aprobare a comitetului central, un Toţi marii comercianţi vor deoora
cji vin soiri despre tâlhării şi atacuri la prefeotul poliţiei Iaşi: preşedintele Curţii
ajutor de 15 fl. ucenicului Aron losif Ti- frumos magazinele lor. Faţă ou'aotivitatea,
dramul mare săvârşite de aceşti bandiţi. de Apel; comandantul oorpului IV de ar
oan din Bran, unul de 20 fl.j sodalului N. care domnesoe în tâte cercurile sooiale şi
Fiind-oă tâlharii au trecut da câte-va ori mată ; reotorul şi oorpul profesoral al Uni
Micudă din Zârnesoî, şi altul de 50 fl. pen administrative, se pâte prevedâ, că reoep
şi în judeţul Tutova, unde au săvârşit tâl versităţii din Iaşi; funcţionarii şi ofiţerii
tru un tânăr, oare s’ar aplica să înveţe zi- ţiunea oe se va faoe Suveranilor la Iaşi
hării şi spargeri, parohetul aoestni judeţ a superiori. Onorurile militare vor fi date de
dăritul la vre-uu măestrn zidar din Braşov. va fi grandiâsă.
încercat o urmărire şi a venit pănă la frun o oompanie de infanteria, ou drapel şi
Se aleg apoi ca delegaţi ai despărţămân
tariile judeţului Covurlui. Bandiţii însă sim- mu8ică.
tului II la adunarea gen., oe se va tină în
ţindu-se urmăriţi, s’an retras în asounejâ- Dela gară, Regele şi Regina, în tră ULTIME SCIRÎ.
Beiuş d-nii: Nio. Garoiu şi Dr. I. Meţian.
târea lor din pădurea Talisman, şi aoi sunt sură deschisă trasă de şâse oai, precedaţi
Iu fine, după oe Dr. Stoica aduce,
siguri, oă Gorilii de Covurlui nu îi vor şi urmaţi de câte două plutâne de gen- Viena, 27 Octomvre. Astăcţi, după
mulţămită oomitetului pentru activitatea şi
deranja. darmî călări, se vor duce la Mitropolie, mulţime de votări nominale, majo
jertfele aduse în decursul oelor 3—4 ani,
uude Mitropolitul Moldovei, înoonjurat de ritatea a decis se se facă prima ce
sub presidiul ad lioc al d-lui Stoioa ca
oierul Mitropoliei, va ofioia Te-Deum-ul. tire a proiectului de lege privitor
membru pe viâţă, se prooede la alegerea
Linia nostră maritimă. La serviciul religios vor asista d-nii mi la prelungirea provisorică a pactului
unui nou comitet pe cei trei 8nl următori.
niştri, cari vor îusoţi pe Suverani la Iaşi, se vor ţinb de mâne încolo 4il
mc
Afară de medioul Stoica din Bran, care Sub aoest titlu publioă „Drapelul" un
oorpul dimplomatio şi autorităţile civile şi doue şedinţe.
este membru de iure în oomitet, se declară şir de artiooll, oarî se ooupă ou oestiunea militare. Comitetul esecutiv al majorităţii
aleşi ou unanimitate: Direotor: adv. N. de oe gavernul român preferind pe Olanda
Belgiei, cu oare România întreţine oel mai Dela Mitropolie, Majestăţile Lor se a decis a forţa resolvarea proviso-
Garoiu din ZârnescI, apoi protopopul odo- vor duce la palatul comandamentului cor riului, deci se aştbptă că oposiţia
rar I. Dan, marele proprietar Dr. I. Me- însemnat oomeroiă, a înoheiat un contraot va provoca scenele cele mai turbu
ţian din Zârnesoî, oand. adv. N. Mănoiu pentru a instala un servioiă de naviga- pului IV de armată, unde (vor lua reşe lente.
dinţa şi unde li se va servi dejunul.
din Bran şi notarul I. Vodă din Poiana ţiune ou casa Miiller din Rotterdam şi încă
Mărului. Oomitetul astfel constituit îşi alege pe timp de 5 ani. Aoâsta preferire a Olan Iu tot parcursul cortegiului regal, Constantinopol, 27 Octomvre. —
din sînul său de vioe-preşed. pe prot. I. dei a produs mult sânge rău în Belgia. stradele vor fi frumos decorate şi se vor S’au publicat trei iradele, acordând
ridica mai multe arcuri de triumf.
Dau, de cassar pe Dr. I. Metian, şi din ]<]tă oe spune numita fâiă într’unul joncţiunea drumului de fer bulgar
v
alţi membri de notar pe păr. I. St âvoiu şi diu artioolii din urmă: In aceeaşi 4i> la orele 2 jumătate p. Kustendil-Kumarovo, stabilirea a 8
de oontrolor pe înv. N. Pană din Zârnesoî. „înainte de a se înobeia oontraotul ou m. se va faoe reoepţiunea oorpului diplo agenţi comerciali bulgari în diferite
matic şi autorităţilor locale.
Ou acestea terminându-se agendele, oasa Miiller din Rotterdam, simţământul districte din Macedonia şi din vila-
preşedintele mulţămesoe oelor de faţă şi general era, oă oapul liniei nâstre maritime A doua cţi Marţi, 21 Oot. v, va fi ietul Adrianopol, şi graţiarea a 14
deolară adunarea de închisă. se va fixa la Anvers şi oă numai îu oas inaugurarea Universitâţei. Bulgari condamnaţi pentru delicte
BYumosă întrunire. Acum, când prin oând autorităţile de aoolo nu ar voi se Majestăţile Lor vor sosi la Univer politice.
nouăle.statute s’a regulat definitiv situaţia acorde servioiului nostru de vapâre tote sitate la ârele 10 diminâţa. Vor fi întâm
despărţămintelor, acum oând ruşinea de a înlesnirile neoesare, o deoisiune oontrariă pinate de d-nii miniştri, de rectorul şi pro
ne mai retrage dela muncă de sub stin ar putâ interveni din partea guvernului ro fesorii Universităţii şi de autorităţi. Re Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
dardul Asooiaţiunei cu greu mai pote fi mâu. Acâstă credinţă se basa mai întâia gele va rosti uu disours, la oare va răs
■spălată, să dea Dumne4eu ca tot mai mulţi pe faptul că, de c]eoimi de ani, comerciul punde rectorul Universităţii din Iaşi, Apoi Redactor responsaliil: Ctregoriu Maior.