Page 65 - 1897-10

iiEisistniS? „fiarta'' iese în îl&-care i\,
?! Mtât Abonamente pentru Anstro-Onnarla:
Stfaşov- şi»ţa amt SSs= 30, Pe un an 12 fl.. pe şese luni
6 fl., pe trei Ioni 3 fl,
.■taKsiosI s.ofeao.eaîa ia m
ţAtiusaao. *- Ă?.<u:ti«orijuîa aa .s* N-rii de Dumlnaoâ 2 1î. pe an. \
Pentru România si străinătate;
iSSEfiATE se piiuieso la Aiw!-
Sistraţluns în Biaşo? ţl la va- Pe un an 40 franol, pe ş6s;.
asăt6ro)e Birouri da ansinalurî: luni 20 fr., pa trei luni 10 fr.
în. Viona: X Duiw, Stmrick N-rii de Dumineoă 8 franol.
Sihaltk, Rudolf Moşie, A. Opptlite Se prenumără la t6te ofioioie
Kachfolger; Anton OppeU'k, J. poştale din intru şi din atarâ
Dcmuber, ta Budapesta: A. T. şi la dd. ooleotori.
Soidbergerg, Sekstem Stimat; ta APonameutul pentru Brasor
Buourosci: Âgenc* Havas, 3uo- administraţiunea, piaţa mare,
auiooie de Roumanie; ta Hara- tflrgul Inului Nr. 30 etagiu
burţ,: Saroi/gt db Lilbmann, L: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inasrţlunllor: o seria luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
gsrmond pa e ooI6nă 8 ®r. ţi Cu dusul ta oasă: Pe un an
UOor. timbra pentru o publi- LSI. 12 fl., pe 6 luni 6 ii., pe trei luni
3Bio. Pubiioări mai deoo după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atăt abonamen­
Eaoiame pe pagina a 3-a o tele oât şi inserţiunile sunt
soriă 10 or. a eu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 231. Braşov, Sâmbătă 18 (30) Octomvre 1897.

44
Graţiarea lui Bartha. graţia sa pentru tdtă viaţa mea . Dâr, fiind-că n’au fost nici des- Guvernul a trimis ou duiumul poli­
Cu aceste puţine cuvinte a descris minţite, nici rectificate, trebue să ţişti călări, gendarmeriă şi ohiar şi finanţl
Nu putem trece cu vederea ca­ Bartha istoria închisorii sale. le dăm creZemânt, şi în acest cas în Eger. Tdtă graniţa, în estindere de
şul caracteristic cu graţiarea Zia­ Ea este istoria acelor procedeur! Românii gr. uniţi se vor pomeni multe milurl a fost, pănă la neruşinare,
ristului ungur Nicolae Bartha. deosebite faţă cu cetăţenii de mână cu surprinderea neaşteptată, că ho- despoiată de păzitorii finanţl. (Ilaritate în
Este sciut, că procesul în con­ întâi ai Ungariei, cărora li-se măsură tărîrea adusă la Blaşiu de episcopii stânga). In aceste cjd® ar fi fost timpul oel
tra lui Bartha s’a fost intentat de cu altă măsură, procedeur!, car! au sufragan! ai Metropoliei de Alba- mai delioios pentru contrabandişti. De aoeea
Wekerle încă de pe când acesta era dat nascere în ministeriul de jus­ Iulia şi Făgăraş, sub preşedinţa Me- plătim noi bre pe finanţl, pentru oa aceş­
ministru-preşedinte, pentru nisce ar­ tiţie temerei, că în cele din urmă tropolitului, prin care s’a marcat tia să alunge pe cetăţenii paolniol oa şi pe
ticol!, în car! guvernul fusese învi­ nu se va mai pute dobândi un ver­ posiţiunea lor faţă de congresul au­ nisce epurl peste piaţa din Eger ?
nuit, că a premiat cu favoruri ma­ dict de vinovăţia contra unui Ziarist tonomie unguresc, declinând parti­ Până acuma ne-am uitat frâna şi li­
teriale pe aceia, car! au cumpărat maghiar. ciparea la el, pănă acuma n’a ajuns ber — nu ohiorîş — peste graniţă. Aouma
pe atunci nisce foi oposiţionale ca In schimb însă gem temniţele de la mâna Primatelui, sâu că dâră însă au adus luorurile aşa departe, înoâî,
44
„Peşti Naplo ş. a. A mai fost acu- Ziarişti şi alţî condamnaţi români, acea hotărîre a fost în altă formă in adevăr am fost goniţi peste graniţă prin
redactată, adecă nu ca protest
sat deodată cu el şi Hoîlo. Acesta, faţă cu car! juriile maghiare sunt bajonetele finanţilor şi gendarmilor aus-
neputând se fiă de faţă la pertrac­ cu totul degagiate de acei scrupul!, în contra încercării de-a înZesa şi triaol. Ne-a mers aşa ca uriaşului Antheus,
tarea finală a fost judecat in contu- car! le fac să fiă aşa de îngăduitdre Metropolia gr. unită în cadrul adu­ când şl-a atins brăşl pămentul-mamâ. De
maciam, care sentinţă înse n'a putut în procesele, ce se intentâză, numai nării regnicolare a catolicilor de nu şi-lar fi putut atinge, Heraoles l’ar fi
ritul latin. De-altmintrelea nouă nu
se fiă esecutată, fiind-că acusatul fdrte rar, Maghiarilor. sugrumat; îndată oe l’a atins însă, puterile
trebuia se fiă încă odată citat îna­ N’a fost dre strămutat juriul ne vine a crede acesta din urmă, î-s’au oţelit şi a putut să resiste. Şi noi
intea tribunalului. dela Sibiiu la Cluşiu pe cuvânt, că cu atât mai alea nu, cu cât conclu­ am atins brăşl pâmentul-mamă, şi am ajuns
sele conferenţei dela Cluşiu, anume
Bartha a fost înse condamnat aicî între Maghiar! va fi asigurată le oonsciinţa, oâ putem să privim franc şi
pentru aceea au fost presentate Me-
la 6 lunî,închis6re, şi sentinţa, după condamnarea „agitatorilor valah!? 44 liber in oohl fiă-căruia, care din causa
respingerea apelaţiunilor a intrat în Ministrul Erdelyi nu şî-a mo­ tropolitului prin deputaţiunea alesă aobsta ne aouse de tendinţe trădâtbre de
vigâre, pre când în ce privesce pe tivat bine părerea de a nu se graţia spre acest scop, pentru ca să fiă patrie, pantru-oă ne simţim una, nedes­
Hollo t6tă afacerea s’a prescris. Prie­ Bartha. Trebuia să Z* : Trebue să comunicate locurilor competente, părţit legaţi de fraţii noştri în imperiul
ca
tenii lui Bartha s’au gândit se în- ne geneze, că o singură dată se spre cunoscinţă şi luare în conside- german. (Apl&use în stânga); nimic pe
pedece, esecutarea sentinţei prin aceea condamnă şi un Ziarist ungur şi şi raţiune. lume nu pbte să stingă aoest sentiment,
că vor stărui ca Bartha, care era atunci este graţiat. Ce-o se credă Şi dâcă aceste concluse au fost nimio pe lume nu este în stare, să ne rupă
deputat, se nu fiă estradat de cătră lumea de justiţia ungurâscă ? în adevăr înaintate Primatelui de de ei. Aobsta s’a văcjut in Waldsassen
cameră. Intr’aceea înse camera a Strigoniu, şi prin urmare îi sunt cu­ (oomună bavareză dinoolo de graniţa boemă).
fost disolvata şi Bartha n’a mai fost noscute, se pâte vorbi cu seriositate Aiolnu ne-am simţit în străinătate aici ne-am
ales deputat. Cu tâte astea esecu­ Conclusele gr.-uniţilor şi autonomia de proteste eventuale, adecă, car! de simţit la oe-i de-un sânge ou noi, la cona­
tarea sentinţei fu amânata din causă aicî înainte s’ar presenta congresu­ ţionalii noştri, la fraţii noştri; dboă îusă
că Bartha se bolnăvise. catolică. lui autonomie? Sâu ar putâ să aibă un German austriao merge la Ozaslau şl
loc presupunerea, că „dulcii şi sin­
In cele din urmă Bartha a adre­ Dela un distins membru al conferenţei 44 află aoolo maniera sălbatioă, ou oare sunt
sat Majestăţii Sale, prin intervenirea trecute din Cluşiu primim în grava causă a bi- cerii fraţi catolici, voesc să ia în intimpinaţl Germanii, decă mergi în Po­
sericei române unite următorea espunere : zeflemea (glumă de batjocură), totă
contelui Ştefan Karolyi, o petiţiă de lonia (vrea să Galiţia), unde se plan-
graţiare la Ischl. Acâsta petiţiă se Cetim în Zi are > că Primatele acţiunea fraţilor lor gr. catolic!? tezâ ounoscuta morală pa întinse latifundii,
fi fost imediat provecjută cu „marea Ungariei va deschide Congresul pen­ Stăm fără îndoelă înaintea unei pe oarl buouros le-ar aduce şi la noi, cu
44
semnătură , cerendu-se printr’asta a tru autonomia catolică în 11 No- enigme. Tristă, neconsolabilă şi plină Jidovi şi ou miniştri ou tot (Yiuă ilaritate);
se face monarchului un raport amă­ emvre st. n. anul curent; totodată de grele urmări ar fi situaţiunea nâs- dboă merge în ţbra Slovacilor sbu în Un­
nunţit asupra afacerei. se face cunoscut programul aface­ tră, decă ne-am găsi într’o bună garia, el in tote aceste loourl nu se simte
rilor Congresului. dimineţă în faţa unei desamăgirî
e
Se 4i° acum, că raportul acesta Anume în l-a Zi Primatele va amare. aoasă.
la început a fost făcut în favorul deschide Congresul cu o cuvântare Trebue să fim lămuriţi, e de da­ Ne-au gonit ou bajonetele peste gra-
grăţiării. Ajungând însă raportul în toria organului Metropoliei să ne dea graniţă. Când ne-am întors însă din Wald­
mai lungă, apoi vor fi învitaţ! de­
ministeriu, aicî s’a făcut observarea putaţii să-şî depună mandatele spre desluşiri positive; în cas contrar are sassen ne-au primit brăşl ou bajonetele.
de cătră secretarul de stat, că gra­ verificare. să urmeze a doua conferinţă la Cluşiu, Aobsta a fost luorul oe-1 mai revoltător şi
ţiarea ar ave urmări stricăciose pen­ A doua Zi se vor alege: pre­ sâu aiurea. oe-1 mai grbznio, ce l’am văcfut vre-odată.
tru sistemul-juriilor. Aoolo am văcjut, oum ura grozavă, oe a
şedintele miren, doi notar! preoţesc!, Unul dintre Conferenţiari.
„Deorece şi aşa în procesele po­ şi doi civil!, şi chestorul; după aces­ fost întipărită poliţiştilor oâlârl în Praga
litice (faţă cu acusaţii maghiar!, să tea vor stabili ordinea afacerilor, Mişcarea radicală germană- s’au manifestat în atacurile oele mai co­
’nţelege) sunt rare verdictele, prin şi de cumva eventualele (esetleges) mune şi josnioe. (Rîsete în drbpta. Aplause
v
car! se pronunţă vinovăţia, de aceea proteste ale greco catolicilor nu vor re- naţională în Austria. iu stânga). Credeţi D.-vostră, oă o popo-
graţiarea într’un cas aşa de rar a unui cere timp mai îndelungat, Congre­ Pentru caracterisarea spiritului, raţiune astfel maltratată se îndbmnă prin­
astfel de verdict, ar face ca în viitor sul tot în acea Zi va esmite o co- ce predomină aZ! cercurile obstruc­ tr’asta la patriotism? Credeţi D.-vostră, oă
să nu se mai dea decât verdicte misiune mai mare cu însărcinarea ţioniste germane din camera vie- de atâta grbză dinaintea unui bajonet
44
achitătâre . să. elaboreze un nou plan de statute, neză şi în special al spiritului, de cesaro-regeso bmenii vor începe să oânte
C’un cuvânt ministeriul justiţiei âră pănă se va pregăti acest ela­ care este condusă mişcarea radicală imnul împărăteso? (Fbrte bine! în stânga).
n’a părtinit graţiarea cu tâte că la borat, Congresul va fi suspendat în germană naţională, reproducem as- Astfel goniţi patriotismul negru-galben din
44
acest ministeriu întrase o petiţiă d9 funcţiunea sa . tăZî o parte din vorbirea, ce a ţi- mijlooul poporaţiunii, astfel oreşteţl şi cul­
graţiare, ce au fost lansat’o prietinii Românii gr. uniţi ce trebue âre nut’o cunoscutul schonerian, depu­ tivaţi oeea oe numiţi tradare de patriă, oe
06
lui Bartha şi care, se cji , era sub­ să deducă din acestea? După păre­ tatul Wolf Marţa trecută cu ocasia însă nu este tradare de patriă, oi mai mult,
scrisă de peste 200 mii de persone. rea nostră următârele: discusiunei asupra propunerii de pu­ aduoerea aminte a Aiului pierdut de casa
Destul că Bartha fu silit să în­ 1) Că gr.-catolicii (român! şi ru­ nere în acusaţiune a ministeriului sa părintbscâ şi nisuiuţa, de a-se reîntbroe
tre în închisâre. Der abia a stat teni) nu sunt aşteptaţi să participe din causa întâmplărilor dela Eger: aoolo.
24 de dre şi a şi fost eliberat fiiind la Congres (din causă, că nici n’au Deputatul Wolf : Se cjice, oă mişca­ Şi dboă aooentuez în publio, că vom
graţiat de Majestatea Sa. ales deputaţi). rea radicală, germană naţională este pur­ face şi risca tot, ca îu fine brăşl să fim
Acest prea grabnic act de gra­ 2) Că aceşti gr.-catolic! pănă tată în Austria numai de studenţi, reuniţi, ou poporul nostru german din im­
ţia, ce se asigură, ar fi urmat în con­ acum încă nu şi-au arătat protestele lor gimnastiol şi alţi 6menl plini de tem­ periu în mod strîns, niol aobsta nu este
tra părerei guvernului, care voia să-l Primatelui ca cap al Congresului au­ perament. Gel oe afirmă aebsta trebue tradare de patriă în sensul legii penale.
ţină pe Bartha mai mult timp în tonomie; prin urmare e$ privbscă numai îu Eger, (adeoâ când cu Fost’a doră aşa înainte de anul 1866. Ore
închisore, înainte de-al libera, este 3) Că Primatele, şi cei din jurul adunarea poporală de astă-varâ) de pe aoeea ce a fost posibil înainte de anul
un caracteristic pendant, la actul de său, nici acuma nu sciu de ce na­ galeria străvechiului sfat (primării) şi ar fi 1866, în deours de mai multe sute de ani,
k^raţiă ce a urmat numai după patru- tură pot să fiă acele proteste şi ce vădut aoolo, între cei adunaţi, deputaţi, pri­ să numai pbtă fi posibil după anul 1866?
spii-e-Zece Iun! faţă cu condamnaţii desbaterî se pot desfăşura asupra lor. muri, şefi judeţeni ş. a. şi ar fi văcjut cap Noi ne gândim — şi aobsta n’are a atiuge
ţ itri în procesul Memorandului. De sine se înţelege, că aceste lângă cap omeni oărunţl şi s’ar fi convins basele Austriei de astăc}! — oă raportul
DO
„Guvernul m’a făcut să simţ presupuneri numai atunci au loc, dâcă cum însufleţirea şi mânia asupra ruşinei ce cu Germania ar putea să ajungă la o ast­
e
putfc’ ,rea sa P *° Zb âr Majestatea Sa comunicatele Ziarelor sunt esacte. ni-s’a făcuţ a cuprins pe toţi. fel de intimitate, oum esistă între statele

/