Page 66 - 1897-10

__P'ăgin9 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 231—1897.

9
44
^osebite federale ale imperiului german şi ofioerilor vorbiri înflăcărate. Acest fapt îl ghiară , au putut să ocupe loc în deour
între imperiu. Ne gândim, că Cislaitania ar oonsiderâ oei mai mulţi oa un semn sigur, de ani de fiile astfel de bărbaţi, oarl chiar
putea să între într’un astfel de raport ou oă regele proiectâză o lovitură de stat. — 17 (‘29) Octomvre. şi înoărţile de învăţământ propovădueso in­
Germania, în oare se află Saxonia, Bava- Aoâsta o oonfirmă de almintrelea şi deola- Carieri poştali pe velociped în Braşov. ferioritatea statului naţional maghiar? 44
ria, Baden ş. a. ou imperiul. (Aplause iro- raţiunea unui cjiar din Belgrad, al oărnia Primim dela ofioiiil postai şi telegrafio din
nioe în drâpta). Droprietar stă în legături apropiate ou loc următârea înounosoiinţare: In urma Non primar al Budapestei a fost ales
Markus Jâzsef, vioe-primarul de pănă acum.
Dâcă nu vă plaoe şi clâcă acâsta o curtea şi oare (jioe oă „în cercuri bine in­ măsurilor luate de direoţiunea ofioielor de
El va primi dela stat, după oum spune
turbură, vă spun, oă aoâsta este pentru formate se aşteptă în timpul oel mai apro­ postă şi telegraf, în oraşul Braşov, unde
Austria un perioul mult mai mio, deoât ni- piat la nisce evenimente surprintţădre de-o se p6te, şi ou deosebire în părţile oraşului „E.-s“, ca salar şi bani de ouartir 14,000
suinţele nâstre federaliste (Aplause în extraordinară gravitate politică . mai depărtate de ofioiul postai, oa de fi. la an. Primarul de mai înainte avuse
11
stânga) este un perioul malt mai mic, de­ numai 8000 fi. Markus însă n’a voit să pri-
Mai adaugem aoi, oă oăderea oabine- esemplu în Braşov-veohiu, Blumena eto.,
oât, dâoă voiţi să aveţi astăzi în Praga un tului SimicI şi a radioalilior în genere este se vor introduce curieri poştali pe velociped mâsoă onorofioul post fără a i se da şi un
44
rege boem.... salar „onorific .
atribuită în mare parte împrejurărei, oă pentru îmânarea mai grabnioă a telegra­
Despre guvern se p6te (jic© aceea, oe melor şi scrisorilor esprese. Velooipedul, Secretar ministerial defraudator. Cu
radioalii au manifestat prea mare simpatiă
a cjis Geothe în „Faust asupra diavolului:
44
pentru Ruşi, ba se cjioe, oă chiar Austro- oare e proprietatea oficiului de postă şi câteva luni înainte, secretarul ministeriului
El este o parte a puterii, oare totdâuoa
Ungaria ar fi luorat la căderea lor. telegraf, va purta insoripţiunea următâre ungureso de interne Pettko Lâszlo, după
voesoe răul şi totuşi orează binele. Oeea ce
La t6tă întâmplarea, soirile sunt grave în colori unguresol: „Msgy. kir. tâvirdakâz- ce a defraudat 16,000 fi. şi pe lângă aoeea
ne unesoe pe noi, este ougetarea şi senti­ 44
şi denotă mari evenimente. besito . Aoest servioiu îl va îndeplini de- a mai păgubit statul şi ou alte mai multa
mentul naţional, precum şi simţul nostru ooamdată oursorul postai Petru Medieşan. mii de florenl, a luat’o la sănătosa din Bu­
pentru libertate, simţul, că un popor, că­ Defireoe oursorul postai, la împărţirea te­ dapesta, fugind în Miinchen. Poliţia, de aiol
ruia i-s’a luat libertatea şi i-s’a redus şi O foia francesă despre raportu­ legramelor şi epistolelor esprese, este silit însă l’a priDS şi l’a trimis îndărăt la Buda­
mărginit cultura sa, devine jucăria volni- rile dintre Ungaria şi Germania. a-şl lăsa velooipedul în drum, ori în curte, pesta, und vrând nevrând a trebuit să se
oiei tuturor factorilor posibili. De aceea, „Figaro din Paris publică într’unul din publicul este rugat, în interesul servioiului, pornesoă oeroetare oontra lui. Resultatul
K
pănâ oând unii omeni nu vor căpăta minte, numerii săi mai noi un articul subscris de a-1 oruţa, şi a nu-1 instrăina ori strica. oeroetărei este, oă tribunalul a pus aoum
o parte a representanţilor Germanilor va cunosoutul scriitor Whist, După oe vor- sub aousaţiune pe d-1 secretar ministerial
14
Prima filială a „Concordiei . Noua so­
trebui să rămână esohisă din acâsta uniune, besoe în termini măgulitori de nisuinţele pentru crima defraudărei, a trei caşuri de
o parte, oare în realitate s’a eschis pe sine contelui Badeni, actualul ministru-preşe- cietate oomeroială română pe soţii „Con­ înşelătoria şi a falsificărei de acte. —Aoestea
1
14
prin aoeea, că în lupta acâsta grea, oe o diute austriao, autorul artioolului adauge cordia din Sibiiu a desohis prima filială sunt fapte de seoretar ministerial ungureso!
ducem, ne atacă dela spate, o parte, oare următdrele: a sa în Făgăraş sub firma: „ Concordia, so­
44
44
a făcut servioii oa ale lui Juda şi ale lui „Fără îndoială, la Berlin sunt în olar cietate comercială pe acţii, Filiala Făgăraş . Concert La hotel „Europa va con-
11
Ephialtes, în contra Germanilor. cu aceea, că basele imperiului austro-un- Filiala se află în edificiul „Furnica din oerta Sâmbătă sâra musioa lui Găluşoă, âr
Soim aourn unde sunt inimicii noştri, gar din (ji în di se datină mai tare şi oă piaţa Făgăraşului, având tâte articolele din Dumineoă sâra capela orăşenâscă.
şi lupta trebue înainte de t6te să se în- ou mdrtea lui Franoiso Iosif, oare din uo- sfera băcăniei, bumbăoăriei, lânăriei, deli-
drepteze în contra acelora, cari deşi după rooire pare a fi înoă departe, pactul dela catesse, ooloniale, sticlăria, fierărie, vinuri
naţiune se ţin de noi, au devenit trădători 1867 va fi espus unor puternice sguduirl. şi vinarsuri curate. Vânfiările se fao en 1 Inaugurarea monumentului dela
şi ajută Slavilor în oontra nostră. Câol Se pare, oă Germania se şi pregătesce gros pentru oomeroianţl şi en detail pentru Râsboenl.
nicl-odată n’ar putea Slavii să oăştige pre­ pentru aoâstă eventualitate. Visita, oe a publicul din Făgăraş şi jur. Firma sooie- Preşedintele comitetului asooiaţiunii
'tăţii se va subscrie de d-nii Iuliu Dan, Dr.
ponderenţa în Austria faţă cu Germania, făout’o împăratul Wilhelm II la Budapesta subscriitorilor pentru monumentul ridicat
dâoă nu le-ar ajuta proprii lor conaţionali nu este a se 'considera atât oa un act de Ioan Turca şi Ioan N. Peia. — O vechiă la RăsboienI ne comunică următârea
dorinţă a Românilor făgărăşenl aşa-dâră
ai acestora prin tradare naţională. De ourtodsie, deoât mai mult oa o luare în po­
aceea vom încerca puterea ndstră de agi­ sesiune a guvernului unguresc în privinţa mo­ s’a împlinit. Cu mulţi ani înainte ei sim­ P R O G R A M Ă
44
ţiră trebuinţa unei societăţii de oonsum a a înaugurărei monumentului ridicat la „Răsboenî
taţia, dând năvală asupra olerioalilor, şi rală, Scopul este, ca Ungaria, oa jumătate
încă ou t6tă puterea şi energia. Se în­ a imperiului Habsburgilor, să se alipâscă lor, pe care s’au şi încercat s’o înfiinţeze, din iniţiativa şi cu subscrierile corpului oficeresc
al Regimentului XV, care pârtă gloriosul nume
dâr fără succes. Aoum însă „Concordia
14
tâmplă semne şi minuni, mai ou sâmă oolo cât mai strins de Germania unitară. Astfel al acelei localităţi isterice.
li-a dat oeea ce au dorit. Rămâne, oa frun­
jos în Tirol. Cine ar fi crecjut ou putinţă, înoolţesce simburul, pe care l’a sămânat I. Desvâlirea solemnă a monumentului
taşii români din Făgăraş ş' comitat, mai
ca acolo să se unesoă partidele cu simţ politica de tristă aduoere aminte a lui An- se va faoe la 27 Ootomvre anul 1897.
ales preoţii şi învăţătorii să-şi faoă dato-
german şi liberal? Şi domnii din Stiria drassy, care în timpul oât a funoţionat ca II. Vor fi invitaţi la serbare:*) a)
vacjă numai, oum sâ-şl asigureze mandatele ministru-preşedinte întotdâuna a fost un rinţa, luminând poporul şi îndemnându-1 înaltele autorităţi ale ţărei; b) Epitropia
lor la o bună sooietate de asigurare.................... neobosit admirator al prinţului Bismarck şi cu stăruinţă să sprijinâsoă noua filială, pro- Sf. Spiridon din Iaşi, oare a oedat locul
(Alusiune la curentul naţional-german, oe o păpuşe inoonsoie în mâna aoestuia“. curându-şl dela ea artioulii trebuinoioşl. pentru monument; ol Autorităţile judeţene,
se manifestă şi în Stiriaj.
Casina oficerilor. Ni-se atrage aten­ comunale şi clerul din comunele veoine şi
ţiunea, oă în programul petreoerilor Reu- dela mănăstiri; d) Şoâlele sătesol din oo-
Mesagiul tronului bulgar. niunei militare soienţifice şi de oasină în mună şi din cele învecinate, pe'cât posibil
Serbia în ajunul unor marî evenimente.
Braşov, pentru anul 1897, s’a furişat o prin delegaţiune de şoolarl şi învăţători,
De tote părţile soseso scirl, cari lasă Alaltăerî în 27 Octomvre n. a erfire de tipar. In acel program se fiioe: e) Aoademia română; f) Ateneul român;
a se presupune, oă Serbia se află în ajunul fost deschisă Sobrania bulgară de Sâmbătă în 31 Ootomvre serată a casinei g) Diversele societăţi oulturale române;
unor mari şi neaşteptate evenimente. cătră principele Ferdinand printr’un ofioerilor (serbarea avansărilor) ou concert h) Pressa româuâ; i) Delegaţiunea şoolelor
Astfel „Narodny Listy“ din Praga mesagiu de următorul cuprins: al musicei regimentului. Aoest pasagiu este secundare din judeţ; j) Delegaţiunea Uni­
aduoe în numărul său mai nou surprincjă- înainte de tote mesagiul faoe amin­ a se ceti corect astfel: Sâmbătă în 30 versităţilor române studenţi şi profesori.
e
torea soire, oă ex-regele Milan s’a presentat, tire de aniversarea de 4 °© snl a domnirei Octomvre serată de bărbaţi (Herren-Abend) III. Invitaţii şi Ouor. DelegaţiunI vor
1
fără soirea regelui Alexandru, la Mitro­ prinoipelui Ferdinand, — aniversare, oare a garnisfinei (serbarea avansamentului) ou asista în cjiua de 27 Ootomvre la orele 9 /
2
politul Mihail, eerendu-i din nou, ca să-l a fost serbată în anul aoesta. Mesagiul con­ ooncert al musicei regimentului în sala cea a. m. la panachida oe se va oelebra la
divorţeze de Natalia, dedreoe el vroesoe să stată, că poporul bulgar a serbat cu trup mare dela Hotel Central Nr. 1. începutul mănăstirea Rdsboeni, pentru Marele Domn
se oăsătorâsoă din nou pentru a-şl mănţinâ şi suflet aoest eveniment istoric. Aoest sen­ la 7 6re 30 minute sâra. Stefan-cel-Mare şi pentru eroii că4uţl în
dinastia. Regele Alexandru e bolnav, ex- timent unitar dovedesoe soliditatea legă­ grâznioa luptă din jurul mănăstirei.
Cărţi oprite. Am oomunioat în numă­
regina Natalia e stârpă. Din oausa aoâsta turilor, oe se află între popor şi dinastia. IV. La ora l'/ p. m. invitaţii şi de-
rul de erl soirea, că ministrul ungureso de 2
vrâ Milan să se oăsătorâsoă din nou. In Aooentuâză apoi progresul, ce l’a fă­ culte şi in truoţiune publioă WlassicI a mai legaţiunile vor pleca dela mănăstire, în
u
oaşul acesta regele Alexandru ar călători cut ţâra în decursul aoestor fiece ani pe procesiune, spre monument.
oprit folosirea în şcâlele de pe teritoriul
în străinătate pentru a-şl vedea de sănă­ t6te terenele vieţii publice, ale culturei şi ungar a două cărţi: una română, apărută V. La sosirea prooesiunei, ea va fi
tate; el şi-ar reserva numai titlul de rege, oomerciului. Amintesoe de visitele, ce prin­ primită de domnii oficerl şi de întreg re­
în Blaşiu în 1892 sub titlul: Elemente din
âr la Belgrad ar domni Milan sub numirea: cipele la-a făcut în acest an la curţile u gimentul înşirat în front spre faţada mo­
onstituţiunea patriei ediţiunea IV, er alta
}
u
n regele-tată . Metropolitul încă n’a luat vre-o amice, cari visite au deşteptat în el con­ germană întitulată: „Geographie von Un-- numentului.
hotărîre in privinţa cererei lui Milan. vingerea, oă politioa leală şi înţelâptă a garn mit einem kurzem Abriss der alge- VI. Imediat se va faoe sfinţirea apei
Acâsta este scirea sensaţională a lui Bulgariei a întărit stima şi simpatia străi­ la treptele monumentului. Botezul ou
meinen Geographie. Fur Yolksschulen bear-
44
„Narodny Listy . Ori oât de neoredibilă nătăţii faţă de ea pe terenul raporturilor aghiasmâ se va face însă în urma desvă-
beitet von Prof. Dr. I. H. Schwicker. Neunte
s’ar păre ea, sunt însă mulţime de indicii, internaţionale. 14 lirei monumentului, după disoursul d-lui
verbesserte Auflage . E oaraoteristic, că am­
cari oonfirmă prepararea unor mari eveni­ V. A. Ureohiă.
Primirea căldurdsâ, de care s’a bucurat bele aceste cărţi au apărut în atâtea edi-
mente în Serbia. VIL Discursurile ofioiale: a) Al d-lui
principele la Regele român Carol, a fost o ţiunl, fără oa ele să fi fost deolarate până
Astfel Lokalanze\ger din Berlin pre­ nouă dovadă de amiciţia tradiţională, ce unesce acum ea „perioulâse pentru statul ungu­ V. A. Urechiă, preşedinte de onâre al aso*
u
44
n
oiaţiunei subscriitorilor pentru monument;
tinde a soi, oă în Belgrad se proiectâză o pe cele doud naţiuni vecine. Raporturile ami- reso. Şi mai caracteristic şi bătător la ochi
grabnioă modificare a constituţiei, în sensul oabile cu guvernele din străinătate s’au con­ este, oă autorul cărţii germane e tocmai b) Discursul delegatului guvernului; c) Al
d-lui căpitan Popovid, în numele dd. ofi-
căreia Alexandru Milan ar avă să fiă oo- firmat din nou prin oonvenţiile comeroiale, prof. Schwicker, oare ca deputat guver­
44 oerl ai regimentului ; d) Disoursurile ce vor
regent al Serbiei. „Pester Lloyd de altă oe au fost încheiate în oursul acestui an şi namental faoe parte din tabăra mameluoilor
parte primesee O; telegramă din Belgrad, prin înfiinţarea agenturilor oomeroiale bul­ lui Banffy. „Alkotmâny faoe la aoâsta ur- fi mai îuainte anunţate de vre-un domn
44
în oare se spune, oă în oapitala sâr- gare pe teritoriul imperiului turoeso. Er mătorea observare: „Nu cumva a fost delegat.
VIII. La momentul când, la semnalul
bescă oirculă soirea despre o dimisionare a pregătirea tratărilor pentru o convenţia oo- oprită oartea lui Schwicker numai din oausă,
Metropolitului Mihail, oeea oe pare a sta meroială ou P6rta lasă a se spera, că legă­ că ea dă de minciună renumita vorbă a dat, d-1 soulptor Const. Hegel va faoe să
cadă vălul de pe monument, trupa va pre-
în legătură' ou soirea de mai sus a lui turile de amiciţia, ce Ugă Bulgaria de curtea lui Banffy, după oare Copenhoga se află în
„N. Listy . suverană, vor avâ bune influinţe pentru in­ Austria ? Şi apoi oum s’a putut întâmpla, senta arma şl musioa va intona imnul
44
După oăderea neaşteptată a oabine- teresele eoonomice ale ţărei. oă ministrul de oulte numai la a noua edi» naţional.
44
tnlui SimicI, a căreia oausă înoă nici pănă Tn fiDe prinoipele, indioând progra­ ţiune „îmbunătăţită a băgat de semă, oă IX. După fiăcare disours, delegatul,
oare l’a făcut va depune corâna pe piedes-
astăcjl nu e deplin cunosoută, soirile aoestea mul anului viitor, declara, oă budgetul atât oartea lui Sohwicker are tendinţă contrară
îşi au fără îndoială însemnătatea lor. Oe*i la venite, oât şi la intrări se acopere pe statului maghiar? Şi în fine oum s’a putut
*) Spre a merge oineva la Râsbo^al,
mai mult, din sorginte vrednioă de oredinţă deplin şi termina oerând binecuvântarea lui întâmpla, că între membrii partidei „libe­ trebue să trâcă prin oraşul Piatra (N.) şi
se asigură, oă regele Alexandru a umblat Dumnefieu asupra lucrărilor Sobraniei. rale , oare din partea baronului Banffy a de aoi cu trăsura ţ26 chilometn) pe o .mi­
44
cjiiele trecute pe la tote casarmele, ţinenc fost proclamată oa partidă „naţională ma­ nunată sosea.