Page 67 - 1897-10
P. 67
Nr. 23 1-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
talul monumentului. Aoeste oor6ne se vor bulgare, ba chiar insultat în eseroiţiul funo- urmă şi de un vocabular al întreg mate
conserva apoi pe murii interni ai mănăs- ţiunei sale. Un Bulgar a ameninţat, că dâoă rialului cuprins în el Preţul 25 cr.
Rflulţămită publică. *
tirei Răsboenî. La 26 Iulie, al fiăoărui an* va mai călca un inspeotor pragul soălei, îl
tâte oorânel9 vor împodobi din dou monu va întâmpina ou revolverul, oă nu admit Profund mişcată de numerosele Merinde dela şcolă sâu învăţături
mentul întrâga 4'» şi domnii învăţători din nici un amesteo în edueaţiunea privată a condoleanţe primite cu ocasia înce pentru popor, culese din 4i aru l unui şoo-
Iar, de Dr. Georgiu Popa. Este de-aseme-
comună vor avă grijă să organiseze anuale copiilor lor şi oă legea şi regulamentele tării din viâţa a prea iubitului şi
nea o carte voluminâsă, cuprin4ând 289
serbări comemorative în acea 4', ou aju sunt barbare. Revisorul în urma acâsta a neuitatului meu soţ Nicolae B. Dani- pag. form. mare 8°. Preţul 60 cr. (plus 5
torul delegatului regimentului de Răsboenl. trebuit să se retragă. lescu, viu a-mî esprima mulţumirile cr. porto). Când a eşit acâstă carte de sub
X. După terminarea discursurilor şi Guvernul în faţa aoestei renitenţe a mele sincere tuturor prietenilor şi tipar, tote di ar ele nâstre s’au grăbit a
arăta importanţa şi valârea ei, scriind re-
depunerea oorânelor, d-1 V. A. Ureohiă va luat nouă măsuri severe, însăroinând pe cunoscuţilor, cari au binevoit a se
censiunl cât se pote de favorabile. Prin is
da lectură prooesnlui-verbal al solemnităţ,ei inspeotorul general al învăţământului pri asocia la marea mea durere. torisiri uşâre şi forte plăcute se combat di
dresat în trei esemplare. Unul din acestea mar să faoă o strictă anchetă şi să rapor Profit de acesta circumstanţă ferite scăderi, se propagă morală şi se dau
va rămâne în conservarea Archivei regi teze de urgenţă. pentru a mulţumi în deosebi minis învăţături preţiâse cu privire la diferite
mentului XV de Răsboenî; al doilea se va Anoheta a oonstatat triste adevăruri. terului Domeniilor şi societăţei „Pro cestiunî economice, higieniee, industriale,
înoadra şi oonserva pe murii biserioei mă- Mai îc âiQ, niol unul din regulamen gresul Silvic“ din Bucurescî, cari prin comerciale şi alte multe. Din bibliotecile
poporale mai ales acâstă carte n’ar trebui
năst'rei şi al 3-lea la Instituţiunea Urechiă tele soolare decretate în ultimul timp, nu delegaţiunile trimise, au adus ulti
să lipsâscă.
din Galaţi, se aplică în soola bulgară din Tuloea. mul onor rămăşiţelor mult regreta
T6te trele aoeste procese-verbale vor Aoâstă instituţie trăiesoe de ani în afară tului meu soţ.
fi semnate de personale de faţă. Esemplare de legi. E oa şi oum autorităţile soolare D I V E R S E .
Haţeg în 27 Oot. n. 1897.
iaosimilate se vor împărţi la doritori. nu ar esista pentru densa. Practic. Cestiunea sâorelor este regu
Septimia N. R. Danilescu.
In 09 privesoe instrucţia copiilor, forte lată de mult în Abesinia, pentru amândouă
puţini din ei soiu românesoe. părţile. O mamă etiopiană, sub niol o îm
Avansuri în armata comună. Prefeotul Neniţesou, la o visită ce a prejurare, nu pâte oeroeta pe fiica ei în
„Monitorul oficial" militar din 28 1. c. pu făcut sodiei, din 45 de elevi într’o clasă, deoursul unui an după măritare. Chiar şi
blică nouăle avansări în armata comună. n’a găsit de oât 5 oarl aoiau românesoe. ULTIME SCIBI. după un an de 4>le nu se prea ouvine să-i
Intre alţii au fost avansaţi şi următorii Ancheta a oonstatat ceva mai mult Viena, 28 Octomvre. Deputatul facă visite dese şi mai lungi, oa să nu
Români: de oât atât: limba română nu se predâză Wolf a declarat, că în şedinţa de apară, că sâora se amestecă prea mult în
La gradul de locot.-colonel în infante de cât în olasele a 3-a şi a 4-a, în oursul astă-sără se vor întâmpla scandaluri, trebile tinerei părecht.
ria au fost avansaţi: Ignatie cavaler de la- primar, şi numai nn număr restrîns de ore. cum nu s’au mai pomenit în lume.
Nebuniă de serăciă. Un nenorocit,
cobici reg. inf. 50, Paul Munteanu 31, Mi- De asemenea, s’a confirmat faptul, Faţă cu propunerea de erî a oare părea destul de miserabil, după îm
hail Şandru 96. odinioră constatat în mod ofioial de un re- lui Javorski, de-a se ţine de astăcjî brăcăminte, sa aruncă ou furie Vineri sâra,
La gradul de major: Ciriac Băcillă visor, că hărţile geografioe, oarl se găseso înainte şi sera câte-o şedinţă, depu %
50, George Popovid 37. îu soâlă, fao din Dobrogea o parte inte tatul Dr. Stranslcy, unul dintre con sub râtele tramwaiului, oare treoea prin
piaţa Trinitâ din Paris. Agentul de politie
La gradul de Căpitan cl. I: Emanuil grantă a principatului Bulgariei. ducătorii deputaţilor cehi, se es-
de Filat 67, Iulian Brote 59, Alexandru Odată ou aoeste grave abateri de la primă înaintea unui cjiarist astfel: oare era de servioiQ în aoel punct, avu no
rocul, ca să pâtă soăpa de o mârte sigură
Bobb 19. legile şi regulamentele soolare, anoheta a Prin propunerea lui Javorski situa- pe nenorooitul desperat. Condus la postul
La gradul de locotenent: Alexandru dovedit esaote tâte plângerile formulate de ţiunea nu s’a schimbat. După pă de poliţie din apropiere, nenorooitul fu în
loanoviă de Pogăneştl 76, Iosif Todescu 21 revisorul şcolar, în telegrama, oare a pro- rerea mea, pactul va fi votat în trebat: — Pentru ce ai voit să te omori?
bat. ven., Nioolau Constantinoviciu recte Stu- vooat anoheta. Austria cu mare majoritate, deore-ce — Fiind-că sunt doborît de miserie, răs
pariu 79. Epitropii şi profesorii bulgari au de mulţi dintre oposiţionali fac obs- punse neounoscutul. N’am mâncat de
La gradul de sub-locotenent: Eugen clarat, oă oonsideră principiul obligativită- trucţiă numai în contra guvernului două fiile.
şi a ordonanţelor pentru limbă, pac
Gontean 23 bat. ven, Eugen Caplan 58, ţei învăţământului ca protivnio naturei Magistratul examinând în urmă ou
tul însă îl vor vota. Chiar şi marii
Alexandru Vladu 42, Ioan Morariu 7, Ru- umane şi oă ei înţeleg să dea copiilor lor atenţie pe nenorooitul doborît de miserie,
dolf Seceta 80, Alexandru Bemeş 81, Fri- iustruoţia şi educaţia oe vor, nu aoeea oe proprietar! liberali vor vota pactul. constată, oă îmbrăcămintea lui deşi mur
derio Florian 25, Vicenţiu Şindelar 58, Vio- li-se impune de legile românesol. Tâte fap Gestiunea provisoriului, după părerea dară, plină de noroiă şi ou totul îu desor-
tor Beran 51, Ioan Calic 73, Nioolau Giur- tele acestea au fost oonsemnate într’un ra mea, va fi resolvatâ în câteva cţile. dine, nu arată atât de mult lipsa, pe cât
gescu 23, Gabriel Penciu 59, Ootavian port amănunţit, oare a fost presintat minis In privinţa provisoriului pac ea indica nepăsarea şi neîngrijirea. In ade
Papp 14. trului soâlelor de ambii inspeotorl. tului de-altmintrelea e generală con văr, costumul, pe oare îl purta necunoscu
vingerea, că pănă pe la mijlocul lui
La cavaleriă a fost avansat oa locote Se asigură, că ou ocasiunea anohetei tul, eşia din atelierele oelui mai bun croi
Noemvre el va fi votat şi din par
nent, sub-loootenentul. Constantin Popovid inspectorii au oăpătat formale asigurări din tor din Paris şi era murdar numai din
tea parlamentului austriac.
reg. 5 hus.; la gradul de sub-locot. a fost partea epitropilor şi profesorilor bulgari, că oausa neîngrijirei aoelui, oare îl purta.
avansat aspir, de off. Viotor Brabeţ reg. se vor conforma în viitor legilor. Der nu Viena, 29 Octomvre. Şedinţa de Magistratul întrâbă atuuol pe neou-
7 drag. se pâte nimeni încrede în aceste promisiuni erî sera s’a început cu cetirea pro nosout oum se numesoe. Drept răspuns,
La artileriă au fost avansaţi ca sub- şi se 4ioe» oă guvernul luând cunoscinţă iectului de lege privitor la prolun- desperatul îi întinde o certe de visită ou
locot.: Petru Jucu şi Adolf Florian. de aotele acele de renitenţă şi de nesupu girea provisorică a pactului. Primul numele: Vicomte de X... strada Prouy.
Major-auditorul Mihail Balăban fu nere, ar fi hotărît de a înohide tâte soâlele vorbitor a fost Lecher, care a vor Mirat de aoest luoru, oomisarul înoepe un
avansat la grad. de locot.-colonel. bulgare din Dobrogea. v bit contra proiectului pănă la 3 ore nou interogator şi se convinge pe deplin,
dimineţa neîntrerupt. Vorbirea încă nu
Dintre medioii militari au fost avan că neounosoutul era lipsit de faoultăţile
şi-a terminat’o. Mulţi dintre depu
saţi între alţii următorii Români: lulius mintale. Nenorooitul vioomte, avea nebunia
Culmea protecţionismului. Bul taţi durmiau pe bănci.
Mureşianu la grad. de medic, de stat ma de-a se orede cu desăvîrşire sărac.
garii vor să dovedesoă, că sunt oel mai
jor (Stabs-arzt). La Medic de regiment a Cu tâte, oă avea o avere evaluată la
proteoţionist popor din lume. Guvernul
fost avansat Nioolau Vraciu. L i t e r a t u r ă . oâte-va miliâne, vioomtele de X... nu avea
bulgar publioâ, de curând, următârea or
nioî-odată parale asupra lui. Când rudele
La bonv^ime au fost avansaţi între donanţă : In stabilimentul grafio al d-lui I. V.
alţii la gradul de căpitan cl. 11: Anchidim lui îi oferea biletele de bancă şi poli de
„Toţi funoţionarii şi amploiaţii statu Socec din Buouresol (Strada Berzii 59) a aur, el ardea biletele şi asvîrlea aurul pe
Şoldea 24, căpitan cl. 1: Nioolau Popovid lui judeţelor sâu oomunelor, preoum şi toţi eşit de sub tipar: 0 espediţinne română
22, locotenent: Cornel Juqa 7. sub-locot..: aceia cari primeso apuntamente lunare dela în Africa, de Dimitrie N. Chica (ComăneştI). ferâstră strigând: — Na voiQ, oa să vă
Virgil Cîielan 17, Ştefan Brancovan 8, la aceste autorităţi, sunt obligaţi a purta, în Este un volum eleganr,, de peste 200 pag. bateţi joo de mine. Inoetaţî ou batjocura.
oavaleriă locotenent: Pius Gedeon 1. serviciu, îmbrăoăminte şi încălţăminte na ouprin4ând numerose ilustraţiunl şi 1 hartă. N’am ce să fao ou aoeste hărţii şi jetâne
fără valâre. Soiu fârte bine, oă sunt un ne-
Medic de regiment cl. 1 a fost avan ţională. Hainele şi botinele amploiaţilor Opul e dedicat de autor Majestăţii Sale norooit. Convins astfel de sărăoia lui, ne
sat Dr. Emil loanovid. precum şi chipiile jandarmilor vor trebui Regelni Garol. — D-1 Dimitrie N. Ghioa şi norooitul tînăr se lipsea absolut de oele ne-
In reservâ la gradul de medic primar să fiă confeoţionate în ţâră din stofe şi fiiul d-sale au fost cei dintâiu Români, oarl oesare şi adese-orl nu mânoa 4^ întregi.
0
au fost avansaţi: Dr. Vasile Maximoviol şi piei naţionale". au întreprins o oălătoriâ în Afrioa. Rapor Când afirmase oomisarului, că nu mănoase
Dr. Alesnndru Fodor. „Fabricanţii de stofe şi pielării au tul amănunţit, oe-1 face d-sa asupra aces de două 4>le, vioomtele de X... spusese pa
tei călătorii în opul pe oare-1 anunţăm, este
vreme pănă la sfirşitul lui Ootomvre de rul adevăr. Nenorocitul monoman a fost
de tot interesul. Uu esemplar costă 8 lei
a-şl alege o maroă de fabrioă, oare nu va condus la infirmeria specială a înohisorilor
Renitenţa Bulgarilor în Dobrogea. lipsi pe nici una din produsele fabricilor şi se află de vân4are la tâte librăriile din şi în acelaşi timp familia milionarului-sărao
România.
lor, pentru oa aoeste produse să fiă taxate a fost avisată.
Cetitordor noştri le este onuosout oa *
de naţionale. Funoţionarii vamali sunt da
şul ivit la so61a bulgară din Tuloea. Gu „Foia Pedagogică *. Apare la l-a şi
1
tori de a opri la graniţă ori oe fabricate Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
vernul român, vădind, că direcţiunile so6- J5-a a fiă-cărei luni în Sibiin. Redactor:
străine, oare nu vor purta una din măroile
lelor bnlgare din Dobrogea nu respeotâză Or. D. P. Ba^cianu, Nr. 20 (an I) are ur Redactor responsabil: ;Gregoriu Maior.
naţionale înregistrate. Negustorii vor tre
nici legea instrucţiunii şi nu se supun niol mătorul cuprins: Isvâre de venit pentru
bui să arăte funcţionarilor faotura regulat,
regulamentelor şcolare, le-au avertisat ener- învăţători, de D. Comşa, (Urmare şi în-
oertificând origina naţională a obiectelor *
gio să se supună disposfiunilor legale, căci cheere). — Proiect de regalament pentru HH
vândute". xj Pentru Umilitorii fle tlgiri!
la din contră li-se vor închide soâlele. biblioteci, de Sim. Popesou. — Din litera K
EH
Direcţiunile bulgare s’au obligat, oă Bulgaria devine deoî, dintr’o lovitură, tura şcolară, — Infortnaţiunl. — Felurimi. 1—1 C A U it ►—i
se vor supune oeriuţelor legii, der n’au fă- paradisul funcţionarilor. La pârta minis Abonamentul pe un an 3 fi., Vj an 1 fi. 50. este cea mai curată, subţire şi totuşi tare o
t-H
out’o. Acâstă au oonstatat’o mai târ4iu re- terelor, prefeoturelor, primăriiior, un adju Peutru România pe an 10 lei. O Hârtia, de ţlgrări, +3
H-1
visorii soolarl şi inspeotorl trimişi în an- tant de gardă, va fi ţinut să inspeoteze * <J fără glicerină. (>
ohete. ţinuta âmenilor. Funoţionarii vor trebui să V-H Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr. O
Guvernul atuuol a însărcinat din nou ridioe pioiârele şi să dovedâsoă, oă au In Tipografia archi - diecesană din C -U Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă ud
pe revisorul din Tuloea să inspecteze soâ oisme ou marcă, să-şi desbumbe surtuoele Sibiiu a apărut : „Abecedariu maghiar < C L U B . W
lele bulgare de acolo şi să le someze a în şi să ourbese stampila naţională. De nu, pentru scolele elementare popor“ ale de Yen<|are en gros la H3
tră în legalitate. Revisorul din Tulcea merse amendă. Mateiii Voileanu asesor consistorial şi Petru a
lulius Miiller Nachfolger,
să facă inspeoţiunea ordonată, der a fost Bodi drector la şcâlele elementare de stat *
*
'împedeoat de membrii oomitetului scolei din Sibiiu. Acest abecedar este însoţit la (34) Braşov.