Page 69 - 1897-10

1
Sstei^MSî. yjiMstr&ţMei, „gazeta’ iese in M-care di.
li îimanlli Abonamente pentrn Anstro-Dngaria:
gisîs ffi«r8 Hf. 550, Pe un an 12 fl.. pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
SoriaoîJ uafijsneato .sa i:t
*/.:!siieţ4, — îilooaajisripte an 3» N-rii de Dumlneoâ 2 11. pe an.
r»trtmn(i Pentrn România si străinătate:
iJJStHATE te prunoao Ia Adm!-
Pe un an 40 franol, pe ţdsc
ilalraţlur.o tn Braţov ţi .la aif- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
•sâtorale Birouri da arunolur!: N-rii de Duminecă 8 franol.
în Yiona: If. Dului, Htmnck
•kkauk, iluaolf Molii, 1. (hvtlikt Se prenumără la t6te ofteieie
Saohfolgar; Anton Opptlik, J. poştale din Intru şi din aiura
Dannebcr, In Budapesta,: A. Y. ţi la dd. ooieotori.
(kldbergerg, lekttsm Bemat; In AHamumi ţanun BtasoT
Bnoniosoi: Agtnct Uavat, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
snrsaie de Itoumanie; tn dâm­ tfirgul Inului Nr. 30 etaeiu
buri; Karo'm 1 11 Lubmann. L: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Intarţlunllor: o seria, luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
sasmond pe 9 coiână 8 or, ţi (IbTio.rro.er de IDiorrrlrrece ^!2) Cu dusul în oasă: Pe un an
30er. timbrai pentru o publi­ 12 fl., pe 6 luni 0 fi., petrei luni
care. Fublioăxi mai dese după 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
bariiă ţi Învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Keoiame pe pagina a B-a o tele cât şi inserţiunile sunt
tieriă 10 or. seu 80 bani. a se plăti Înainte.
Nr. 232.—Anul LX. Braşov, Duminecă 19 (31) Octomvre 1897.

Păcatele se resbună. dintele Kathrein, care a demisonat pănă dimineţa la 9 6re, când s'a impune „sarcini atât de nedrepte şi
— n’a ţinut sâmă de acesta şi a încheiat şedinţa de ndpte şi s’a neegale* ţărilor austriaco.
Frământările în camera din Viena.
dat cuvântul depututalui Dr. Lecber. anunţat şedinţa de (ţi pe drele 10. Ungurii le dau Nemţilor sfatul
De câtva timp înc6ce frămân­ De aci încolo s’a născut un scan­ Mulţi deputaţi, ne mai putând su­ să nu facă greutăţi guvernului în
tările din împărăţia dualistă au ajuns dal ne mai pomenit, o vociferare porta obosâla, au adurmit pe bănci cestiunile afacerilor comune dualiste.
departe, şi pe când scriem aceste asurcjitdre, vorbind câte 2—8 de-odată şi pe canapelele de piele din culoa­ ţ)iarul oficios unguresc „P. Lloyd“
rânduri, întrâga monarchiă este cu şi strigând mereu în contra vice­ rele camerei. se bucură, că în cele din urmă s’a
privirile aţintite asupra celor ce se preşedintelui. A durat fdrte mult Scopul cel mai apropiat al Ger­ pus la ordinea cjilei î camera din
n
petrec în camera deputaţilor din timp pănă ce Dr. Lecber a putut manilor obstrucţioniştî era, de-a îm- Viena cestiunea provisoriului, sperând
Viena şi ce nu s’au mai pomenit pănă să-şi începă vorbirea. Deputaţii nemţi pedeca, ca se se dea prima cetire că guvernului şi majorităţii le va
acuma. din stânga estremă făceau un sgomot proiectului de lege privitor la pro- succede într’un chip dre-care se for­
Scirea cea mai nouă sosită dela infernal, strigând şi lovind în bănci visoriul pactului. In fond însă ţînta ţeze votarea lui. Nu ne pasă, cjice
Viena ne spune, că şedinţa camerei cu linialele şi cu ce levineaîn mână. oposiţiei este, ca prin zădărnicirea numita fdiă, oum se va vota: în pace,
de acolo, care s’a început Joi la Mai ou sâmă deputatul Wolf se purta unei discusiuni regulate parlamen­ ori pe lângă mari sbuciumări pro-
1
8 a
6rele 12 / din cji> ’ întrerupt la ca un desperat, strigând în gura tare să provdce o crisă şi să silăscă visoriul dualistic, numai să se vo­
2
2Y pe câte-va dre şi s’a redeschis mare: „se vedem ce e mai tare, o pe guvern, ca său să facă pe voia teze, apoi după aceea facă Nemţii
2
la 7 6re sera, durând t6tă ndptea, căpăţînă germană, ori una pole- oposiţiei, seu să se retragă. ce vor vre cu obstrucţiunea lor.
u
pănă Vineri diminâţa la 9 dre. câscă ! şi declarând, că rischâză chiar Se vede însă, că în comisia Cundscem noi fdrte bine me­
La ordinea a fost desba- se fiă bătut, dâr nu cedâză. parlamentară a majorităţii s’au luat toda, ce le place politicilor unguri
terea asupra proiectului de lege pri­ La t6te aceste turbulente scene botărîri grave în înţelesul, de-a forţa a-o practica, când e vorba de pielea
vitor la prelungirea provisorică pe şi atacuri, vice-preşedintele a opus aşa cjicând cu cea mai mare energiă altora şi când se tractăză de cojo­
un an a pactului economic şi finan­ o pasivitate şi o pacienţă de nedes- discutarea şi primirea proiectului cul dumnealor. De aceea nu vom mai
ciar cu Ungaria. cris. In cele din urmă, propunerea despre pact, tractâud oposiţiă mult insista asupra sfatului dat de ei
Stânga [germană a mers la şe­ pentru încheiarea şedinţei s’a respins mai riguros ca pănă acuma şi tre­ Nemţilor, ci ne vom mărgini a arăta,
dinţă cu hotărîrea de-a continua cu 184 contra 107 voturi. când peste scrupulii, ce şi-i făcea cum întâmplarea curidsă a adus cu
obstrucţiunea ei şi faţă cu acest Acum s’a dat din nou cuvântul preşedintele, care s’a retras, vrând sine, ca în cestiunea pactului să se
proiect de lege, adecă a face între deputatului Dr. Lecber de partida să fiă cu consideraţiă cât mai mare certe cumătrii dualiştî de odinidră,
marginile regulamentului camerei progresistă germană. El a vorbit în şi faţă cu oposiţiă, pe când Ungurii merg mână în mână
tdte încercările posibile de-a împe- contra guvernului şi a pactului, care, Adevărat, că spre a înfrânge cu Badeni şi cu guvernul lui îndată
deca votarea acestei legi de cătră cjice, servesce numai Ungurilor, ca puterea obstrucţiunei, presidiul şi ce e vorba de asigurarea încă pe
majoritate. Mai întaiu a vorbit un să-şi facă tdte mendrele lor şi pe majoritatea vor trebui să eserceze un an a stărilor dualiste.
deputat din partida poporală ger­ Austriac! se-i considere numai acolo, dre-care forţă şi cele ce se vor de­ Au şi avut Ungurii destulă causă
mană, Dr. Hofmann. Acesta a atacat unde au lipsă de ei. cide în astfel de împrejurări, în mij­ de a se îndrăgi în dualism, care li-a
cu mare asprime procederea presi- Intr'aceea s’a schimbat presi- locul unei turburărî aşa de mari, adus numai foldse şi, ceea ce a fost
diului şi a majorităţii, imputându-le, diul, ocupând fotoliul al doilea vice­ vor pute fi Intot-dăuna mai mult mai trist şi mai dureros pentru bi­
că au violat regulamentul camerei, preşedinte, Dr. Kramarz. Deputatul său mai puţin escepţionate şi com­ nele şi progresul ţărei, i-a făcut pe
vrând se dea o lovitură oposiţiei; că Lecber vorbise deja de câteva dre bătute de cătră cei ce astăcjî stau multă vreme stăpâni aprdpe absoluţi
au delăturat în mod volnic obiecte, şi era deja fdrte ostenit. Pentru a-1 în oposiţiă. şi pe sdrtea naţionalităţilor nema­
cari trebuiau puse la ordinea cjilei, face se mai răsufle, soţii lui aplau­ Nemţii de altmintrelea o spun ghiare.
şi nu s’au pertractat afacerile cu­ dau sgomotos minute întregi, în care pe faţă, că ei nu combat prelungi­ Ce a însemnat şi ce însemnă
rente şi de urgenţă, pentru ca în timp Lecber înceta de-a vorbi. Abia rea legei pactului, ci ministeriul, acesta, o simte fiă-cine şi acum şi
schimb se se pună la ordinea cjiloi pe la 1 '/ ndptea vice-preşedintele care — (ţie ei — a ajuns la acel
2
proiectul de lege asupra provisorului a conces o pausă, însă numai de bal, ca o lege de importanţă atât de Nemţii din Austria trebue să-şi espieze
păcatul, ce l’au făcut, aliându-se cu
pactului. Au mai vorbit şi alţi de­ cinci minute. Iarăşi sosi, pe la 2 dre mare, de care este legata basa dua­ Ungurii pentru a sugruma celelalte
putaţi germani din oposiţiă, pană dimineţa, celalalt vice-preşedinte şi listă a monarchiei, să fiă discutată naţionalităţi.
când în cele din urmă deputatul es- fu salutat de cătră cei din stânga în nisce împrejurări atât de turbu-
trem radical Wolf, cunoscut din du­ germană cu cuvintele: „Bună dimi- rătdre. Ei mai acueă guvernul Ba­ Cu timpul vine rândul la fiă-
u
elul, ce l'a avut cu minstrul-preşe- nâţa, d-le preşedinte ! Deputatul deni, că numai el, prin ordonanţele care. Tdte păcatele se resbună în lu­
dinte Badeni, a propus încheiarea Lecber şî-a continuat la 2 dre dis­ sale fatale de limbă, a adus lucru­ mea acesta.
şedinţei. Vice-preşedintele Abraha- cursul şi a vorbit mereu numai cu rile acolo, ca acum să se câră pre­
movici — care a înlocuit pe preşe­ câte-o întrerupere de puţine minute, lungirea pe un an a unui pact, care

FOILETONUL „GAZ. TE,AN3.“ vânt să se preocupe de lucruri cu nu pot sta liniştiţi în cabinetul lor seră încet, în chip neregulat, nu fu­
adevărat trebuinciăse vieţei. Natura de lucru. seseră în stare să-şi asocieze din tdtă
Despre Bani. cere puţin lucru şi ne dă mult. Pri­ Ori ce om e de fel om de afa­ inima sforţările lor cu ale altora,
sosul etotdeuna scump. Franklin avea ceri, de vrea ori de nu vrea. Toţi fuseseră încăpăţînaţi, nu avuseseră
— F i n e . —
dreptate să cji «Cu banii pe cari avem datorii, casă de condus, chel- simţ practic. |j g
ca:
Celebrul doctor engles Sir Ja­ îi cbeltuesci cu un singur viţiu, hră­ tueli de regulat şi afacerile mici In ori-ce afacere, mică său mare
mes Paget într’una din interesantele nesc! doi copii“. sunt uneori tot atât de încurcate ca trebue ordine şi metodă. „Fiă-care
sale conferinţe ne dă câteva statis­ Aduceţi-vă aminte maxima du­ şi cele mari. lucru la locul lui“, âcă adevărata
tici asupra elevilor săi. Dintr’o mie celui deWelington: „dobândă mare, Succesul în afaceri atârnă mai maximă. Aşecjaţi-vă tdte cu grije,
de elevi a căror carieră a putut’o garanţie rea“, mult de bunul simţ al omului, de căci nu veţi pierde timp. „Neorîn-
el urmări, 200 s’au lăsat de medi­ Nu-ţî pune tdtă averea într’un muncă şi de regularitate, decât de duiala, cjice Xenopbon, mi-se pare că
cină, au moştenit său au murit de singur sac. geniu. „Ţine-te de prăvăliă şi pră­ o văd ce e, când îmi închipui un
timpuriu. Din cei 800 rămaşi, 600 Ori cât de bine ai fi informat vălia te va ţine“. Xenopbon ne spune muncitor semănând amestecate: orz,
au ajuns să aibă succese onorabile, şi chiar ’ţi-ai cunăsce bine afacerile, că regele Persiei întâlnid un cal fru­ grâu, legume şi e silit pe urmă,
unii succese mari de tot. Dintre toţi tot se păte se te înşeli în socoteli. mos şi dorind să scie cum să’l în- dâcă vrâ să aibă pâne, său vre-un
numai 56 n’au isbutit de loc, 15 nu Negustorii şi bancherii cei mai di­ graşe mai repede în scurt timp, în­ fel de bucate, să stea să alâgă, pe
’şî-au putut trece examenul, 10 s’au baci, se înşelă adesea. Un om cu trebă. Unul îi răspunse: „Ii trebue când trebuia să le aibă alese gata*.
pierdut din pricina necumpătării ori bun simţ nu pdte spera să aibă drep­ ochiul stăpânului şi se îngraşe“. Cei mai mulţi filozof! au cjis, că
stricăciunii şi dintre toţi numai 25 tate în tăte împrejurările. E fdrte bine să dobândeşti obi­ comerciul e înjositor. Platon nu de­
n’au isbutit din pricini neatârnate Am învăţat, că două şi cu două ceiuri bune practice în afaceri. dea negustorilor nici un drept civic
de voinţa lor. Fiţi încredinţaţi, că în fac patru. Câte odată fac douăcjeci Un prietin al meu îmi spunea, în republica sa. Ocupaţia acesta era
ori ce profesiune dâcă sciţi să faceţi şi două. că gândindu-se odată la ce nu isbu- lăsată străinilor, — dâcă voiau şi ei
serviciu, şi ceilalţi vor soi să se serve Invaţă-te să ai răbdare. tiseră mulţi omeni de mare valdre să se însărcineze cu ea. Dâr de drece
de voi. Baghetot, economistul, cjicea, că şi ou caractere superidre, a văcjut comerciul va fi totdduna, de fel, afa­
In realitate puţini ămeni au cu­ în afaceri, mulţi se pierd pentru că că n’au isbutit căci mai toţi lucra­ cerea multor omeni ar fi fdrte trist