Page 7 - 1897-10
P. 7
Nr. 218 -1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
în acea 4' ° sărbătâre bisericâsoă propriă oopii, Franoia a avut 4,286, 654 copii. Aşa justiţiei, pentru a procede la alegerea de- din Austria-de-sus, care petiţiondză
a lor, despre care însă abia acum şi-au dâr, în cinol ani Italienii au avut 1.276,588 oanului şi a oonsiliului de disciplină al ba ca ordonanţele privitdre la egala
adus aminte, după ce a trecut, Sărbătârea, de oopii mai mult decât Franoesii, ou alte ronului. Au luat parte la acâstă alegere, îndreptăţire a limbei cehe se fiă re
ce-i drept, este nouă. S’a introdus numai cuvinte un esoedent anual de 255.317. peste 150 de advocaţi. Decan al baroului, vocate.
anul treout şi încă in amintirea mileniului! Dâr nu este vorba numai de nasoerl. a fost ales d. advocat D..î ieleanu, oare a Camera a respins propunerea
Primatele Vaszary ceruse adecă dela Scau Dâcă treoem la morţi, situaţiunea Italieni obţinut 88 de voturi, în centra d-lui Titu Iui Boheim.
nul apostolic diu Roma, oa să permită a lor este tot mai favorabilă. Maioresou, oare a avut 67. Trebue să se Deputaţii Schbnerer şi Iro n’au
se ţinâ o sărbătâre biserioâscă deosebită în In cei din urmă cinol ani, 1891—1895 observe că d. Maioresou nu-şî pusese can fost de faţă la şedinţă.
amintirea aniversărei de o miiă de ani a au murit în Italia 3.935,004 indivi4l, âr în didatura. Alegerea oonsiliului de disoiplină,
naţiunei maghiare, âr Papa prin bula sa Franoia 4.287,902 indivic^I. Deoî, într’o pe- neputendu-se termina, s’a amânat pe Du-
dela 9 August 1896 a ordonat, oa în amin riâdă de oincl ani, deosebirea între nasoerl mineoa viitâre. — După proolamarea resul- D I V E R S E .
tirea mileniului maghiar să se ţină în Du şi morţi este următorea: In Italia a fost tatului alegerei, noul deoan a luat ouvântul
mineca a doua a lunei lui Octomvre din un esoedent de nasoerl de 1.629,041. In pentru a mulţumi: Sarcey despre vacanţele şcolare. Soâ-
fiă-care an o sărbătâre biserioâscă în onâ- Franoia a fost un escedent de 1.115. „Pănă a4l — a Jis d, Danieleanu — lele medii din Franoia au început anul
14
rea „Patrânei Maghiarilor , adecă a Prea Aşa-dâr Italienii oâştigă, âr Francesii nu m’am oonsaorat de cât şcolarilor mei şi acesta prelegerile numai în 5, în loc de 4
curatei vergure Maria, în al oăreia scut pierd. In cei oinol ani din urmă Italia a fragmentelor juridioe. Onârea ce-mi faceţi Ootomvre. Vacanţa aoâsta avu de soop să
alegându-mă deoan al baroului Capitalei,
recomandase regele St. Ştefan Ungaria în oâştigat, în comparaţie cu Franoia, 1.630,486 eterniseze oălătoria preşedintelui Faure îu
mă faoe să cred că voiţi să ne punem pe
ora morţii sale. In acâstă sărbătore biseri- nasoerl, sâu 326,097 unităţi, în mijlooiă, lucru, oăol pănă a4l baroul nu s’a buourat Rusia. Din incidentul aoesta bătrânul Sar-
oâsoă se oântă în deoursul liturgiei anu pe an. de mare prestigiii. Sarcina oe mi-aţl dat oey, oritioul de mare renume, îşi reamin
ar
mite cântări ou text şi melodii speciale un- Populaţia Italiei în 1895 fiind de este dâr extra-ordinar de grea, totuşi mă tesc© tinereţa sa, scriind într’uu 4' fran-
garesol. Fără îndoâlă, acâstă sărbătore e 31.101,762 suflete, âr a Franoiei de 38.133,385 leg cu viaţa mea, să nu las să se atingă ces următârele:
u
de un fir de d-v .
forte oaraoteristică şi p6te chiar singură în deosebirea de 7 miliâne, în oifr» rotunde, „Tinerii noştri şi fără de asta mun-
■felul său. Ea reamintesce, chiar involuntar, între populaţia francesă şi cea italiană, va D. Disesou, luând ouventul, mulţu- oeso fârte puţin, aşa că nu era de lipsă
chefurile, oe le-au tras Ungurii anul treout dispărâ în mai puţin de 22 ani. Atât nu me8oa şi d-sa ou următârele cuvinte: încă o 4i de vacanţă. Jumătate din anul
dela o margine a ţărei pănă la oealaltă, mai, oă Italienii emigrâză în număr consi „Deşi n’atn tâte titlurile şi capacitatea şcolar este vacanţă. Vacanţele de vară ar
preoum şi minunatele lor petreoerî de pe derabil, pe fiă-oare an în Amerioa, Africa d-lui Danieleanu, cred că am fost ales pen trebui să ţină două luni: dâr de oomun ele
tru oă, mai presus de orl-oe, iubesc avo-
la „Os-Budavâr“, âr nouă Românilor în spe şi alte localităţi. încep prin 20 Iulie şi ţîn pănă în 5 Oo
oatura pentru frumâsele emoţiunî oe mi-a
cial ne reamintesce numărâsele procese şi Dâcă întrebăm statistioa căsătoriilor, produs . tomvre. Sărbătorile Pasoilor ţîn două săptă
14
întemniţări fâoute din incidentul şi — în constatăm, oă se fao aprâpe mai acelaşi mâni. Afară de aoestea, vaoanţa anului nou
— 0 descărcare electrică Duminoă nâp-
amintirea mileniului! număr de oăsătorii în Franoia oa şi în Ita şi a carnevalului, diferite sărbători, patru-
tea la ârele 12, o detunătară puternică
lia. In 1896 pentru 100 mii loouitorl s’au 4eoI şi două de dumineci, tot atâtea Joi,
Logodnă. D-l Nicolae Boian, absolvent produsă de ruperea unui fir dela tramvaiul
celebrat 733 de oăsătorii în Italia şi în ou totul răpesc o sută şi opt-dţeti de cţile
de teologia, s’a logodit ou d-ra Elena Mol- electric, s’a întâmplat în bulevardul Paohe
Franoia 742. din anul şcolar. Aşa-dâră din două-spre-
dovan, fiica d-lui protopop Io«n Moldovan Protopopeso, la locul unde este întretăiat
Deci dâoă se naso mai puţini oopii 4eoa luni, şâso sunt vacanţă. Şi totuşi sunt
dela Mediaş. — Dorim fericire tinerei pă- de strada Traian (Buourescî). Dâr oâte-va
în Franoia, deoât în Italia, causa nu este âmenî, cari vorbeso de prea marea îngreu-
reohl. secunde trecură şi pasagerii înspăimântaţi
numărul căsătoriilor. Adevărata causa este, de mârte la oomoţiunile simţite, sar jos nare a şoolarilor! Omul e creat să luore,
0 nonă revistă poporală în România. oă în Franoia femeile au m8i puţini oopii, sârtea nâstră e să lucrăm şi să ne trudim.
unul peste altul. Din ferioire, niol un ac
Mai mulţi profesori, iustitutorl şi învăţători deoât în Italia. In starea de căsătorie, Fran E bine, oă copilul înoă de mic să se dedea
cident de persâne nu s’a întâmplat. O tră
din România s’au hotărît să soâtă la Bu- cesii au cu 35 la sută mai puţini oopii, ou încordarea şi nu aştâptă, ca să-i abâre
sură oe venia în trapul cailor, ajunge tram-
curesol o nouă revistă poporală, numită deoât Italienii. Mai mult, pe oând în Italia porumbul fript îu gură. Interniştii se plâng,
waiul oare se oprise pe loc, curentul fiind
„Albina , oare va purta un caracter ou to numărul oopiilor născuţi se menţine, în întrerupt. Spune nenorooirea vizitiului Ianoş oă nu li—se dă mânoare bună. Ce ar 4'°
u
9
tul naţional şi va fi întoomită, cum se 4ioe Franoia merge desorescend, aşa oă se însă, dâoă ar trebui să trăâscă cum am
Simion, conduotorul birjei Nr. 538, caii se
în program, în aşa chip, ca să pâtâ oon- pâte prevedea un timp, oând popuiaţiunea trăit noi în oopilăriă ? Şi totuşi suntem deş
învălătueso în firul rupt. Intr’o olipă, caii
tribui la cultivarea minţii şi inimei ţăranu franoesă nu se va mai întreţine prin oă- fură aruncaţi la pământ, de puternioul cu tul de tari şi de sănătoşi. Intr’adevăr, iu
lui, dându-i o lectură folositâre şi într’o sâtorie. biţii mei tineri traiul vostru e din oala
rent desoăreat. O panică mare se produoe
limbă înţelâsă de el. Politica de partid va Şi oa dovadă de desorescerea născă la vederea acestei soene îngrozitâre: oaii afară uşor şi presărat ou rose. Mare însă
fi ou desăvârşire esohisă din acâstă revistă, rilor legitime în Franoia, vom spune, că va fi desamâgirea vâstră, după oe veţi fi
şi vizitiul erau în pericol de mârte. Pu
Oa iniţiatori ai nouei reviste vedem sub- de unde în 1891 s’au născut 792.441 copii, blicul, strâns la neohezăturile desperate ale gustat odată năoasurile vieţii .
11
sorişl pe d-nii: P. Garbovioeanu, O. Rădu- în 1895 numărul născuţilor scă4use la cailor, reuşesoe! să soâtă pe vizitiu după
le8cu-Motru, I. Otesou, Gr. Adamesou, N.
760.895. şine. In cele din urmă, un mecanic al tram-
Nicolaescu, Oonst. O. Pop-Taşoă şi V. Stoi-
Ou privire la nasoerile naturale sâu waiului reuşesoe să prindă firul rupt jşi să-l L i t e r a t u r ă .
cănesou. Revista va apără în fiă-oare săp
nelegitime, este o deosebire în defavârea împreune imediat; vagonul şi-a patut con
tămână odată şi va costa pe un an 5 lei. A apărut de ourând în editura „Li
Franoiei. Pe oând în Italia nasoerile natu tinua drumul înainte, âr birjarul Ianoş a u
pentru străinătate 8 lei. Redacţia şi admi brăriei Nouâ P. Iliescu & D. Grossu din
rale se împuţinâză în fiă-oare an, în FrBn- putut să se duoă aoesă, zguduit grâznio de Iaşi: „Curs complect de musica vocală
14
nistraţia „Albinei este în Buouresol (Strada oia cresc în mod repede. Şi acâstă sporire aceea oomoţiune puternică, cu unul din
14
Mântulâsa nr. 9). Dorim iniţiatorilor aces de Gavriil Musicescu, profesor. Acest op a
a oopiilor naturali în Franoia se datoresoe cal jupuit rău la pioiorul drept, în căderea fost premiat la exposiţia din Paris şi a
tei promiţătâre reviste cel mai strălucit
sterilităţei sâu sterpioiunei progresive şi lui pe pietre. ajuns la a 14-a ediţiune\ este împărţit în
succes.
sistematioe a familiilor. După cum 4i°® un trei broşuri: I 1 leu 50 bani (75 or.), II
14
„Cupido“ exilat. Numele de „Cupido , soriitor franoes în amărăciunea lui de bun NECROLOG. Subsorişii în numele 1 leu 50 (a 75 or.) III 2 lei (1 fi.)
deul amorului îl purta un birou interme- patriot, vinovatul nu este amorul liber, lor şi a numeroşilor oonsângenî, amiol şi *
după cum se crede; adevăratul vinovat
diator pentru căsătorii, al cărui proprietar ounosouţî ou inima frântă de durere faoem
era „patriotul S. Griinbaum din Buda este păreohea legitim constituită („Drapel.") Prin administraţia darului nostru se
14
cunoscut, oă prea iubitul nostru moş, res
pesta. De când s’a înfiinţat însă acest bi pot procura următârele cărţi nouă, apărute
pective socru, frate, unohiu şi cumnat 14
rou, niol măcar un oas de căsătoriă nu s’a în tipografia „Aurora A. Todoran din
Scirî din România. Iacob Lugoşianu, Gherla:
făout prin intervenirea lui. Biroul anunţase
paroch gr. cat. în Turda nouă, protopop
prin foi, oă fiă-care pâte ajunge fârte uşor Regina la Iaşi. O adresă ofioială adre Ortografia română în actuala sa stare
al traotului Turda, membru al Asooiaţiunei
la un soţ de căsătoriă, dâr dâoă cine-va sată d-lui primar al laşului anunţă, oă re de desvoltare, de V. Dumbravă profesor.
Transilvane, după un morb greu şî-a dat
cădea în mrâja biroului lui Griinbaum de gina Elisabeta va însoţi pe regele Oarol Acâstă scriere atât de apreţiată şi lăudată
nobilul său suflet în manile Creatorului în
unde îşi alegea nisce fotografii şi începea la Inaugurarea Universităţii din capitala în cercurile literare române, ne dă într’un
10 Octomvre o. la 8 âre a. m. în al 81-lea
corespondenţa, apoi sub titula de spese Moldovei. cuprins scurt tâte acele reguli şi principii,
an al etăţei şi al 44-lea al preoţiei, pro-
Griinbaum soia să tragă şepte piei de pe după cari trebue să ne orientăm pentru a
— Mişcarea diplomatică proieotată pen vă4ut ou s. saoramente.
clienţii săi. Dâoă oine-va devenea impa- observa o ortografiă sistematică, bună şi
tru 15 Octomvre v. se 4i°e oă este stabi Rămăşiţele pământesoî s’eu astruoat
Su
oient Griinbaum îi răspundea, oă 4 îi corectă, după normele adoptate de Acade
lită astfel: D. Papiniu, ministru la Belgrad, Marţi în 12 Oct. n. o. în oimiteriul biseri-
pare rău, dâr intervenţiunea a rămas fără mia Română. Cartea e seriâsă într’o limbă
va înlooui la Oonstantinopol pe d. Djuvars. oei gr. oat. din Turda nouă.
resultat. In acest mod Griinbaum făcea un fârte clară şi uşâră. La urmă arată regu-
D. Djuvara va fi numit la Bruxelles în lo- Turda, 10 Ootomvre 1897.
14
„gheşeft bun, âr păgubiţii tăceau şi răb- lele interpuncţiunei, arătând prin esemple
oul d-lui Bengesou. D. Alexandru Ghica-
dau în ascuns, căci le era ruşine să desco Veronioa Serbu năso, Lugoşian ca soră unde este a se pune punctul, unde virgula,
Brigadiru va treoe la postul ooupat mai
pere faptul. In sfîrşit însă poliţia descoperi Georgiu Dănilă, paroch gr. oat. în Cheţa unde semnele eitaţiunei, apostroful, liniâra
înainte de d. Papiniu, âr d. Dimitrie Ghica, oa ginere; Simeon Pop Mateiu, oanonio
şarlatania lui „Cuoido“, âr resultatul a fost, etc. etc. Este o carte de 4ilnică trebuinţă,
aotualul seotetar al ministerului de esterne,
oă Griinbaum fu expulsat pe viaţă din Bu Văd. Tiţia Bian oa cumnaţi şi numeroşi servind ca un bun manual şi îndreptar pen
va fi numit la Sofia în locul d-lui Ghica
dapesta. Va găsi însă Griinbaum uşor mij nepoţi şi nepâte. tru toţi câţi au a se ocupa cu scrisul. Un
Brigadiru, şi în sfîrşit se va numi d. N.
locul, de-a pute continua ou meseria sa, esemplar costă 40 cr. (plus 5 cr. porto). u
Mişu în looul oe va rămânea vacant la se
dâcă nu altfel, cel puţin soh'mbându-şl nu
cretariatul general al ministerului. ULTIME SOIRI. Manual catechetic pentru primii ani
mele în Zoldfai.
şcolari, ca îndreptar pentru cateoheţl, în
— Dela Academie. Se soiă oă „Aoa- Viena, 12 Octomvre. Guvernul văţători, părinţi etc. prelucrat după I. A.
14
Italienii şi Francesii. demia Română a ridicat d-lui B. P. Has- a despus adî în cameră proiectele Fritz, de Basiliu Raţiu, fost profesor de s.
deu autorisarea de a mai continua Magnum de lege asupra provisorului pactului Scriptură, catechetică şi metodică în semi
(O parabolă statistică). Etymologicum ou care a însăroinat pe d-l economic cu Ungaria. Ele sunt iden narul archi-diecesan din Blaşiu, âr a4l vi
y
Pe când Francesii se oârtă, fraţii de Philippidis din Iaşi. D-l Hasdeu a adresat, tice cu cele presentate în parlamen car foraneu în Făgăraş. Cartea este apro
rassS, Italienii, tac şi fac. Şi oa să vă con 4ilele treoute o întâmpinare, prin care arată, tul maghiar. bată de P. Ven. Ordinariat metropolitan
vingeţi, să trecem la cifre. Să începem cu că oontraotul d-sale espiră la Aprilie vii O mică alteraţie s'a ivit între din Blaşiu. Un esemplar de 222 pag. form.
uaşoerile. In 1896 la 100.000 loouitorl s’au tor şi că, pănă atunol d-sa înţelege a-şl deputatul Boheim şi vice-presidentul mare 8° costă numai 40 cr.
născut în Italia 3.511 copii, âr în Franoia oontinua luorarea. camerei Abrahamovicî; din causă
numai 2.155. — Dela baroul advocaţilor din Bucu că cal dintâiu a cerut se se Intro Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
In cei din urmă cinci ani, 1891 —1895, reşti. Advooaţii din oapitală s’au întrunit ducă în dările de semă a şedinţelor
:-pe când în iUlia s’au năsout 5 564,045 Dumineoă în sala de oonsiîiu din palatul protestul şi numele a 168 comune Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
,voa oqj