Page 70 - 1897-10
P. 70

Pagina 2.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                    Nr. 232—1897.
                                                                                                                                                                                               s
             Monumentul eroilor dela Griviţa.            oşti  îi  urmâză,  şi  cu  toţii  dau  năvală  şi  eruoe,  oare  îi  cj'o  şi  astâcjl  „Cruoea  Domni­  este batalionul II de vânători, oompu
                                                         întră în redută.                              torului".                                    aprâpe în întregime din Prahoveni şi
                 Dumineca  trecuta  a  fost  o  mare          Soldatul  Grigore  Ion,  ajutat  de  ser­     Acel  domnitor  erai  Majestatea  Ta,  şi  Ploesoenî; aoest batalion a luat vestita oe-

            serbare  naţionala  în  Ploeştl.  In  a-  gentul  Stan  Gheorghe  şi  de  caporalul  Nică  din  sămânţa  arunoată  atunol  au  eşit  peste  tăţue a Griviţei într’un avânt oare i-a atras
            cestă  di    s a
                         ’   desvălit  monumentul  Vasile,  câte-şl  trei  din  batalionul  al  2-lea  cjeee  ani  vitejii  dela  Griviţa,  oarl  Ţi-au  lauda şi admiraţiunea lamei.
            ridicat  de  cetăţenii  ploeştenî  în  a-  de  vânători,  iau  drapelul  din  mânile  Tur­  răsplătit munoa şi Ţi-au împlinit visul.          In  memoria  acestor  eroi  ai  răsboiului
            mintirea  măreţei  victorii  reportată  cilor,  şi  Griviţa  cade  în  stăpânirea  viteji­      TresăltaţI  de  buouriă  umbre  gloriâse  independenţei  s’a  ridioat  monumentul  fal-
           la  30  August  1877  de  cătră  trupele  lor noştri ostaşi.                                ale  treoutului;  umbre  gloriâae  odihniţi  în  nio a cărui sărbătâre sărbătorim astăzi.
           române,  în  frunte  cu  batalionul  al            După  o  di  de  luptă  cruntă  şi  de  ne­  paoe,  Regele  Carol  v’a  înţeles  gândul.  Eroul   Vânătorii  oe  stau  de  faţă,  turnaţi  în
            doilea  de  vânători  din  judeţul  Pra­     măsurate  silinţe,  după  perderea  a  10.000   dela  Griviţa  veghiâză  peste  destinele  pa­  bronz,  vor  fi  mărturii  ai  timpurilor  gloriâse

           hova  prin  luarea  redutei  Griviţa  dela  de  omeni,  trâmbiţele  anunţară  victoria  ob­                                              ale  armatei  nâstre  condusă  de  Majestatea
                                                                                                       triei.
           Turci.                                        ţinută  şi  armatele  aliate  ale  Ruşilor  şi  Ro­                                        Vâstră, Marele ei Domn şi Căpitan.
                                                                                                            Comitetul  de  aoţiune  esprimă  oea  mai
                 A  iost  de  faţă  la  acâstă  mare  mânilor  umplură  valea  Dunărei  de  strigă­                                                       Cetăţenii  ploesoenî  sunt  mândri,  oă
                                                                                                       profundă  reounosoinţă  Majestăţii  Yâstre
           serbare  şi  Regele  Carol,  care  a  fost  tul: „Trăiască învingătorii Griviţei! u                                                       Majestatea  Vâstră  a-ţl  binevoit  a  onora
                                                                                                       pentru  buua-voinţă  ce  Aţ!  avut  de  a  lua
            primit  strălucit,  înălţându-se  în  onâ-        Au  perit  vitejii  vânători,  au  perit  os­                                          aoâstă sărbătâre a inimosului oraş Ploesol.
           rea lui câteva arcuri de triumf.              taşii  eroi,  pentru  ca  ţâra  să  trăâscă.  Ei  au   parte  la  acâstă  mare  solemnitate;  mulţu-   Mulţămeso  oomitetului  de  iniţiativă,
                                                                                                       mesoe  ou  oăldură  generoşilor  donatori,  şi
                 Serbarea  s’a  început  prin  o  perit  cu  glorie  pe  câmpul  de  luptă,  pentru                                                  oare  prin  a  lui  strădanie  a  ridioat  aoest
                                                                                                       râgă  pe  bunul  Dumnezeu  să  aoorde  Majes-
            sfântă  slujbă,  oficiată  de  Metropoli-  ca  memoria  lor  să  rămână  neperitore  în                                                  monument,  oedat  astăcjl  oraşului,  şi  aduo
           tul-primat, încungiurat de înaltul cler.      generaţiunile viitâre.                        tăţei  Vâstre  ani  mulţi  pentru  binele  şi  fe­  recunosoinţă  tuturor  aoelorB,  cari  au  lucrat
                                                                                                       ricirea  aoestei  ţări.  Să  trăâsoă  M.  S.  Re­
                          Discursurile.                           Sire,                                gele  Carol!  Să  trăâsoă  buna  nâstră  Suve­  şi oontribuit la ridicarea lui.
                 După  terminarea  acelei  sfinte  slujbe,     Au  trecut  14  ani  dela  răsboiul  sacru   rană  Regina  Elisabeta  !  Să  trăâsoă  Princi­  In  numele  oetăţenilor  ploesoenî.  Urez
                                                         pentru  Independenţă,  au  trecut  14  anî  de                                              să  trăâsoă  Majestatea  Vâstră  !  Să  trăâsoă
            d.  Sorescu,  preşedintele  comitetului,  a  cetit                                         pele  Perdinand  şi  Prinoipesa  Maria!  Să
                                                         când  osemintele  bravilor  vânători  ai  bata­                                             Majestatea  Sa  buna  nâstră  Regina  Elisa­
            următorul frumos discurs:                                                                  trăâscă  prinoipele  Carol  şi  Prinoipesa  Eli­
                                                         lionului  al  2-lea  zăceau  în  uitare,  dincolo                                           beta  !  Să  trăâsoă  Prinoipele  Perdinand  şi
                    Sire,                                                                              sabeta  !  Să  trăâsoă  armata  şi  poporul  ro
                                                         de  bătrâna  Dunăre,  fără  ca  un  semn  să  se                                            Prinoipesa  Maria  cu  întrâga  Dinastie!  SS
                 Par’că  este  ieri  de  când  oraşul  Ploescl                                         mân!
                                                         fi  ridicat  pe  pământul  ţărei  românescl  a                                              trăâsoă România independentă!
            avea  în  mijlocul  lui  voinicul  batalion  al                                                    Domnule primari
                                                         cărei  neatârnare  a  ieşit  din  sângele  lor  vi-
            vânătorilor.  Compus  aprâpe  numai  din                                                        Etă  în  fine  ridicat  în  Ploesol  falnioul   Discursul Suveranului.
                                                         tejesc.
            Prahoveni  şi  PlooştenI,  el  era  mândria  ora­                                          monument  al  vitejiei  românesc!.  Aoest  mo­     Majestatea  Sa  a  răspuns  ou  glas  pu-
                                                               Yăcjend  acâsta  cu  întristare,  noi  câţi­
            şului,  bine  instruit  şi  disciplinat,  făcea                                            nument  va  vesti  aoum  şi  în  viitor,  că  îu   ternio :
                                                         va  tineri  cetăţeni,  constituiţi  în  comitetul
            cinstea comandantului său.                                                                 răsboiul  independenţei  dela  1877,  în  cari
                                                         de  acţiune,  am  hotărît  a  ridica  în  memoria   ostaşii  români  s’au  purtat  ca  nisoe  adevă­  „In  numele  armatei  aduc  căl-
                 Peste  800  de  voinici,  unu  şi  unu,  erau
                                                         acestor  eroi  un  monument,  care,  reamintind                                             „durâsele  mele  mulţămirî  orăşeni­
            vânătorii  Prahoveni,  când  ţâra,  încredătore                                            raţi  eroi,  fiii  Ploesoilor  şi  ai  Prahovei  s’au
                                                         vitejia  trecută,  să  oţelâscâ  ‘  pe  viitor  ini-                                        lor  din  Ploescl,  căci  ei  au  luat
            în  forţa  armatei,  îi  ehiamă  şi  pe  ei  sâ  apere                                     luptat  ou  atâta  curagiu  şi  au  desfăşurat
                                                         mele  soldaţilor  noştri,  şi  să  înfricoşeze  pe                                          „iniţiativa  de  a  ridica  un  monument
            moşia  strămoşâscă.  piua  de  30  August  1877                                            atâta  bărbăţia,  încât  ou  drept  ouvânt  au
                                                         duşmanii  ţărei,  vădând  ce  au  putut  făptui                                             „ca  semn  de  recunosoinţă  pentru
            sosi,  şi  vânătorii  sburară  spre  reduta  Gri-                                          meritat gloriosul nume de viteji.
                                                         opt sute de soldaţi români.                                                                 „bravii  fii  din  judeţul  Prahova,  că-
            viţei,  tot  aşa  de  veseli  şi  voioşi  ca  şi  cum,                                           Pentru  aoeste  fapte  răsboinioe  ţâra  în-
                                                               Iniţiativa  nâstră,  a  fost,  Majestate,  cu                                         „Ţuţî pe câmpul de onâre.
                                                                                                                                                11
            cu  câte-va  luni  mai  înainte,  eşiau  din  ca-                                          trâgă,  dela  o  margine  la  alta,  răspurH}® ^
                                                          căldură  îmbrăţişată,  şi,  în  timp  de  şepte                                                 „Mândru  sunt,  că  am  fost  în
            sarmă,  spre  a  se  pregăti  la  fapte  mari  şi                                          cu  multă  bunăvoinţă  la  apelul  oomitetului
                                                          ani,  peste  două-clecî  de  mii  de  omeni,  din                                         '  „fruntea  acestor  viteji,  cari  au  în­
            eroice.                                                                                    de aoţiune, a dat răsplata bravurei lor.
                                                          tâte  clasele  societăţei,  au  dat  obolul  lor                                           chinat  vieţa  lor  pentru  neatârna­
                 Fost’a  de  Dumnedeu  ursită  astă  lună   pentru  ridicarea  acestui  monument,  expre-      Domnule primar!                       rea ţărei şi mărirea României.
            August  a  cuprinde  în  sine  două  date  mari,   siunea  vie  a  recunoscinţei  nâstre  cătră  cei   încredinţăm   oraşului   Ploesol   aoest   „Neuitată  a  rămas  Ţiua  de  30
            în fastele nâstre militare:     13 August     ce  au  ştiut  să-şi  verse  sângele  pentru  nâ-   monument  ridioat  în  gloria  armatei  române,  „August,  când  batalionul  al  doilea,
            1594  „Călugărenl",  sâre  sus  pe  cer  înainte   mul lor.                                condusă la biruinţă de marele ei Căpitan.     „sdruncinat  deja  prin  o  luptă  crân­
            de  sfinţit;  30  August  1877  „Griviţa ,  ră­    Comitetul  de  acţiune  a  credut,  că  lo­   Binevoiţi  a’l  păstra  ou  sfinţenie,  aşa  cenă,  s’a  aruncat  cu  îndrăsnâlă  în
                                                 14
            sărit de sâre, răsărit de glorie neperitore.  cul  cel  mai  bun  unde  trebue  să  fiă  aşedat  cum  este,  fără  a  se  ştirbi  oeva  dintr’ânsul.  „foc  şi  a  luat  sera  târ4iu  reduta  dela
                 O  di  întrâgă  a  ţinut  lupta,  şi  voinicii   monumentul,  este  acel  unde  eroul  dela  Că-  Aoest  monument  se  fiă  icâna  sfântă  pentru  „Griviţa,  smulgând  vrăşmaşului  stâ­
            tot  înaintau.  Oficerl  şi  soldaţi  se  reped  ca   lugărenl  s’a  odihnit  în  trecerea  sa  prin  toţi oarl îşi iubesc patria şi neamul.  ngul seu.
            leii,  şi  după  patru  asalturi,  date  rând  pe   acest oraş.                                  Comitetul  de  aoţiune  vă  mulţămesoe,       „Doue-4©cî  de  anî  au  trecut  de
            rând 300 de vânători periră.                       Da,  Sire,  aci  eroul  Mihaiu-Vitâzul,  domnule  primar,  pentru  binevoitorul  oou-  „atunci,  însă  amintirea  acestor  vre-
                 Obosiţi  de  luptă,  zeciuiţl  de  morte,  după  ce  a  împărtăşit  armata  şi  a  primit  ours  oe  i-aţi  dat,  făoând  a  se  sărbători  „murî  mari,  pline  de  primejdie,  ca
            bravii  noştri  oşteni  se  acioiau  în  jurul  stâ-  jurământul  de  credinţă,  la  biserica  dom-  aoâstă  di  mare,  oare  va  rămânâ  memora­  „şi  bogate  în  fapte  însemnate  şi  re­
            gului  lor,  în  faţa  redutei  vrăşmaşe,  de  unde  nâscă  din  acest  oraş,  aci  în  acest  loc  ţinu  bilă în viâţa ploeştenilor şi a ţărei întregi.  zultate  fericite,  nu  se  pâte  şterge
            mai  eşiau  fulgere  de  puşti  şi  trăsnete  de  sfat  cu  căpitanii  săi,  şi  cu  credinţa  în   In  urmă  d-1  loo-ţiitor  de  primar  D.  „din inimile nâstre.
            tunuri.                                       Dumnecjeul  strămoşesc  şi  nădejdea  în  vi­  Ştefănescu  s’a  adresat  Majestăţii  Sale,  oe-   „Ploescii  este  întâiul  oraş,  care
                 In  mijlocul  acestei  lupte,  Domnul  ţâ­  tejii săi oşteni, merse înainte.          tind,  în  numele  oraşului,  următârea  ou-  „a  recunoscut,  că  un  trecut  glorios
            rei le 4i        faceţi aici?" „Ce să facem        După  aprope  trei  sute  de  anî,  Mărite  vântare:                                  „trebue  să  fiă  amintit  generaţiunilor
                   S9:
            Măria  Ta"  răspunde  în  naiva  sa  cuvântare  Domne,  pronia  cerâscă  dete  mult  încercate­     Sire !                               „presinte  şi  viitâre  prin  un  semn
            un  sergent  cu  faţa  încă  aprinsă  de  truda  lor  ţări  române  un  alt  erou,  care  traduse   De  seooli  vitejia  neamului  româneso  „vădit.
            emoţiunile  acelei  (ŢI®)  ne-au  prăpădit  pă­  în  faptă,  prin  bruiată  îu  afară  şi  înţelep­  zăoea  amorţită  si  nu  eşise  la  lumina  cailei.   „Conduşi  de  acest  frumos  sim-
                                                      u
            gânii  şi  uite  câţi  au  mai  rămas  din  noi .  ciune  în  întru,  visul  de  aur  al  tuturor  ma­  Poporul  se  mângâia  numai  ou  amintirea  „ţimânt,  dvâstră  a-ţl  ridicat  acest
            „Cum?"  întrâbă  Marele  Căpitan,  „der  voi  rilor Domni din treout, independenţa ţărei,  faptelor  gloriâse  din  treout.  Sub  Domnia  „monument,  care  este  nu  numai  o
            câţi  sunteţi  faţă,  sunteţi  sdravenl  şi  voinici,   Pe  la  anul  1867,  spun  bătrânii  din  Te-  Majestăţii  Vostre,  armata  românâsoă  a  „podâbă  pentru  oraşul  vostru,  însă
            şi  colo  mai  văd  alţi  tovarăşi  de  ai  voştri;  leajen  şi  Prahova,  că  o  suită  domnâscă  a  înălţat  din  nou  falnic  stâgurile  ei,  şi  d’ina-  „mai  ales  o  mărturie,  că  răsplata  va
            adunaţi-vă,  mergeţi  înainte  ca  viteji,  şi  a  trecut  peste  plaiurile  munţilor,  şi  că  în  intea  lor  ne  închinăm  astăcjl  ou  iubire  şi   „fi  pentru  acei  cari  se  jertfesc  pen-
            vâstră va fi isbânda de astădî".              mersul  său  un  tînăr  voinic,  oe  c}' oea  a   fi  mândriă.  Istoria  naţională  înregistrâză  ârăşl  „tru patriă.
                 Un  puternic  „Ura"  fu  răspunsul  vâr­  Domnul  ţărei,  ar  fi  aruncat  pretutindeni  fapte  gloriâse,  vrednioe  de  faptele  treou­  „Se  cadă  vălul  acestui  monu-
            toşilor  vânători.  Rândurile  se  strâng,  bata­  sămânţa  virtuţei  şi  a  datoriei  cătră  patriă  tului.                             „ment,  încredinţat  de  acum  înainte
            lionul  înaintâză;  sub  comanda  maiorului  şi  neam.  In  amintirea  aoelei  treceri,  s’a     Intre  cele  d’întâih  oorpurl  ale  arma­  „oraşului,  care  M’a  primit  astă4î  în
            Candiano,  ei  se  aruncă  cu  furie,  celelalte înălţat  pe  platoul  din  spatele  Brebului,  o  tei, oare s’au ilustrat pe câmpul de bătaie,  „mod aşa de călduros.



            decă  ar  avea  înrîurire  rea  asupra  ca­   gură  scumpă,  o  lume  care’ţî  va  fi  nu’l  iubea.  Pei-ke  a  murit  de  fâme               Bogăţia  duce  la  sgârcenie.  „Să­
            racterului  şi  nu  s’ar  pute  înţelege  de ajuns.                                        şi pana şi acţî îl plânge poporul".           racului,  4i°   Seneca,  îi  lipsesc  multe,
                                                                                                                                                                  e
            cu cultura înaltă.                                 Nu  e  greşelă  mai  răspândită  de           Tâte  lanţurile  sunt  grele,  chiar  sgârcitului îi lipsesc tâte".
                 E  sigur,  că  âmenl  cu  afaceri        cât  credinţa  exagerată  a  puterii  ba­    şi când sunt de aur.                                „Căutarea  neîncetată  a  bogă­
                                                                                                                                                              e
            n’au  vreme  se  se  mai  ocupe  de  alt­     nilor.                                             Banii  sunt  fără  îndoială  o  mare  ţiei,  4i°   Bacon,  ia  prea  mult  timp
            ceva,  der  luând  exemple  dela  sciinţă          E vorba de hrană?                       causă  de  griji:  ca  şi  sărăcia  ei  aduc  celor,  cari  au  a  se  ocupa  de  lucruri
            şi  literatură,  voi  numi  pe  Nasmyth            „Dâcă  bogatul  vre  se  fiă  să­       îngrijorare  şi  fârte  adesea  cei  bo­      mai  nobile,  căci  bogăţiile  au  valâre
            astronom  şi  industrial;  Grote  ban­        nătos,  trebue  se  trăiescă  ca  un  om  gaţi  sunt  sclavii,  âr  nu  stăpânii  numai  prin  ceea  ce  adaogă  vieţei
            cher  şi  istoric;  Prestwich  negustor       sărac".  O  masă  simplă  şi  bine  pre­     averei.                                       şi  vieţa  nu  valoreză  nimic,  dâcâ  e
            şi  profesor  de  geologie  la  Oxford,       gătită  face  cât  şi  masa  cea  mai  bo­         Mulţi  bogaţi  ’şî-au  datorit  au­     absorbita  prin  urmărirea  bogăţiilor".
                                                                                                                                                            9
            etc.  Imî  va  fi  6re  îngăduit  a  numi     gată.  Hrana  cea  mai  sănătâsă  şi  rului  lor  ruina  morală.  Bogaţii  au  S’a  4i >              ca   sărăcia  e  logodnica  poe­
            şi  pe  tatăl  meu,  bancher  şi  mate-       mai  bună  costă  puţin  la  vremea  ei,  adesea  mai  multe  griji  în  palate  de­       tului.
            ruatec  şi  mulţi  anî  casier  şi  vice­     er  de  o  doreşti  când  nu  îl  e  vremea,  cât  săracii  în  colibele  lor:  numai           Expresiile,  cu  care  ne  servim,
            preşedinte al societăţii Regale?              n’are  nici  un  gust.  Un  ou  prâspăt  e  înţelepţii  îşî  pot  găsi  fericirea  în  bo­  ca  să  vorbim  de  bani  sunt  fârte
                                                          o mâncare minunată.                          găţie  şi  cel  care  se  grăbesce  să  se  semnificative.  ţ>icem:  înâtă  în  aur,
                  Câţiva  dintre  âmenii  cei  mai             E vorba de cărţi?                       îmbogăţescă  prea  repede  va  fi  veş­       e  bogat  putred,  dâr  nu  4icem>  că  se
            iluştri,  cei  mai  fericiţi  şi  mai  buni        Trebue  se  fii  prea  sărac  ca  se  nic  sărac.  „Probabil  că  se  găsesce  bucură  de  aurul  lui;  şi  într’adevăr
            au  trăit  în  sărăcie.  Wordsworth  a        nu  poţi  să-ţi  cumperi  tot  ce  doresc!  mai  multă  fericire  în  traiul  dintr’o  cei  cari  strîng  bani  nu  se  folosesc
            trăit  anî  întregi  cu  sora  sa  dintr’un   se  cetesc!.  Cele  mai  bune  cărţi:  Bi­   casă  modestă  şi  putând  să  te  miri  dânşii  de  ei.  „Strînge  avuţii  şi  nu
            venit  de  37  franci  pe  săptămână  şi      blia,  Shakespeare,  Milton  etc.  costă  de  măreţea  unui  palat,  decât  să  lo-  scie  cine  se  va  bucura  de  ele!"  In
            acâstă  periodă  fu  una  dintre  cele        ac}î fârte puţin.                            cuescî  într’un  palat  şi  să  nu  te  mai  Banchetul  lui  Xenophon,  Charmides
            mai fericite ale vieţei sale.
                                                               Banii  ne  pot  bre  da  sănătate,  poţi mira de nimic" 4i°  Rusldm                   4ice:  „Nu  e  âre  adevăr  recunoscut,
                                                                                                                                e
                  Decă  nu  ai  fericirea  se  fii  bogat,  geniu,  prietini,  frumuseţe  seu  pace          „Aibî  ce’ţî  trebue,  Ţice  Sădi,  şi  că  e  mai  bine  să  trăescî  în  sigu­
            amintirea  şi  afecţiunea  vor  tace  din  în  casă?  „Ducele  de  Tse,  ne  spune  te  va  duce;  aibî  prea  multă  bogă­              ranţă,  decât  cu  temă:  să  fi  liber,  de­
            vre-o  locuinţă  umilă,  din  vre-o  fi­      Confucius,  era  fârte  bogat  şi  nimeni ţie şi va trebui să o duci tu".                  cât sclav?... In oraşul acesta, când
   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74   75