Page 70 - 1897-10
P. 70
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 232—1897.
s
Monumentul eroilor dela Griviţa. oşti îi urmâză, şi cu toţii dau năvală şi eruoe, oare îi cj'o şi astâcjl „Cruoea Domni este batalionul II de vânători, oompu
întră în redută. torului". aprâpe în întregime din Prahoveni şi
Dumineca trecuta a fost o mare Soldatul Grigore Ion, ajutat de ser Acel domnitor erai Majestatea Ta, şi Ploesoenî; aoest batalion a luat vestita oe-
serbare naţionala în Ploeştl. In a- gentul Stan Gheorghe şi de caporalul Nică din sămânţa arunoată atunol au eşit peste tăţue a Griviţei într’un avânt oare i-a atras
cestă di s a
’ desvălit monumentul Vasile, câte-şl trei din batalionul al 2-lea cjeee ani vitejii dela Griviţa, oarl Ţi-au lauda şi admiraţiunea lamei.
ridicat de cetăţenii ploeştenî în a- de vânători, iau drapelul din mânile Tur răsplătit munoa şi Ţi-au împlinit visul. In memoria acestor eroi ai răsboiului
mintirea măreţei victorii reportată cilor, şi Griviţa cade în stăpânirea viteji TresăltaţI de buouriă umbre gloriâse independenţei s’a ridioat monumentul fal-
la 30 August 1877 de cătră trupele lor noştri ostaşi. ale treoutului; umbre gloriâae odihniţi în nio a cărui sărbătâre sărbătorim astăzi.
române, în frunte cu batalionul al După o di de luptă cruntă şi de ne paoe, Regele Carol v’a înţeles gândul. Eroul Vânătorii oe stau de faţă, turnaţi în
doilea de vânători din judeţul Pra măsurate silinţe, după perderea a 10.000 dela Griviţa veghiâză peste destinele pa bronz, vor fi mărturii ai timpurilor gloriâse
hova prin luarea redutei Griviţa dela de omeni, trâmbiţele anunţară victoria ob ale armatei nâstre condusă de Majestatea
triei.
Turci. ţinută şi armatele aliate ale Ruşilor şi Ro Vâstră, Marele ei Domn şi Căpitan.
Comitetul de aoţiune esprimă oea mai
A iost de faţă la acâstă mare mânilor umplură valea Dunărei de strigă Cetăţenii ploesoenî sunt mândri, oă
profundă reounosoinţă Majestăţii Yâstre
serbare şi Regele Carol, care a fost tul: „Trăiască învingătorii Griviţei! u Majestatea Vâstră a-ţl binevoit a onora
pentru buua-voinţă ce Aţ! avut de a lua
primit strălucit, înălţându-se în onâ- Au perit vitejii vânători, au perit os aoâstă sărbătâre a inimosului oraş Ploesol.
rea lui câteva arcuri de triumf. taşii eroi, pentru ca ţâra să trăâscă. Ei au parte la acâstă mare solemnitate; mulţu- Mulţămeso oomitetului de iniţiativă,
mesoe ou oăldură generoşilor donatori, şi
Serbarea s’a început prin o perit cu glorie pe câmpul de luptă, pentru oare prin a lui strădanie a ridioat aoest
râgă pe bunul Dumnezeu să aoorde Majes-
sfântă slujbă, oficiată de Metropoli- ca memoria lor să rămână neperitore în monument, oedat astăcjl oraşului, şi aduo
tul-primat, încungiurat de înaltul cler. generaţiunile viitâre. tăţei Vâstre ani mulţi pentru binele şi fe recunosoinţă tuturor aoelorB, cari au lucrat
ricirea aoestei ţări. Să trăâsoă M. S. Re
Discursurile. Sire, gele Carol! Să trăâsoă buna nâstră Suve şi oontribuit la ridicarea lui.
După terminarea acelei sfinte slujbe, Au trecut 14 ani dela răsboiul sacru rană Regina Elisabeta ! Să trăâsoă Princi In numele oetăţenilor ploesoenî. Urez
pentru Independenţă, au trecut 14 anî de să trăâsoă Majestatea Vâstră ! Să trăâsoă
d. Sorescu, preşedintele comitetului, a cetit pele Perdinand şi Prinoipesa Maria! Să
când osemintele bravilor vânători ai bata Majestatea Sa buna nâstră Regina Elisa
următorul frumos discurs: trăâscă prinoipele Carol şi Prinoipesa Eli
lionului al 2-lea zăceau în uitare, dincolo beta ! Să trăâsoă Prinoipele Perdinand şi
Sire, sabeta ! Să trăâsoă armata şi poporul ro
de bătrâna Dunăre, fără ca un semn să se Prinoipesa Maria cu întrâga Dinastie! SS
Par’că este ieri de când oraşul Ploescl mân!
fi ridicat pe pământul ţărei românescl a trăâsoă România independentă!
avea în mijlocul lui voinicul batalion al Domnule primari
cărei neatârnare a ieşit din sângele lor vi-
vânătorilor. Compus aprâpe numai din Etă în fine ridicat în Ploesol falnioul Discursul Suveranului.
tejesc.
Prahoveni şi PlooştenI, el era mândria ora monument al vitejiei românesc!. Aoest mo Majestatea Sa a răspuns ou glas pu-
Yăcjend acâsta cu întristare, noi câţi
şului, bine instruit şi disciplinat, făcea nument va vesti aoum şi în viitor, că îu ternio :
va tineri cetăţeni, constituiţi în comitetul
cinstea comandantului său. răsboiul independenţei dela 1877, în cari
de acţiune, am hotărît a ridica în memoria ostaşii români s’au purtat ca nisoe adevă „In numele armatei aduc căl-
Peste 800 de voinici, unu şi unu, erau
acestor eroi un monument, care, reamintind „durâsele mele mulţămirî orăşeni
vânătorii Prahoveni, când ţâra, încredătore raţi eroi, fiii Ploesoilor şi ai Prahovei s’au
vitejia trecută, să oţelâscâ ‘ pe viitor ini- lor din Ploescl, căci ei au luat
în forţa armatei, îi ehiamă şi pe ei sâ apere luptat ou atâta curagiu şi au desfăşurat
mele soldaţilor noştri, şi să înfricoşeze pe „iniţiativa de a ridica un monument
moşia strămoşâscă. piua de 30 August 1877 atâta bărbăţia, încât ou drept ouvânt au
duşmanii ţărei, vădând ce au putut făptui „ca semn de recunosoinţă pentru
sosi, şi vânătorii sburară spre reduta Gri- meritat gloriosul nume de viteji.
opt sute de soldaţi români. „bravii fii din judeţul Prahova, că-
viţei, tot aşa de veseli şi voioşi ca şi cum, Pentru aoeste fapte răsboinioe ţâra în-
Iniţiativa nâstră, a fost, Majestate, cu „Ţuţî pe câmpul de onâre.
11
cu câte-va luni mai înainte, eşiau din ca- trâgă, dela o margine la alta, răspurH}® ^
căldură îmbrăţişată, şi, în timp de şepte „Mândru sunt, că am fost în
sarmă, spre a se pregăti la fapte mari şi cu multă bunăvoinţă la apelul oomitetului
ani, peste două-clecî de mii de omeni, din ' „fruntea acestor viteji, cari au în
eroice. de aoţiune, a dat răsplata bravurei lor.
tâte clasele societăţei, au dat obolul lor chinat vieţa lor pentru neatârna
Fost’a de Dumnedeu ursită astă lună pentru ridicarea acestui monument, expre- Domnule primar! rea ţărei şi mărirea României.
August a cuprinde în sine două date mari, siunea vie a recunoscinţei nâstre cătră cei încredinţăm oraşului Ploesol aoest „Neuitată a rămas Ţiua de 30
în fastele nâstre militare: 13 August ce au ştiut să-şi verse sângele pentru nâ- monument ridioat în gloria armatei române, „August, când batalionul al doilea,
1594 „Călugărenl", sâre sus pe cer înainte mul lor. condusă la biruinţă de marele ei Căpitan. „sdruncinat deja prin o luptă crân
de sfinţit; 30 August 1877 „Griviţa , ră Comitetul de acţiune a credut, că lo Binevoiţi a’l păstra ou sfinţenie, aşa cenă, s’a aruncat cu îndrăsnâlă în
14
sărit de sâre, răsărit de glorie neperitore. cul cel mai bun unde trebue să fiă aşedat cum este, fără a se ştirbi oeva dintr’ânsul. „foc şi a luat sera târ4iu reduta dela
O di întrâgă a ţinut lupta, şi voinicii monumentul, este acel unde eroul dela Că- Aoest monument se fiă icâna sfântă pentru „Griviţa, smulgând vrăşmaşului stâ
tot înaintau. Oficerl şi soldaţi se reped ca lugărenl s’a odihnit în trecerea sa prin toţi oarl îşi iubesc patria şi neamul. ngul seu.
leii, şi după patru asalturi, date rând pe acest oraş. Comitetul de aoţiune vă mulţămesoe, „Doue-4©cî de anî au trecut de
rând 300 de vânători periră. Da, Sire, aci eroul Mihaiu-Vitâzul, domnule primar, pentru binevoitorul oou- „atunci, însă amintirea acestor vre-
Obosiţi de luptă, zeciuiţl de morte, după ce a împărtăşit armata şi a primit ours oe i-aţi dat, făoând a se sărbători „murî mari, pline de primejdie, ca
bravii noştri oşteni se acioiau în jurul stâ- jurământul de credinţă, la biserica dom- aoâstă di mare, oare va rămânâ memora „şi bogate în fapte însemnate şi re
gului lor, în faţa redutei vrăşmaşe, de unde nâscă din acest oraş, aci în acest loc ţinu bilă în viâţa ploeştenilor şi a ţărei întregi. zultate fericite, nu se pâte şterge
mai eşiau fulgere de puşti şi trăsnete de sfat cu căpitanii săi, şi cu credinţa în In urmă d-1 loo-ţiitor de primar D. „din inimile nâstre.
tunuri. Dumnecjeul strămoşesc şi nădejdea în vi Ştefănescu s’a adresat Majestăţii Sale, oe- „Ploescii este întâiul oraş, care
In mijlocul acestei lupte, Domnul ţâ tejii săi oşteni, merse înainte. tind, în numele oraşului, următârea ou- „a recunoscut, că un trecut glorios
rei le 4i faceţi aici?" „Ce să facem După aprope trei sute de anî, Mărite vântare: „trebue să fiă amintit generaţiunilor
S9:
Măria Ta" răspunde în naiva sa cuvântare Domne, pronia cerâscă dete mult încercate Sire ! „presinte şi viitâre prin un semn
un sergent cu faţa încă aprinsă de truda lor ţări române un alt erou, care traduse De seooli vitejia neamului româneso „vădit.
emoţiunile acelei (ŢI®) ne-au prăpădit pă în faptă, prin bruiată îu afară şi înţelep zăoea amorţită si nu eşise la lumina cailei. „Conduşi de acest frumos sim-
u
gânii şi uite câţi au mai rămas din noi . ciune în întru, visul de aur al tuturor ma Poporul se mângâia numai ou amintirea „ţimânt, dvâstră a-ţl ridicat acest
„Cum?" întrâbă Marele Căpitan, „der voi rilor Domni din treout, independenţa ţărei, faptelor gloriâse din treout. Sub Domnia „monument, care este nu numai o
câţi sunteţi faţă, sunteţi sdravenl şi voinici, Pe la anul 1867, spun bătrânii din Te- Majestăţii Vostre, armata românâsoă a „podâbă pentru oraşul vostru, însă
şi colo mai văd alţi tovarăşi de ai voştri; leajen şi Prahova, că o suită domnâscă a înălţat din nou falnic stâgurile ei, şi d’ina- „mai ales o mărturie, că răsplata va
adunaţi-vă, mergeţi înainte ca viteji, şi a trecut peste plaiurile munţilor, şi că în intea lor ne închinăm astăcjl ou iubire şi „fi pentru acei cari se jertfesc pen-
vâstră va fi isbânda de astădî". mersul său un tînăr voinic, oe c}' oea a fi mândriă. Istoria naţională înregistrâză ârăşl „tru patriă.
Un puternic „Ura" fu răspunsul vâr Domnul ţărei, ar fi aruncat pretutindeni fapte gloriâse, vrednioe de faptele treou „Se cadă vălul acestui monu-
toşilor vânători. Rândurile se strâng, bata sămânţa virtuţei şi a datoriei cătră patriă tului. „ment, încredinţat de acum înainte
lionul înaintâză; sub comanda maiorului şi neam. In amintirea aoelei treceri, s’a Intre cele d’întâih oorpurl ale arma „oraşului, care M’a primit astă4î în
Candiano, ei se aruncă cu furie, celelalte înălţat pe platoul din spatele Brebului, o tei, oare s’au ilustrat pe câmpul de bătaie, „mod aşa de călduros.
decă ar avea înrîurire rea asupra ca gură scumpă, o lume care’ţî va fi nu’l iubea. Pei-ke a murit de fâme Bogăţia duce la sgârcenie. „Să
racterului şi nu s’ar pute înţelege de ajuns. şi pana şi acţî îl plânge poporul". racului, 4i° Seneca, îi lipsesc multe,
e
cu cultura înaltă. Nu e greşelă mai răspândită de Tâte lanţurile sunt grele, chiar sgârcitului îi lipsesc tâte".
E sigur, că âmenl cu afaceri cât credinţa exagerată a puterii ba şi când sunt de aur. „Căutarea neîncetată a bogă
e
n’au vreme se se mai ocupe de alt nilor. Banii sunt fără îndoială o mare ţiei, 4i° Bacon, ia prea mult timp
ceva, der luând exemple dela sciinţă E vorba de hrană? causă de griji: ca şi sărăcia ei aduc celor, cari au a se ocupa de lucruri
şi literatură, voi numi pe Nasmyth „Dâcă bogatul vre se fiă să îngrijorare şi fârte adesea cei bo mai nobile, căci bogăţiile au valâre
astronom şi industrial; Grote ban nătos, trebue se trăiescă ca un om gaţi sunt sclavii, âr nu stăpânii numai prin ceea ce adaogă vieţei
cher şi istoric; Prestwich negustor sărac". O masă simplă şi bine pre averei. şi vieţa nu valoreză nimic, dâcâ e
şi profesor de geologie la Oxford, gătită face cât şi masa cea mai bo Mulţi bogaţi ’şî-au datorit au absorbita prin urmărirea bogăţiilor".
9
etc. Imî va fi 6re îngăduit a numi gată. Hrana cea mai sănătâsă şi rului lor ruina morală. Bogaţii au S’a 4i > ca sărăcia e logodnica poe
şi pe tatăl meu, bancher şi mate- mai bună costă puţin la vremea ei, adesea mai multe griji în palate de tului.
ruatec şi mulţi anî casier şi vice er de o doreşti când nu îl e vremea, cât săracii în colibele lor: numai Expresiile, cu care ne servim,
preşedinte al societăţii Regale? n’are nici un gust. Un ou prâspăt e înţelepţii îşî pot găsi fericirea în bo ca să vorbim de bani sunt fârte
o mâncare minunată. găţie şi cel care se grăbesce să se semnificative. ţ>icem: înâtă în aur,
Câţiva dintre âmenii cei mai E vorba de cărţi? îmbogăţescă prea repede va fi veş e bogat putred, dâr nu 4icem> că se
iluştri, cei mai fericiţi şi mai buni Trebue se fii prea sărac ca se nic sărac. „Probabil că se găsesce bucură de aurul lui; şi într’adevăr
au trăit în sărăcie. Wordsworth a nu poţi să-ţi cumperi tot ce doresc! mai multă fericire în traiul dintr’o cei cari strîng bani nu se folosesc
trăit anî întregi cu sora sa dintr’un se cetesc!. Cele mai bune cărţi: Bi casă modestă şi putând să te miri dânşii de ei. „Strînge avuţii şi nu
venit de 37 franci pe săptămână şi blia, Shakespeare, Milton etc. costă de măreţea unui palat, decât să lo- scie cine se va bucura de ele!" In
acâstă periodă fu una dintre cele ac}î fârte puţin. cuescî într’un palat şi să nu te mai Banchetul lui Xenophon, Charmides
mai fericite ale vieţei sale.
Banii ne pot bre da sănătate, poţi mira de nimic" 4i° Rusldm 4ice: „Nu e âre adevăr recunoscut,
e
Decă nu ai fericirea se fii bogat, geniu, prietini, frumuseţe seu pace „Aibî ce’ţî trebue, Ţice Sădi, şi că e mai bine să trăescî în sigu
amintirea şi afecţiunea vor tace din în casă? „Ducele de Tse, ne spune te va duce; aibî prea multă bogă ranţă, decât cu temă: să fi liber, de
vre-o locuinţă umilă, din vre-o fi Confucius, era fârte bogat şi nimeni ţie şi va trebui să o duci tu". cât sclav?... In oraşul acesta, când
