Page 71 - 1897-10

Nr. 232—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

„Ve mulţămesc, ca şi pentru gureşei starea actuală a colectei pentra „Magyar Hirlap" spuue, oă între „Valahi" Inaugurării noi verşi tăţii. 6) D-l Leatris v
a
„cuvântările aşa de adânc simţite monumentul lui Iancu. a produs mare sensaţ'ă „neaşteptata gra- vorbi îu nomele studenţilor la Universitate.
„ce ’Mî a-ţî adresat . Este în tâtă afacerea acâsta cel ţiare a lui Balteş", oare n'a fost cerută, oi 7) Comitetul ales va merge la reoepţia
w
Acostă ouventare a produs cea mai mai trist lucru, că foile străine tre- s’a făcut din iniţiativa guvernului. „Gru- regulă. 8) Comitetul va aduce la îndeplinire
adâncă impresiune în imensa asistentă, en- bue se vină şi se facă lumină. Se tiarea" aoâsta însă nu se referă şi la cele hotărîri e studenţesc!.
vede, că corespondenţa amintitei foi 5 luni, la oarl Balteş a fost condamnat oa
tusiasmând’o astfel, încât Regele a DUtut Călindarul Plugarului pe an. 1898 va
maghiare se întemeieză pe informa- responsabil Dentru „Tribuna* în prooesul
ou greu sfirşi frasa: „Să oadă vâlul a'ăstui apere în edi; ura tipografiei „A. Mureşianu"
monument înoredinţat de acum oraşului, ţiuni luate dela funcţionarii, cari fac din urmă. — Dâoă este aşa, oum tţice foia dm Braşov în decursul sâptâmânei viitâre.
cercetare. De-altmintrelea şi „Tri­ ungurâsoă, nu seim.
oare M’a primit astăcŢ îa mod aşa de căl­ Călindarul va ouprinde bogat material li­
duros". Un puternic şi nesf’irşit Ura ! a is- buna" din Sibiiu, reproducând cele A nn-spre-(ţecea statuă. Soim, că Ma­ terar, economic, higienie eto,, aducând nu-
buonit din piepturile tuturor. 4ise de „Bud. Hirl.", le declară în iestatea Sa a fâout o mare bucuriâ Ungu­ măroşl artiouli, povestiri, poveţe, glume
total adevărate. rilor prin dăruirea celor c}eoe statue, prin eto. fiind întru tâte întocmit la priceperea
In ce privesce declararea lui
Unde sunt banii pentru monu­ Albini, că banii se află depuşi la oarl a dispus să se eterniseze amintirea a şi pentru folosul poporului. Preţul va fi şi
mentul lui Iancu? loan Slavici în Bucuresci, el a fă- cjece bărbaţi mari de-ai Ungurilor pe oheU de astă-datâ numai 25 or. Abonamautele
tueia sa. Oa reouuoscinţâ pentru aoâsta, se pot face chiar de pe-aeum. Celor oe
„Budapesti Hirlap" dela 28 Octomvre cut’o de mult înaintea judecătoriei oârmuitorii comitatului Solnoc-Dobâoa au aboneză de-odată cel puţin 10 esemplara
publică o lungă corespondenţă datată din de cerc din Sibiiu, ceea ce s’a şi hotărît să câră dela dietă, oa şi „naţiunea" li-se dă oâte-un esemplar rabat.
Sibiiu, în care se ooupă ou afacerea oo- constatat în colânele fâiei nâstre. să ridioe o statuă pentru Maiestatea Sa. Te Deum de graţiă. Eri, Vineri, un
lectei pentru monumentul lui Avam Ianou. Nu putem nicî-decum se înţe­ Cererea acesta va fi trimisă tuturor congre- Te Deum de graţiă s’a ofioiat la biserica
Soim, că colecta s’a fâout în anul legem, cum într’o afacere atât de gaţiumlor comitatelor pentru a fi sprijinită Creţulesou din Bucuresol pentru salvarea
1893 şi s’au adunat ou totul vre-o 3780 fl, însemnată şi de delicată, publicul şl a se alătura la ea. familiei imperiale ruse, din catastrofa dela
şi 320 lei. După cum spune acum „Buda- român şi mai ales contribuitorii au Borki. întâmplată în anul 1888. Se scie oă
pesti Hirlap", lişpauul comitatului Albei fost lăsaţi atâta timp fără de nici o Adunarea generală a reuuiunei învăţă­ n’biliştii ruşi pregătiseră o mină de dina­
de jos continuă oercetările în oausa aoâsta. informaţiune liniştitâre, că ce s’a torilor români gr. cat. din traotul Media­ mită pe linia drumului de fier, pentru a
arunoa în aer trenul imperial. Diu ferioire,
Mai intâiu au fost oitaţl d-mi Yasile Fo- întâmplat cu banii. Cei amestecaţi şului se va ţinâ în 14 Novembre n. o., după mina n’a isbuonit la timp şi graţiă acestei
dor, Grigone Sima a lui Ion şi Aurel în acestă afacere, credem, că cel pu­ oum s’a arătat şi îu oonvocarea, oe am pu- împrejurări Ţarul Alexandru al III a putut
Danciu, ca unii cari au fâout colectă îu ţin acum, când foile unguresc! vin blioat’o în numărul de Dumineca trecută. scăpa nevătămat, cu ÎDtrâga sa familiă. D.
Munţii apuseni. D-l Sima a deolarat, că să-o desluşâscă pe basa informaţiilor Din erore, în acea convocare a fost însem­ de Fonton şi întreg personalul legaţiunei
densul numai a subscris apelul pentru oo- câştigate dela autorităţile publice, nată în parantesă şi (jiua S.-lor archangell ruse din BuourescI a asistat la ceremonia.
lectă, responsabili pentru banii adunaţi vor afla, că este neapărat de lipsă Mihail şi Gfavril, oeea oe nu trebuia, oăol M. S. Regele a fost representat printr’un
adjutant.
sunt însă d-mi Fodor şi Aurel Danciu. a clarifica în mod hotărît şi cinstit adunarea nu se va ţinâ în acea sărbâtbre, Concerte. Musică orăşenâscă va oou-
Ceşti din urmă s’au justificat arătând un starea lucrului, ca se nu mai pâtă oi în 14 Novembre n. oerta Dumineoă sâra în sala dela hotel
li bei datat din luna lui Maiu a, o., priu fi nimeni în nedumerire, că ce s’a Conferinţe naţionale în Floiesci. D-Dii „Europa". Atragem din nou atenţiuuea on.
întâmplat cu acei bani.
care se adeveresce, că bana coleciaţl de A. D. Fioresou şi Mioulescu, membri în publio, oă la concertul, ce-1 va da musioa
ei, în sumă de 263 fl., sunt depuşi la banca comitetul central al Ligei culturale, au fost orăşenâsoă în 7 Noemvre n. o. in benefi­
„Detunata". SOSflILE PILEI. în Ploescl oa să se întreţină ou mai mulţi ciul d-lui Gustav Hedwig, se vor oânta
pentru îutâia-dată şi două valsuri fârte
A fost citat şi d-l Tit Liviu Albini. — 18 (30) Octomvre. cetăţeni fruntaşi asupra conferinţei naţio­ frumose „Liebesgoorin" şi „Daisy* din ba­
Acesta a arătat socotelile despre 3780 fl, nale ce sa va ţine Duminecă în acest oraş. letul „Mirâsa din Corea" de losif Bayer.
In causa unui mare proces a adus ca­
şi 320 lei bani ooleotaţî, dâr n’avea nici Conferinţa naţională se va ţine în marea Musică militară va concerta mâne sâră,
lele aoestea hotărire tribunalul r. din Bra­
un dooument la mână pentru a dovedi unde sală a lioeului. Intrarea va fi pentru rân­ Duminecă, la „Pomul verde*. începutul la
şov, care — după oum li-se anunţă foilor
sunt banii şi dâoă sunt ei depuşi la un loo durile întâii! de doi lei şi pentru rândurile 7V2 bre. Intrarea 20 or.
unguresol, — a deois a se pune sub aou-
sigur. A oerut termin de-o lună, oa sâ-şl saţiune vre-o 40 persâne din Sâoele, în din urmă, de un leu. Tntrâga orgaiiisare a Este de obşte cunoscut, că la sufe­
potă prooura din România documentele de frunte ou vestitul fisolgăbirâu suspendat conferinţei a luat’o asupra sa d. Romauesou, rinţe de plămâni şi la tuşă, untura de pesce
lipsă pentru a dovedi, că banii sunt depuşi fost director al liceului. Conferinţele vor fi (Leberthran) este mijlocul cel mai bun.
Henter Gabor, învinuiţi de crima mituirei, Medicii îl prescriu erăşl cu deosebire un­
la loc sigur. După treoerea terminului, fiind ţinuta de d-nii Deiavranoea şi Barbu Păl-
abus în oficiu, falsifioare de acte şi alte tura de pesce a d-lui Bela Zoltan, farma­
dm nou oitat, d-l T. L. Albini a adus o tineanu şi vor trata despre cestiunea na­ cist în Budapesta, care îl prepară fără gust
onme, oe le-ar fi comis în afacerea liberă­
adeverinţă dela d-l loan Slavici din Bucu- rilor dela miliţiă pe oale nepermisâ. Contra ţională. şi fără miros, şi se pote căpăta în tote far­
resol, eubsorisă de d-mi Eugen Brote şi acestei hotărîrl a tribunalului însă a Înain­ Studenţii la festivităţile din Iaşi. pi­ maciile.
Septimiu Albini, oa martori. In aeâată ade­ tat reours atât proourorul, oât şi aousaţii. lele aceste studenţii de Universitatea din
verinţă Slavici reounoBoe, că a primit dola Iaşi au ţinut o întrunire pentru a-şl deter­ ULTIME SOIRI.
îngropaţi de Vii. Astăzi la amâcjl s’a
T. L. Albini 3450 fl. oa depunere. Despre mina rolul ce-1 vor avâ la serbările de
întâmplat o mare nenorooire la casa, oe Viena, 29 Octomvre. După ce şi-a
ceilalţi bani, oe mai resfau, T. L. Albini inaugurare a Uuiversităţii. Aici li-s’a co­ termiuat Dr. Lecher vorbirea sa,
a tjis, oă şi aoeia se află la Slaviol şi oă se olâdesoe aoum îu Strada nouă de jos, municat, oă în virtutea unui insemn anumit, care a durat aprope 12 6re, medicul
Slavici nu va întârcjia de a-i da chitanţă (a Spitalului) din Braşov, faţă în faţă ou intrarea în tribună la universitate va fi li­ l’a esaminat şi a constatat, că pul­
şi despre aceştia. restaurantul Schwarzburg. Surpându-se bol- beră pentru studenţi, La teatru adminis­
titura pivniţei, de-asupra oăreia se afla în- sul lui arăta 100 de bătăi la minut,
Autorităţile administrative au provo- traţia a aoordat 100 loourl de galeriă pen­ der că starea lui era deplin normală,
oârcat mult pământ, a îngropat sub ruine
oat pe Albini, ca numai decât să aducă tru studenţi şi 35 locuri de balcon pentru aşa că ar fi mai putut vorbi încă
trei învâţăoei de zidari, toţi români, dintre
banii şi să-i depună la vre-un institut de studente. Li s’a mai comunioat, oă din câteva bre.
oarl unul, Vasile Duşa, a fost scos din ruina
bani din petriă. Albini a promis, că aşa va oausa lipsei de timp nu s’au putut invita Stenografii au declarat, că nu­
mort, âr ceilalţi doi au fost transportaţi la
face şi a cerut termin de 20 cjile. Acest universităţile străine. întrunirea a votat mai puţine bre vor mai lucra după
spital, dâr nici la aoeştia nu mai e spe­
termin s’a împlinit în 5 Ootomvre. Albini apoi următorea propunere: 1) Studenţii vor amâ4î, mai departe însă nu.
ranţă de viâţâ. E grozav, oă se pot întâm­
însă pe cuvânt, că Slavici din causa bâlei fi repreaentaţî la gară prin comitetul de
pla în centrul oraşului astfel de nenorociri, Viena, 29 Octomvre. Dela 10
soţiei sale n’a putut ridica banii dela banca recepţie. 2) Se va oferi un buchet reginei
oarl nu pot fi atribuite, deoât unei condam­ 6re pănă la 4 bre d. a. s’a discutat
din Bucuresol, unde i-a depus, a cerut un din partea studentelor Culian, Ureohe, Măr-
nabile negligenţe şi lipse de precauţiune. asupra întrebării: se fiă şedinţă în­
nou termin da 20 cjile. ’I s’a dat şi acest gineanu şi Segal. 3) La inaugurarea uni-
termin, care s’a împlinit în 25 Octomvre, Balteş liberat- Ni-se sorie din Oluşiu, versităţei vor fi representaţl toţi studenţii, chisă, or! nu şi s’a hotărît se nu fiă.
Se vorbesce, că şedinţa va dura
dâr Albini moî acum n’a presentat suma oă d-l Andreiu Balteş, care mai avea sâ având intrarea în tribune. 4) Studenţii vor
pănă poimâne, căcî guvernul e de­
oerutâ autorităţilor administrări ve. stea în temniţă vre-o 7 luni, a fost Joi avâ liberă intrare Ja teatru. 5) Studenţii
Astfel espune corespondenţa fâiei un- sera la 5 / ore liberat. O telegramă a lui vor faoe o manifestaţie la palat în sera cis ca în acâstă şedinţă se se resol-
!
2
veze cestiunea provisoriului, votân-
du-se de majoritate.
eram bogat mă temeam se nu'mî putem avea odihnă, putem vedea ca privindu’l numai pe el, căci tre­ Viena, 30 Octomvre. Şedinţa
spargă vre-un hoţ casa şi se me lumea, ne putem ajuta prietenii, bue se ne gândim la copii! noştri ca furtunosă, care a durat peste 30 de
ombre... Acum dorm liniştit. Ga uşura suferinţele altora... Prin ur­ şi la cei săraci. Venitul e al teu, bre, s’a întrerupt la 4 bre şi s’a în­
1
om liber me duc unde’m! place. mare „e bine se aveţi bani, 4i° der capitalul ce ai primit dela stră­ ceput erăşî la 5 / sera. Scandalu­
e
i
Când eram bogat me ÎDjura lumea Swift, der daţi-le numai cugetul, nu moş! nu e numai al teu. rile şi scenele turbulente s’au repe-
din pricina legăturilor ce aveam cu şi inima". „Sfătuesce pe bogaţî se nu fiă ţit cu nouă şi mai mare putere,
Socrat. Acum când sunt sărac ni­ Sgârcitul e un om, care iubesce trufaşi, se nu’şî puie încrederea în aşa că, ve4ându-se ameninţat şi pre-
meni nu me mai ia în semă. Când banii pentru ei şi care împinge eco­ nestatornicia bogăţiilor, ci în Dum- sidiul, vice-preşedmtele Abrahamo-
aveam avuţii mari eram nenorocit nomia la culme pănă ajunge o ma­ ne4eu, care ne dă tâte lucrurile din vitz a sistat şedinţa. La 7 bre 2i
pentru-că vedeam cum statul îmi şină de strîns aur. Una din lecţiile, belşug spre a ne bucura de ele". m. s’a reluat şedinţa, der a trebuit
lua averea; acum nu pierd nimic, ce trebue se ne înveţe vieţa, e să Nu banii, ci dragostea de bani, în cele din urmă se fiă încheiată,
pentru-că n’am nimic şi sper mereu, ne ferim, deorece grija josnică, şi e după părerea Bibliei, rădăcina râu­ amânându-se pănă Joi. încercarea
că voi câştiga ceva“. iubirea de ban! e una dintre cele lui. „Dâcă bogăţia îţî sporesce, nu de a preda proiectul privitor la pac­
E mult adevăr, în ce spunea mai josnice. o iubi". In predica de pe munte se tul provisoriu unei comisiunî n’a
Charmides, dâr nu e numai adever. E mare lucru să te slujesc! cu află aceleaşi cuvinte: „Nu strîngeţî succes. In decursul şedinţei mai
De altfel când cji cea vorbele de înţelepciune de bogăţii. bogăţii pe pământ un4e viermii, ru­ multor deputaţi li-s’a făcut rău.
mai sus, tocmai se scula dela o gina strică tot şi unde hoţii sparg Bucuresci, 29 Octomvre. întru­
masă bună însoţită de musică. Pi! darnic, der nu afară din şi jefuiesc. Ci strîngeţî comori în nirea naţională, ce nu s’a putut
Decă sunt bine întrebuinţaţi, cale. „Unii cu ban! ajung sărac!, şi cer, unde viermii şi rugina nu strică ţine Dumineca trecută, se va ţinâ
banii pot face mult bine. Aurul e alţii sărac! ajung bogaţî". Cel că­ nimic şi unde hoţii nic! sparg, nici Duminecă în 19 (31) Octomvre a. c.
o putere. El e regele regilor. Banii ruia îi e milă de sărac, împrumută jefuiesc. Căci unde ve e comora, Apelul studenţilor cătră cetăţenii
ne dau mijlâce se dobândim, ce do­ pe Dumne4eu, care îi va înapoia acolo ve e şi inima". brăilen! a fost distribuit în 10,000
rim. Cu el ne putem bucura de binefacerea. de esemplare şi afişat pe tbte zidu­
aer curat, de casă plăcută de cărţi, Sfatul, pe care îl da Christos rile oraşului.
de musică, — atâtea bunuri. Cu ei tînărului bogat pdte fi. considerat,