Page 72 - 1897-10
P. 72
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 232—18P7.
Festivităţile de primire în laşi. adevăr e recunoscut de toţi peda- vin prietenele ei şi, decă vom fi cu „Şi cum?" Mă întrâbă excelen
gogii-. atenţiune, cu mirare vom aucji,, că tul bărbat
Luni regele şi Regina României Intru adevăr, părinţii pot face Irinuţa scie înşira din cuvânt în cu „Iată cum! In cercetările mele
vor sosi în Iaşî ca se asiste la inau minuni în direcţiunea acâsta, dâr vânt prietenelor ei tâte cele aucjite făcute asupra pelagrei în Italia am
gurarea noului palat al Universităţii, durere, că în multe caşuri trebue să dela părinţi. Decă mamă-sa din în fost şi prin mori ca să văd ce se
unde li se va face o primire stră cjicem cu Pestalozi: „In aşa lume tâmplare o aude, surîde cu plăcere macină. Eu credeam, că aveţi o lege
lucită. illtă noua programă pentru trăiesc, de aşa âmenî mă văd încun- şi-şî 4ice: „Ce copilă cuminte!" Dâr care să oprâscă măcinatul porum
primirea Suveranilor: jurat, încât înzadar caut pe tata nu se gândesce, că vorbele intrate bului stricat, m'am mirat că nu
11
Luni 20 Ootomvre, ora 10 dim., ou şi pe mama . înfiinţarea institute în urechile copilei sădesc sămânţe există; dâr morarii ’mî spuneau că
un tren speoial soseso în gara Iaşi Regele lor de educaţiune, organisarea şcâ- primejdiâse în inima ei, cari mai de 5 anî de 4^ e nu 80 mai aduce
şi Regina însoţiţi de casa oivilâ şi militară. lelor, planuri de învăţământ, cărţi târcjiu pot să dea râde amare. porumb stricat la moră". întrebând
Când trenul regal va întră în gara Iaşi o şcolastice bune: sunt tot atâtea ces- 4) Alexandru şi Todor sunt eu din care causă, îmî răspunseră
salvă de tunuri de pe dealul Gălătei va tiunî, de cari se ocupă acji clasa mai fraţi; amândoi âmblă la şcâlă. Cel tot aceeaşi în deosebite provincii,
anunţa sosirea Auguştilor Suverani. La cultă. Pe un singur teren însă nu mai mic, Todor, e norocos, căci l’a că: âmenii citind cărticica lui Lom
sooborârea din vagon Miijestâţile Lor vor vedem înaintare, şi acesta e terenul dăruit Dumnezeu în măsură mai broso sciu de ce să se păzâacă".
fi întâmpinaţi de toţi miniştrii ou dbmnele crescerei domestice, seu familiare. mare cu talentul cel preţios, care Lombroso scrisese o cărticică popu
consiliul comunal în frunte ou primarul la împăratul Francesilor Napoleon nu se pâte cumpăra cu bani şi care lară asupra pelagrei. Faptul acesta
şului, d-nu Gane, oare va presanta auguş cel mare întrebă odată pe preşe se numesce minte. Lucru natural, egalâză şi cea mai genială teorie!
tilor Suverani tradiţidnala pane şi sare, dinta unui institut de fete: Ore unde că deşi amândoi sunt la fel de di Italia şi totă lumea civilisată
apoi d-nii magistraţi, profesorii universităţii zace causa, că până acum genera- ligenţi, totuşi Todor face un pro este datore recunoscinţă unui om,
lioeelor, gimna°iilor, şoâlelor oomeroiale şi ţiunea nouă a Franciei în educa gres mai mare în învăţătură, decât care cu jertfe şi cu abnegaţiune a
primare şi numeroşi invitaţi. Pe peronul ţiune n’a corăspuns aşteptărei tim frate-său. Părinţii însă nu ţin sâmă muncit şi muncesce pentru binele
0:
gărei, frumos deoorat, va fi înşirată o oom- pului? Presidenta îi răspunse: „Iw de deosebirea, ce este între amân obştesc! Un înţelept francez 4i°
panie ou musioa oare va faoe onorurile mi mame /" doi copiii în privinţa intelectuală. „cei ce s'au înşelat în deducţiunile lor
litare. Şi în adevăr, mă tem şi ne pu Pe cât timp pe Todor mereu îl sciinţifice, merită totă stima, pentru-câ au
tem teme cu toţii, că şi la noi ma laudă, bietul Alexandru nu numai căutat adevărul, pe care l'au crecţut a-l
Plecarea în oraş: 1) Un ofioer de po
rile sacrificii aduse în interesul edu- odată trebue să audă cuvinte batjo- fi găsit /“
liţie călare. 2) Doi trompeţi geudarml oă-
caţiunei, precum şi truda şi sîr- curitore. Todor se încrede, devine Teoria lui Lussana a fost com
lărl. 3) Trăsura prefeotului de poliţie 4)
guinţa neîntreruptă a învăţători sumeţ şi pe cei cu puteri sufletesc! bătută mai ales din partea scolii lui
Două [plutâne gendarml călări. 5) Trăsura
lor va fi în mare parte zadar mai slabe îi dejosesce şi între aceş Cesare Lombroso, care s’au basat
ou M. M. Lor Regele şi Regina, care vor
nică, pe cât timp mamele româ tia şi pe fratele său. Alexandru însă pe unele analise chimice, în cari se
avâ în faţă pe d-1 primar Gane. 6) Dina
poia trăsurei regale la drâpta M. S. Re ne nu vor sci să dea fiilor lor începe să se disguste, să se îndo- dovedea, că porumbul bun are des
crescere adevărată şi bună. Dâcă âscă în simţul de dreptate al părin tule substanţe nutritâre.
gelui e d-1 general Iaroa oălare. 7) Dina-
este adevărat, că părintele îngriji ţilor, deore-ce vede, că diliginţa nu Acestei afirmări s’au opus din
poia la stânga M. S. Beginei d-1 general
tor mai mult pâte face pentru fiiul se socotesce ca merit, âr rodul os- partea contrară altele, şi mai ales
Rasty oălare, 8) In urmă d-nii generali
său, decât o sută de învăţători buni, tenelei lui se consideră ca lucru ne dove4ile lui Bischoff şi Voit, cari
Pasou, Gorjan, Beler şi Baroneson oălărl.
dâr străini, atunci trebue să fiă ade însemnat. Mai mult nici nu se mai au experimentat la animale, de esem-
9) D-nii coloneii: Cioa, Lambrino, Botez,
vărat şi aceea, că un părinte neso ostenesce, ba mai târc|iu începe a plu la câni, dovedind că aceştia, su
şi Negel, oălărl, looot.-oolonell Stamatopol
cotit mai mult strică, decât o sută invidia, a despreţui, âr inima lui se puşi numai regimului nutritor cu
şi Teişanu, maior Haret şi Burghela oălărl.
de învăţători răi, negligenţî. măhnesce. Deci se face din el om pâne, slăbesc şi mor de fâme chiar
10) Două plutbne gendarml oălărl, închid
Nu mî-e scopul a esamina cu invidios, om amar şi rece la su şi dâcă le dai de bună calitate şi în
oortegiul regal.
de-amăruntul scăcjămintele crescerei flet etc. mare cantitate. Experimentele aces
In urmă vin trăsurile d-lor miniştrii:
familiare; vrâu să aduc numai câte 5) Mama Floricei e de părere, tea au dovedit afirmările premergă-
Sturdza, Ferichide, Stolojan, Djavura, Ha*
va esemple şi cred, că acestea vor că numai aşa va pute scuti modes târe ale lui Magendie şi Chossat.
ret, Cantaouzino, Berendei şi Iouel Bră-
arăta în de-ajuns unele scăderi, pe tia singurei sale fetiţe şi curăţenia Mai târ4iu au urmat dove4ile
tianu, apoi restul trăsurilor persdnelor o-
cari în tâtă cji 1® putem vede şi ei sufletâscă, dâcă o va retrage din aduse de fruntaşii clinician! francezi,
ua
fioiale. observarea în familiile nâstre. societatea fetiţelor de-o etate cu ea. Şi că esistă pelagră chiar şi în locali
Cortegiul regal va parcurge stradele: 1) Părinţii se gătesc să plece ce face? — o împăpuşâză, o gătesce tăţile unde nu este nici urmă de
Gara, Arou, Golia, Ştefan-oel-Mare. unde-va, der pe copii nu voesc a-i şi o duce în societatea celor mari, porumb.
La Mitropolie. Regele şi Regina în duce cu ei. In loc de-a le spune băgând bine de sâmă, ca nu cum-va In 12 Iunie 1862, Landouzy,
uşa oea mare a Mitropoliei vor fi întâm sincer unde se duc şi pentru ce nu-i să între în societatea fetiţelor de-o profesor dela facultatea de medicină
pinaţi de Mitropolitul Moldovei Iosif Na- duc şi pe ei, părinţii cred, că fac vârstă cu ea. Din o fetiţă crescută din Rheims, vine la Brescia ca să
niesou înoonjurat de episcopii loaniohie mai bine spunendu-le, că merg în astfel se alege o fată gingaşă, des- vadă pelagroşii din Lombardia. Bal
Fior Baoaoanu şi Silvestru şi de întregul vre-un loc, unde copiii nu doresc a mierdată şi respingătore, e ca şi o lardini adună o mulţime de pela-
oier. I. P. S. Sa Mitropolitul va presenta merge, ori că le promit, că le vor pâmă, care dinafară e frumâsă, dâr groşî de prin satele din jurul numi
M. M. Lor spre sărutare Cruoea şi Evan aduce ceva, numai să rămână acasă. gustul ei e amar. tului oraş şi îi arată lui Landouzy,
ghelia şi în imnurile ooralir vooal, vor fi Copilul însă, în urma gătirei, îm- Beiuş, 1897. fiind de faţă o mulţime de medici.
oonduşl în stranele regale, unde apoi se brăcărei, precum şi din unele cu Pani Voştinar. Landouzy îi esaminezâ în detail şi de
va ofioia un Te-deum. Dela Mitropolie oor vinte ale părinţilor află adevărul, clară, că pelagra acesta este „aidoma“
tegiul va pleoa direot la palatul coman decă şi nu tocmai atunci, dâr mai boia observată de el în jurul Rheimsului,
damentului unde vor fi găzduţl auguştii târcjiu, după ce părinţii s'au reîn- unde nu există nici urmă de porumb.
suverani. ,tors acasă, când causa mergerei nu Tot în acest an Ch. Bouchard —
* o mai ţin ascunsă. Ya să c}ică copi 0 boia a ţeranilor. actualul profesor dela facultatea de
Regele şi Regina în oeie 4 (}ile cât vor lul a prins pe părinţi cu minciuna. medicină din Paris şi unul din cei
sta în Iaşi vor visita următârele olădirl: Uni Ei bine, ore după asemenea caşuri De Dr. I. Neagoe. mai distinşi clinician! ai vâcului —
versitatea, abatorul, baia populară, şoola cu ce resultat vor mai pute părin (Urmare.) publică cartea întitulată „recherdes
militară, şobla reuniunei, lioeul externat, ţii dojeni pe copiii lor pentru min In Octomvre din anul trecut am nouvelles sur la pellagre“ (după părerea
şoolile primare de băieţi şi de fete, biseri* ciună, când ei înşi-şl mint înaintea avut deosebita onore şi fericire a mea cea mai bună carte ce există
oile Trei-Erarohi şi Sf. Neoulai Domnesc, copiilor lor? vorbi cu D Cesare Lombroso. Mă în acâstă cestiune), şi în ea publică
Palatul administrativ. — Joi 22 Ootomvre, 2) Mama trimite pe servitor în dusesem în numitul oraş anume ca şi 18 caşuri de pelagră observată la
0
ora 10 sâra, M. M. Lor însoţiţi de d-nii cămară după ceva. „Petre", 4i° să întâlnesc pe acest adevărat sa nebunii din asilul dela „Sainte-Gem-
miniştri vor părăsi capitala Moldovei reîn- ea fiiului său, „ân du te şi stăi la vant şi dela o autoritate sciinţifică me“, cari toţi nu se nutriseră în
toroendu-se la Sinaia. spatele lui, ai grijă, ca nu cum-va de primul rang să mă informez mai viâţa lor cu porumb. Deja în 1855
* să pună ceva în busunar!" Băiatul d’aprâpe în ale pelagrei. atrăsese Billod atenţiunea medicilor
împlinesce porunca mamei, se în M’a primit cu afabilitatea care asupra pelagrei din asilele alienaţi
T6te oamerele de pe la tote hote
vaţă a cunâsce blăstămăţiile altora, caracterisâză pe adevăratul savant lor, unde porumbul este cu totul
lurile sunt deja înohiriaie ou preţuri în
scie să spioneze, să pârască şi să conducându-mă în laboratorul său necunoscut, şi a4î observările aces
treite pe la provinoiall. Prefeotul poliţiei
s0
clevetescă pe alţii pentru faptele lor. ’ml c|i următârele cuvinte: „doc tea s’au înmulţit chiar şi în Austria
luorâză pe ospeţe pentru a plasa pe in
Şi cui are să mulţămâscă acâsta? tore! aei muncesc eu de 25 de anî, şi Germania.
vitaţi şi pe la oase private. Pănă în pre-
Mamei, care în loc de a-1 învăţa şi lucrând necontenit în cestiunea pe Th. Roussel numesce pelagra
sent oraşul a inoeput a lua altă faţă. Lume
a-1 deda ca să fiă atent, cu luare lagrei" ; apoi adause nu fără durere fără porumb „pseudo-pellagre", un
colosală circulă oa furnicarii prin străcjile
aminte, îl învaţă a fi un spion. „şi acjî am ajuns încât nu mă mai nume mai mult, dâr nu şi o faptă,
prinoipale admirând decorurile, cari sunt
3) Irina se jâcă cu păpuşa ei cred nici elevii şi nici asistenţii mei, pentru-că pseudo-pellagra nu se deo-
din oele mai frumdse.
şi se pare, că nici grijă n’are de ba chiar dascălul a cărui principii şebesce în nimic de adevărata pe
cele ce vorbesc părinţii ei, cari pâte eu le apăr mai tare, chiar Ballardini lagră.
tocmai atunci vorbesc despre sgâr- mi-să pare că m’a părăsit". Atunci In spitalul St. Andrâe din Bor
Crescerea în familia. cenia lui Tanase, despre ibovnicii eu mişcat i-am răspuns: „Eu cred deaux, îu asilul alienaţilor din Ca-
Stefaniei, despre datoriile vecinului că te-ai înşelat în deducţiunile D-tale dilliac, am vă4ut şi eu primele ca
i.
Ioan; ori pâte vorbesc despre ba scienţifice, der sunt prea convins, că şuri de pseudo-peiagră şi nu am pu
Sub crescerea în familiă sâu lauri, smei, âmenî năsdravenî şi mai meritul este numai al neobositei tut găsi nici o deosebire clinică
domestică înţelegem crescerea, ce co scie Dumne4eu câte alte nimicuri. munci a D-tale, că ad/J pelagra este între pelagra acâsta şi pelagra ade
pilul o primesce în casa părinţilor Irinuţa tace şi tot se jâcă, nete- la ordinea cailei şi aprâpe de resol- vărată.
săi. Nicî-odată un crescător străin, 4esce şi îmbracă păpuşa, der pen vare; apoi mai ai un merit pe care Tot de părerea acâsta era şi D.
cum este învăţătorul, ori profesorul, tru aceea nici un cuvânt nu scapă D ta pâte nu-1 scii; acela d’a fi stân- profesor de clinică medicală dela
nu pote da copilului o crescere aşa neauc|it de ea, căci dânsa e în stare jinit crescerea răului prin atragerea excelenta şcâlă de medicină din Bor
de bună, cum pâte să-o dea tata şi a-şî împărţi memoria şi a fi atentă atenţiunei generale asupra porum deaux, pe a cărui despărţământ am
mama, ca îngrijitor al lui. Acest în două laturi. Peste o âră âtă că bului stricat". aflat primul cas de numita pseudo-
