Page 73 - 1897-10

Nr. 232—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

pellagră. Şi D. profesor Paul Ver camforat în interval de 5—-10 minute. cul foilor de fasole să pote întrebuinţa Ta ai spus că nu-i bine să-şi schimb®
gely este un excelent clinician şi Acestă inhalaţiune să se repeteze de câte lână, care are aceeaşi influinţă. omul credinţa. Şi apoi pentru o biată de
vecjuse destula pelagră adevărată în patru-cincl ori. Cel mai greu guturaiii trece * rublă să-mi schimb eu oredinţa şi să fac
Landes şi în părţile Arcachonului. după trei inhalaţii, der mai adesea este îngrijirea purceilor înţărcaţi. 0 păcatul să o schimb şi pe a lui Nae?
Şi ce dovedesce faptul acesta? destul una singură, decă cine-va are răb­ economă germană scrie în privinţa acesta *
Dovedesce, că nu numai porum­ dare ca să suporte aburii camforului, care următorele: Am crescut pănă acum destui
Ce ai vre me Ţigane?...
bul este causa pelagrei, ci ori şi ce irită forte mult nasul. Aburii, cari împre- purcei în economiă. Ou toţi am isbutit şi
nutrement care nu acopere cheltu­ soră nasul de tote părţile, provbcă sudore în vreme scurtă s’au făcut mari şi graşi. — Ce ai vre tu mai bine, mă Ţigane,
iala procesului vital, care este ac­ mucozităţilor şi, ast-fel se pote cine-va le­ Ei tot-deuna au rămas şi scutiţi de bole. întreba un boier pe un Ţigan rebegit de
ţiunea dinamică internă şi externă. cui în scurt timp. pe totă cfl purceii mei umblă câte două frig: să-ţi dau să mănânci, ori să te las
ua
Pelagra din asilele alienaţilor * ore pe-afară şi atunci coteţul îl las deschis, să te încălcjescl?
se stinge cu totul îndată ce mărescî, Albuşul de ou ca leac. Pentru ra- ca să se aeriseze. De mâncare le dau la — Să te ţină Dumnezeu boerule,
în calitate şi în cantitate, porţiunea nele căşunate prin tăierea cu cuţitul, to­ început de câte cincl-orî, mai târdiu de dă-mî o bucată de mămăligă s’o mănânc
de nutrement a pelagrosului. porul etc., albuşul prospăt de ou este un câte patru şi apoi de câte trei-orl pe di. la gura sobei.
Legea acesta este formulă ge­ leac forte potrivit. Albuşul se uscă repede Vara le dau nutremântul mai rece, er ierna
nerală în t6tâ Francia. şi formeză o peliţă, care împedecă străba­ cevaşl mai călduţ. Cel mai bun nutremânt
Directorul asilului alienaţilor din terea aerului şi grăbesce astfel vindecarea pentru purceii mici sunt cartofii, cari se Calendarul septemâneL
St. Luc lângă Pau ’mî cjise, când ranelor. Albuşul se mai pote aplica cu fo­ dau întregi şi amestecaţi cu făină, er mai
OCTOMVRE. are 31 <jile. BRUMĂREL.
m’am presentat în numitul asii ca los contra urdinării (cuforei, scurgerei) şi târdiu cu tărîţe. Nutremântul prea apătos
se me informez de sunt manii pe- aprinderei de maţe. Bătut fiind cu o lin­ cufuresce şi gârbovesce purceii pănă sunt Pilele Călend. Iul. v. Călend. Gregor.
lagrdse, „D-le, aci nu sunt; căci noi gură curată şi apoi luat cu seu fără za­ mai mici.
dăm bine de mâncare alienaţilor". hăr, el alină ferbinţâla şi închiagă ore-cum * Dum. 19 S. pr. Joelşi Uar. 31 Lupan
Luni 20 S. m. Artemiu 1 Nov. Toţi Sf.
Eu, înţelegând că vizase pseudo- materiile apătose cuprinse în stomac (rînză) Nutreţ bun pentru găini. Prin nu-
Marţi 21 O. păr. Ilarion 2 A min. morţii.
pelagra, i-am răspuns că voesc a şi maţe. De ajuns sunt 2 seu cel mult 3 mărose cercări s’a dovedit, că găinele ouă Mer. 22 S. p. Avere. ep. 3 Hubert
mă informa de sunt adevăraţi pela- ouă pe di. Pe lângă, că grăbesce vindeca­ bărbătesce şi se îngraşă, hrănite fiind cu Joi 23 f Ap.Iac.fr. Dlui 4 Carol Borom.
groşî, de-orece alienaţii din depar­ rea, albuşul servesce tot-odată ca hrană un fel de pâne, ce se pregătesce din 3 Vin. 24 S. m. Areta 5 Emeric
tamentul „Landes" să trimit acolo priinciosă şi uşor de mistuit pe sema ce­ părţi cartofi (crumpene, piciocl, baraboi) Sâm. 25 S. m. Marcian 6 Leonard
şi departamentul numit era odată lor îmbolnăviţi de urdinare. ferţl şi pisaţi şi 2 părţi tărîţe de grâu sâu
adevăratul cuibar al pelagrei. * de orz. Aluatul ce astfel dobândim se pune Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
Nu am găsit nici unul, precum Hainele negre. Omenii îmbrăcaţi în la dospit şi apoi se coce în cuptor de-o-

nu am aflat nici în Gironde, nici haine negre, când intră într’o odaiă unde dată cu aluatul obicinuit de pâne. îndată Din 29 Octomvre st. n. 1:97.
în departamentul Pirineilor-de-Jos, se află vr’un bolnav, sunt cu mult mai ce s’a copt cât-va, pânea de cartofi se
Măsura Valuta
de-drece în Francia s’a stins pelagra expuşi de-a primi boia, decă e epidemică, scote; alt-fel se învârtoşe prea tare. Ea se sâu C a l i t a t e a . austr.
aprdpe cu desăvârşire. decât cei îmbrăcaţi cu haine albe seu mai dă găinilor în tote cailele, în porţii mici greutatea fi. or.
Din care causă s’a stins, voiu deschise. Microbii bolei pătrund mai lesne seu mari. Pentru-ca găinile să dea multe
spune-o mai târcjiu. în hainele negre, decât în cele albe. Asta ouă, e bine a-se pune în hrana, ce li-se 1H. L. Grâul oel mai frumos 9
(Va urma). o putem proba, lăsând o haină albă şi una dă, şi puţin ardeiii (paprică). Anume la H Grâu mijlooiu . . 8 40
70
nâgră 5 minute într’o odaie unde e mult 10—12 găini se amestecă în smintitul de 1 ) Grâu mai slab . . 7 50
5
Grâu mesteoat . .
0
P 0 Y E Ţ E. fum de tutun: haina negră va mirosi forte făină seu tărîţe tot la 3—4 clA® lingu­ Săcară frumâsă . . 5 40
puternic a tutun şi îşi ţine mirosul multă riţă de paprică. După acestă nutrire, decă 11 Săcară mijlooiă . . 4 80
vreme, pe când cea albă mirosă puţin şi mai sunt şi bine ţinute vor oua forte 11 Orz frumos . . . 4 10
îndată ce o scoţi afară din odaie îşi pierde mult. Trebue însă să se bage bine de semă, 11 Orz mijlooiu . . . 3 60
In contra durerei de cap reco­ Ovăs frumos . . . 2 40
mirosul. E bine deci, ca în odaia bolnavi­ ca se nu se pună mult ardeiii, cum s’a 11
mandă. doctorul Seslie sarea sdrobită mă­ Ovăs mijlooiu . . 2 20
lor să purtăm haine albe. arătat, căci altfel uşor am pute băga bolă 11
runt, suflată pe nas, acestă sare e un leac, Cucuruz . . . . 3 8 0
* între găini. 20
care mai tot-deuna ajută. Une-orI durerea * Mălaiu......................... 4
trece îndată, ca şi când ai lua-o cu mâna. In contra mucedirii caşcavalului. Mazăre......................... 9 50 0
5
.
Linte .
.
.
.
De altmintrelea se scie, că sarea de casă Luăm var stins uscat, îl facem praf şi îl Păstrarea ouelor în stare pros- 11 Fasole.......................... 1 2 60
luată pe dinlăuntru este un leac popular cernem printr’o sîtă; cu acest praf fin aco­ petă. Se ferb 5 litre de apă în amestec 11 Sămânţă de in . . 6 50
7
în contra durerei de cap. Se mai reco­ perim caşcavalul pe dinafară şi el se va cu 1 chilog. de sare vre-o 20 minute, adău­ 11 Sămânţă de oânepă . 4 50
11
mandă şi frecarea cu apă rece la temple păstra bine fără a i-se strica gustul. gând în urmă 2—3 linguri de var. După )y Cartofi.......................... 1 70
* ce licuidul s’a răcorit, se tomă în vase Măzeriohe . . . . — —
şi la ceafă. Mulţi asigură, că şi prin acestă 19
procedură simplă şi nevinovată durerea de In contra durerii de gură şi pi­ cam mici de lut (pământ), în care se aşâcjă 1 kilă Carne de vită . . . — — 46
52
ouăle prospete cu ajutorul unei linguri. ») Carne de poro . . .
cap încâtă forte iute. ciore la vite se recomandă ceaiul făcut ti Carne de berbece . . — 32
* din ierba cucului, cu care se spală apoi Urmând astfel, ouăle rămân prospete şi 100 kil. Său de vită prdspăt 17 —
gusţose şi o jumătate de an. Său de vită topit —
. In contra muşcăturilor de şerpi gura şi unghiile vitelor bolnave. La între­ 11 22
recomandă un Neamţ, care de vre-o 50 de buinţare purcedem în modul următor: mai
ani petrece în Brasilia (America), unde sunt înainte do tote spălăm gura cu apă curată Bursa de mărfuri din Budapesta.
forte mulţi şerpi veninoşi, petroleul seu cu o cârpă seu burete, prin aceste depăr­ G l u m e .
nafta. Acolo fiă-care om, care se duce mai tăm tote bolele şi păturile de carne, ce Credinţă şi credinţă. din 27 Octomvre n. jl897.
departe de casă la lucru, ia cu sine şi o s’ar desface de cătră limbă; după aceea se Grigore Ghica avea între săi un Po­ a Preţul por
a M
sticlă cu petroleu. Intâmplându-se sS-1 tomă vitei bolnave cam o jumătate de li­ lon. Odată Vodă aude pe Polon certân- S f t m l n ţ e £ o 100 ohilogr.
35 H
muşce vre-un şerpe veninos la degetele tră de ceaiă în gură, asemenea se spală du-se în curte cu un soldat român. i & dela | pănă
dela piciore seu mâni, iute bagă degetul şi între unghii mai întâia cu săpun, după — Ce împărţiţi voi acolo? întrebă _ __ ___
muşcat în petroleu. Decă însă îl muşcă în aceea se tornă din leacul amintit de-asu- Vodă. Grâu Bănăţenesc 80 18.05 18.10
Grâu dela Tisa
80
altă parte a trupului, moie un petec de pra unghiilor, ca să se potă scurge prin­ — Sfătuim, Măria Ta, răspunse Ro­ Grâu de Pesta 80 13.- 13.05
Grâu de Alba.regala
pânză în petroleu, o pune pe muşcătură tre ele. In 10 litre de apă se ferbe un mânul. Uite Polonul ăsta <Ţ > & legea Grâu de Bâcska 80 13.05 13.10
_.---
80
--.---
ce
c
şi după aceea tot tomă câte-va picături chilogram de ierba cucului. lui e mai bună, decât cea românâscă, eu Grâu ung. de nord 80 • .--
pe petec, ca rana să fiă continuu udă. Fă­ * Grâu românesc 79
c}ic, că a nostră e mai bună şi-i spun să
când astfel, chiar a doua cli muşcătura e Preţul por
In contra gărgăriţelor ce se încui- ţie şi el legea nostră. Somtnţe veohl £ H 100 ohilgr.
tămăduită şi omul e sănătos, pe când alt­ ori nouă soiul 3 n
beză în grâu s’au încercat mai multe mij- — Bine, băeţl! Dumnezeu sciă care * a
mintrelea ar pute să moră de veninul şer- loce la stârpire. Unul dintre aceştea este şi dela pănă
pelui. cânepa topită, precum şi cea de tomnă, care e mai bună. Omul în care lege s’a născut Săcară 70-72 8.36 8 45
* într’aceea trebue să moră. Nu-i bine să-ţi Orz nutreţ 60-62 5.80 6.15
produce sămânţă. Un econom din Francia
schimbi credinţa. Orz de vinars 62.64 630 7.—
In contra sughiţatului. De multe- avea un hambar plin de grâu, în care se Orz de bere 64.66 7.50 9.—
Apoi întorcându-se cătră Polon: 6.50
orl se întâmplă, ca pe cine-va îl apucă su­ încuibaseră gărgăriţele şi nu scia cum să Ovăs 89.41 6.20
— Şi tu omule de ce credinţă eşti? Cucuruz bănăţ. 76
ghiţatul fără a şi-l pute opri. In asemenea se scape de ele. Odată a luat cânepă de Cucuruz altă soiu 78
— Eu, Măria Ta, sunt de-o credinţă Cucuruz
caşuri mulţi întrebuinţâză ca leac apa rece, tomnă neîmblătită, din care a aşedat prin n
cu cârciumarul Nae din colţ. Hirişcă n
care însă în unele caşuri nu ajută nimic. hambarele de grâu. A doua di coperişele
— Ei, ce credinţă? Cnraul
Dâr este un metod de tot simplu şi uşor, hambarelor erau negre de gărgăriţe, cari S o l u l
Produotodiy.
prin care ne putem scăpa chiar, şi de su­ fugeau de mirosul cânepii. OincI pănă’n — Am băut, Măria Ta, pe credinţă dela pănă
ghiţatul cel mai greu. Anume cel ce su­ şese dile a ţinut acestă fugă a gărgăriţelor la Nae vre-o patru copuri de vin. Nae Sem. de trif. Luţemă ungur, 48- 52.-
crede, că n’are să vadă dela mine bani transilvană 1
ghiţă n’are, decât să ia o răsuflare cât se şi după aceea nu s’a mai vădut în ham­
cât o fi lumea — şi tot aşa cred şi eu. bănăţână l i
pote de profundă, pe care să şi-o reţină bare nici una. Tot acelaşi resultat se pote roşiă i i 3 L -

Vodă a început să rîdă. Oleu de rap. rafinat duplu S
seu înece cel mult o jumătate, seu chiar ajunge şi cu mânuşile de cânepă topită, ' 1
Oleu de in
o minută întregă. După una, ori cel mult care asemenea se aşedă prin grâu. Unii le — ]£tă, o rublă băete. Plăteşte vinul Uns. de porc dela Pesta 5 9 5 0 60.-
două încercări de acestea sughiţatul va mai alungă şi cu crengi de flori de soc lui Nae şi pe banii ce întrec mai bea vre­ u c Slănină dela ţâră 5b!== 55.60
h
înceta. verdî, pe cari le împlântă prin grâu. In un cop în sănătatea mea. 0 i i avântată 60.60 61.-
afumată
* 1 Său
Germania se întrebuinţâză adese-orl me­ A doua (ji Vodă vede pe Polon.
Prune din Bosnia în buţl 1V50 18 —
In contra guturaiului. In contra gu­ toda următore, care a dat bune resultate. — Ei, băete! Ai băut în sănătatea _ . n din Serbia în saci 16.25 16.50
turaiului, se recomandă întrebuinţarea ur­ Grâul se pune în magasie în strate de mea? Lictar slavon nou 18 75 19 25
bănăţenesc
mătorului leac: Să se pună într’un pahar 50—60 centimetri şi pe de-asupra se pune — Am băut, Măria Ta. Totă rubla Nuci din Ungaria
® Gogoşi ungureşei
de apă, o linguriţă de camfor praf, se un strat destul de gros de foi de fasole. am băut’o în sănătatea Măriei Tale. U
c m n sârbesc!
umple pe jumătate cu apă fiartă, şi se In vre-o câte-va dile gărgăriţele se gră­ — Cum aşa! D’apoi lui Nae i-ai Miere brută
acopere cu o pâlnie de hârtie. Vârful pâl­ mădesc pe foi, a căror miros le place forte plătit ? » f albină strecurată
Ceară e Rosenau ---.--
niei să fiă tăiat ast-fel, ca să potă intra mult. După aceea se ridică foile binişor, — Nu, Măria Ta. Nae e de credinţa Spirt brut
nasul într'ânsa. Apoi trage pe nas aburul şi ast-fel se omor tote gărgăriţele. In lo­ mea şi eu de credinţa lui Nae, şi Măria Drojdiuţe de spirt ——