Page 77 - 1897-10

fel'li! Aflffliiiîîrîţiîiia, „Gazeta" iese în fli-care îi.
f TipoâTaîlâ Abonameite pentru Anstro-Dngaria:
Sraoov, Ţiiftţfi ma?® Jff?, 30, Pe nn an 12 fl., pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
'Ans'isoxi îioîtaswaţo aa sa
jP'Aia asii, — W&jjOBisripfca sa ia N-rii de Dumlnaoă 2 fl. po an.
l'tftei&M* Pentru România si străinătate:
WsiiKAlfE sc vri'ts.osa la fldml- Po un an 40 franol, pe şăso
sljitraţluna în Prrnjoy şi la a£- luni 20 fr., pe trei inni 10 fr.
îuătirale Slrouri do uminşliirl: K-rii de Duminecă 8 fronoi.
tu Ticna: M. Dukic, Siimteh
Xfttalck, Rudolf Xosne, i. Ovptiih Se prenumără la tăto oficial»
Kao.hfoleer; i»io« Oppeiik, J. poştale din întru şi din alură
.Oumteocr, in Budapesta: 4, 7, şi la dd. coiootori.
VoUlbergarg, Xrfutttr. Rentat; în Airaamgutni psntrn BraaoT
Bucurosci: Agtr.cs Hav.lt, Suo» administratiunea, piaţa mare,
ouiuaie do Soumanie; in 3am- târgul Inului Nr. 30 etagiu
Ibpjtt: Karoii/t di Litbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Praţul InaBrţlunller: o sariă luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
tjarmond po » ool6nă 8 ®r. si Cu dusul în casă: Pe un an
fiOor. timbra pentau o pTibli» 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
aaro. Publioăti ma.i deţie du?f, 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tevrifă şi învoiala. sâu 15 bani. Atât abonamen­
Beoiamo pe paţjiua a S-a o tele oât şi inserţiunile sunt
wij 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
. 233. r, Lum-larţî 21 Octomvre (2 Noemvre) 1897.

Se nu ne alarmăm? Ce sens să aibă der, mai ales Din acest isvor străin am aflat, a fost convocată de d-sa aourn un an, per
după ce conferenţa dela Cluşiu a că Metropolitul cu doi Episcopî su- misă de autoritatea comunală, dăr oprită
Erăşî ni-s’a oferit problematica dat semnalul unei acţiuni concen­ fragani au luat parte de fapt la con- înainte de-a se întruni, de cătră fişpanul
plăcere de a ceti în f<5ia bisericescă trice de apărare, provocarea făiei din ferenţele episcopatului catolic ungu­ din loc. Condamnarea s’a fâout la oererea
din Blaşiu unul din acele comuni­ Blaşiu: să nu ne pese de ceea ce resc, cari s’au ocupat în special cu ministrului de interne pe cuvânt, că prin
cate scrise cu scop de a linişti şi scriu cei din jurul Primatelui un­ cestiunea autonomiei catolice şi faptul convocării Snsu-şl, Dr. A. Mureşianu
mulcomi spiritele, pe cari, după o guresc, ci s’aşteptăm desfăşurarea cu pregătirea materialului pentru ar fi. oăloat faimosul ordin al fostului mi­
praxă atât de îndelungată eclesias- întâmplărilor şi s’o aşteptăm încă viitorul congres unguresc. nistru Hieronymi, prin care se interzice
tică-abeolutistă, mai că am fi în drept „liniştiţi" ? Tot-odată am înţeles din rapor­ funcţionarea partidului naţional român.
a 19 numi tradiţionale. Să fim „liniştiţi", dâr „să fim turile foilor catolice unguresc!, că
Aşteptam, ca cel puţin acuma, totodată la pândă ; să fim „liniştiţi", s’ar fi ajuns la o înţelegere unanimă
1,1
patru luni după conferenţa din Cluşiu căci deocamdată n’ar fi motiv de-o asupra punctelor principale şi că Clisa în Austria.
şi în ajunul întrunirei Congresului îngrijire „deosebită“. Nu văd cei dela s’ar fi dobândit chiar un feliu de împrejurarea, ca după o luptă
catolic unguresc, se se dea din cer­ „Unirea", că cu modul acesta de li­ compromis cu Archiereii român! uniţi, de 25 de 6re, cât a durat şedinţa
curile competente metropolitane ale niştire, trădeză numai, că ei înşi-şi în urma căruia ar fi pe punctul de ultimă a camerei vienese, de-odată
Blaşiului acele desluşiri, ce era în n’au cea mai mică încredere în si- a nu se mai opune tendinţelor ce presidiul a încheiat şedinţa şi a amâ-
drept a le cere publicul român, âr tuaţiunea de faţă ? Cum vor pute li­ urmăresc a înjgheba şi Metropolia nat’o pe 5 4^®) lăsând astfel nede-
în deosebi obştea Românilor uniţi nişti pe alţii, când ei înşi-şi faţă cu română unită într’un feliu seu altul cisă lupta cu obstrucţioniştii ger­
în grava cestiune a drepturilor şi a „alarmările", de cari vorbesc, nu în aşa numita autonomiă catolică. man!, a produs mare desamăgire în
esistenţii bisericei lor. pot să producă decât o părere indi­ Departe de noi de a da cre4ă- cercurile majorităţii. Foile cehice o
In loc de a ne da însă lămuri­ viduală, scriind: „Noi credem, că tâte mânt tuturor celor ce le scriu foile spun pe faţă, că încheierea şedinţei
rile de lipsă, făia bisericâscă din alarmările aceste sunt lipsite de unguresc! catolice în legătură cu fap­ a fost un desastru al partidelor ma­
Blaşiu vine şi, — cum ne arată co­ basă". tul participării Archiereilor român! jorităţii. Vina pentru acest nesuc-
municatul reprodus mai jos, — din In momente critice, ca cele de uniţi la consfătuirile presidate de ces ’i se atribue şefului clericalilor
înălţimea olimpică, la care se simte faţă, organul acreditat dela Blaşiu Primatele unguresc, der ele sunt şi Dipauli, care a făcut pîesiune pen­
avântată, ne spune, că cu presupune­ ar trebui nu numai să credă, ci să rămân un isvor de nedumerire pen­ tru ca se mai lase din corde.
rile asupra „celor ce vor se urmeze tru noi, cu atât mai mult, cu cât Situaţiunea a rămas şi mai în­
scie, apriat şi hotărît, ceea ce se pe­
pentru autonomia bisericei unite", trece şi la ceea ce ne putem aş­ după protestul din Cluşiu, ce s’a luat curcată. Unii 4i°> posiţiunea lui
ne-am alarma numai pe noi înşi-ne tepta din partea episcopatului ro­ în legătură cu hotărîrea episcopilor Badeni s'a sdruncinat şi că va tre­
şi am alarma pe cetitorii noştri za­ mân unit. dela Blaşiu, opinia generală era, că bui se se retragă; în cercurile ma­
darnic; ba ne mai reproşâză, că Episcopii român! uniţi nu mai au jorităţii înse se crede, că soluţiunea
„ne-am fi luat după foile maghiare . Ori doră nu ’i-s’a permis foiei ce căuta la conferenţele episcopatu­ a fost numai amânată şi că guver­
11
E învederat, că între „unele din din Blaşiu se mergă aşa departe, ca lui unguresc. nul va mai face încă o încercare
foile ndstre" organul din Blaşiu în­ să spună pe faţă şi în mod neîn­ Dâcă der foia bisericescă din de-a dobândi votarea provisoriului.
ţelege şi „Gazeta Transilvaniei", care doios, de ce acele alarmări sunt lip­ Blaşiu a voit să facă se dispară ne­ Mai este şi părerea, că decă acesta
numai de curând a dat loc nedu­ site de basă? dumeririle, trebuia să dea o iconă nu va succede, se va suspenda con­
meririlor unuia dintre membrii Con- Este vr’un secret la mijloc, care clară şi neîndoiăsă a situaţiunei, ară­ stituţia şi Badeni va guverna mai
terenţei dela Cluşiu. trebue tăinuit încă înaintea opi- tând clar şi limpede, ce s’a lucrat departe cu ajutorul §-lui 14.
Este deci o datoriă îndoită pen­ niunei publice? In caşul acesta ar şi ce posiţiă au luat Archiereii bi­ Iu cercurile guvernamentale ma­
tru noi de-a vorbi, când din cen­ fi şi mai multă causă de nedumerire ; sericei române unite în faţa unelti­ ghiare se asigură, că resultatul şe­
trul Metropoliei, de unde ar trebui acesta, sperăm, cei dela amintita rilor necontenite ale adversarilor in­ dinţei a produs consternare, căc! nu
se răsune cuvântul bărbătesc archi- foiă o vor concede înşi-şi. dependenţei bisericei. se aşteptau la un astfel de succes
păstoresc, care într’o clipă se facă Dăr, — 4i° dânşii — „Episcopii Prin comunicatul său nehotărît al obstrucţiunei germane.
sfârşit tuturor îngrijirilor şi nedu­ noştri nu pot să se abată dela hotă­ însă a făcut numai să se mărâscă In tot caşul au se urmeze acuma
meririlor, îndreptăţite şi neîndrep­ rârea lor adusă cu consciinţa răs­ nedumeririle, aşa că trebue să 4icem, evenimente de cea mai mare gra­
tăţite, se încurageze pe cei cuprinşi punderii, ce o au, şi e insultă a că mai bine era să fi tăcut şi să ne vitate.
de temeri şi celor ce şovăesc se le presupune despre ei aşa ceva". Intr’aceea Germanii esploateză
fi cruţat cu sfatul de a nu ne mai
arate calea cea dreptă, calea obli- Forte bine. Suntem cu totul de „alarma". cu dibăciă isbânda lor de Yienrî şi
gământului sfânt cătră biserică şi acord. Tocmai de aceea însă să ne oposiţia lor e din nou încurajată.
naţiune, ca se cunoscă prăpastia ră­ fiă permis a întreba, ce au făcut din Deputatului Dr. Otto Lecher, care
tăcirilor vecului vitreg şi se se fe- Iunie a. c. Archiereii români uniţi La cestiunea autonomiei. Foia a vorbit 12 6re necontenit — o pres-
rescă de a căde în ea, pănă ce încă şi ce sunt decişi a întreprinde în biserioesoă din Blaşiu „Unirea" publioă sub taţiune parlamentară obstrucţionistă
nu este prea târejiu, — este o da­ consciinţa marei lor răspunderi faţă titlul de mai sus, oare, se vede, a devenit de tot rară în felul ei — i-s’a făcut
toriă a nâstră publicistică şi naţio­ cu uneltirile adversarilor indepen­ stereotip în oolbnele ei, următbrele: mar! ovaţiunî în Briinn, oraşul al
nală, 4'cem, de-a vorbi când prin denţii bisericei? „Unele din foile nostre, pornind după căruia representant este.
organul acreditat al cercurilor com­ F6rte puţină şi, putem 4ice, de- (fiarele maghiare, S9 alarmâză ârăşl pe sine
petente ale bisericei ni-se strigă din fectuăsă cunoscinţă avem noi despre şi alarmâză şi pe oetitorii lor ou presupu­
Blaşiu se fim pe pace, se nu ne amintita hotărîre a Episcopilor. In neri, oari de oarl mai variate, privitor la Teră bolnavă.
alarmăm, ci „se aşteptăm liniştiţi ajunul conferenţei din Cluşiu f6ia cele ce vor să urmeze pentru autonomia 9
desvoltarea evenimentelor". bisericescă a publicat un comunicat biserioii ndstre". Nu-i vorba aici de Austria, ci
„S’aşteptăm !“ „Se fim cu răb­ de vre-o 10—12 rânduri, din isvor „Noi oredem, că t6te alarmările aoes- de Ungaria. Foia catolică maghiară
dare!" Cunoscem noi acest nesfâr­ competent: acesta e tot ce seim, tea sunt lipsite de basă. Episcopii noştri ,.Alkotmany“ în doi articul! prim!
şit cântec, acest vechiu refren al tot ce a servit ca substrat şi con­ nu pot să se abată dela hotărîrea lor adusă caută se dovedescă, că stările din
sfaturilor bisericanilor noştri. Nu-i ferenţei din Cluşiu. cu consciinţa răspunderii, oe o au, şi e şi Ungaria sunt, în fond, mai triste şi
vorbă, este o virtute şi de a sci aş­ insultă a presupune despre ei aşa ceva. Să mai bolnăvicidse încă ca cele din
tepta şi răbda, der pănă când? Se Am aflat atunci, că Episcopii lăsăm dăr foile maghiare, să sorie ceea ce Austria.
nu o păţim cumva aşteptând „des­ au hotărît a se adresa cu o repre- le place, dăr noi să aşteptăm liniştiţi des­ Astfel în numărul seu dela 80
voltarea evenimentelor” ca rusticul sentaţiune la Majestatea Sa. Insă decă voltarea evenimentelor. Deocamdată nul Octomvre, după ce vorbesce de nu*
străbunului Horaţiu, care a aştep­ acesta representaţiune s’a făcut şi es'stă motiv de o îngrijire deosebită. Să j- merăsele greve, ce au isbucnit în
tat la ţărm pănă ce va curge apa, cum şi cu ce resultat, nu seim pănă fim cu toţii la pândă, dăr fâr’ de trăbâ să timpul din urmă la Budapesta şi
ca să pâtă trece rîul fără înot. în momentul de faţă. nu ne alarmăm!“ car! nu sunt alt-ceva, decât tot
Noi am crede, că în cestiunea Am mai aflat, că au hotărît a atâtea dove4î de adâncă nemulţă-
cea mare a drepturilor şi a indepen­ nu participa la Congresul unguresc mire cu starea lucrurilor, continuă
denţii bisericei române unite de şi ne-am şi convins, că nu s’au fă­ Arest looliţienesc. ErI, Dumineoă astfel:
mult nu mai suntem la începutul, cut alegeri în Metropolia de Alba- 19 (31) Octomvre a. o., proprietarul făiei Aici în capitală din (fi în 4* devină
ci suntem tocmai la căda desvol- Iulia pentru acel congres. năstre, d-1 Dr. Aurel Mureşianu, s’a pr6- mai scumpă pânea, carnea şi toţi artioulii
tării evenimentelor, cari au luat o De aici încolo nu mai seim ni­ seutat la căpitănia orăşenăscă din loc, ca de consum. In urma aoâsta tot mai mult
direcţiune mai ameninţătore ca orî mic din „isvor competent" şi am să-şi faoă pedepsa de opt 4il® arest, oe i-a se estinde miseria, se înmulţesc orimele şi
şi când pentru acele drepturi şi acea rămas cu totul avisaţi la comunică­ fost dictată în afacerea cunoscută a adu- • sinuciderile. In provinoiă stăm încă şi mai
independenţă. rile organelor Primatelui unguresc. nărei române din Braşov. Aoăstă adunare râu. In unele comitate emigrările au luat
1