Page 78 - 1897-10
P. 78

Padina 2.                                                             GAZETA TRANSILVANIEI                                                                   Nr. 233—1897.

            dimensiuni  înspăimântătâre,  în  altele  eoo-     „Mai  dăunădl  s’a  ţinut  un  consiliu  de   In  pastorală  se  va  face  un  călduros  clină  cu  praf  de  puşoă,  ou  dinamită  şi  ou
            nomii  nu  an  nioi  măoăr  sămânţă  pentru  miniştri,  oare  a  durat  vre-o  oinoî  6re.  Ni-se   apel  oătră  oredincioşî,  oa  să  sprijinâsoă  du­  70—80  de  glânţe.  Bomba,  esplodâud,  glân-
                                                                                                       cerea în deplinire a aoestor disposiţiunl.
            sămânat.  Oomeroiul  stagnâză,  industria  afirmă,  oă  aoeea  oe-a  pricinuit  prelungirea                                              ţele  au  treout  pe  da-asupra  patului,  dâr  pe
            mică  se  luptă  ou  miseria,  olassa  proprie­  aoestui  consiliu  pănă  la  âra  11  nâptea,  a                                        Jidan  nioi  atunci  nu  l’au  nimerit.  Cu  câteva
            tarilor  mioî  şi  mijlooii  tot  mai  mult  sără-   fost  o  vie  discuţinne  asupra  deoorărei  lui                                    cjile  înainte  s’a  făout  un  asemenea  atentat
            oeso.  Pentru  aoeea  însă  armadia  eseouto-   Jeszenszky.  Unul  din  miniştri  ar  ii  susţinut                                       şi  în  contra  neguţătorului  de-aoolo  Daniel
            rilor  îşî  urmâză  oalea  sa  şi  la  târgurile   ou  tărie,  oă  guvernul  e  dator  să  dea  un                   — 20 Octomvre v.    Jstvân,  dâr  afară  de  paguba  pricinuită  în
            săptămânale  din  provinoiă  pretutindenea  se   comunioat  în  aoâstă  oestie,  în  sensul,  oă                                         odaiă,  altă  nenorooire  nu  s’a  întâmplat.
            pâte  vedâ,  oum  se  lioitâză  buoatele  sec-   decoraţia  dată  duşmanului  ferooe  al  româ­  Dela  Asociaţiune.  Cetim  în  „Telegraful   Făptuitorii  nu  sunt  cunosouţî,  măoaroă
            vestrate pentru dare.                         nismului, se va retrage".                    Român":  Comitetul  oeutral  al  Asociaţiuuei   cercetarea se face ou mult zel.
                  Acesta  e  un  tablou  trist  şi  întunecos,                                         a  ţinut  Joi  o  şedinţă,  în  care,  dnpă-cum
                                                               „Ministrul,  OBre  a  cerut  comunicatul   suntem  informaţi,  s’au  luat  oonoluse  pri-   Societatea  „Dragoş".  In  16  (28)  No­
            dâr  adevărat.  Şi  îuoă  ce  luorurl  îngrozi-
                                                          a  mai  adăogat,  oă  chiar  în  oaşul  când  nu   vitâre  la  punerea  în  lucrare  a  statutelor  vembre  o.  îşi  va  serba  aniversarea  de
            târe  găsim,  dâoă  privim  mai  adânc  în  starea
                                                          se  va  retrage  decoraţia  lui  Jeszenszky,  tot   nâuă  pe  întreg  teritoriul  Asooiaţiunei.  Intre  25  de  ani  dela  întemeiare  societatea  şcolară
            luorurilor!  Miseriă,  scăpâtare,  nemulţămire
                                                          sâ  se  dea  un  oomunioat,  oăoî  nesiguranţa   altele  s’a  stabilit  şi  o  instruoţiune  pentru   Dragoş   din  oomuna  Volovăţ  în  Buoov'na.
                                                                                                                                                            u
            în  tâte  părţile.  Avem  cestiune  fiumană,                                                                                             n
                                                          în  oare  e  lăsată  opinia  publică,  nu  mai   organisarea  nâuelor  despărţămiute.  Se  ^or  Societatea  a  fost  înfiinţată  de  paroohul
            oestiune  croată,  oeBtiune  de  naţionalitate,
                                                          pâte  dura  fără  a  se  aduce  un  grav  preju­  aronda  din  nou  şi  unele  din  despărţămin-  aoelei  comune,  d-l  Constantin  larangul,  acj
            oestiune  agrară,  politioâ  biserioâscâ,  o  sis­
                                                          diciu guvernului.                            tele  esistente,  şi  se  vor  reorgenisa  tâte.  protopresbiter  distriotual.  îndemn  la  înfiin­
            temă  de  oontribuţiunl  apăsătore  pănă  la
                                                               „Pentru  motive,  pe  oarl  nu  le  en-  S’au  luat  măsuri  pentru  faoerea  planului  ţarea  societăţii  a  dat  împrejurarea,  oă  în-
            insuportabilitate,  administraţia  rea,  justiţia
                                                          nâsoem,  nu  s’a  admis  părerea  de  a  se  da  de  arondare  pe  teritoriul  Ungariei.  De­  fiinţându-se  ou  12  ani  îuainte  şoâla  po­
            scumpă.  Nu  avem  destule  şodle,  avem  pu­
                                                          un  oomunioat.  Trebue  s’o  spunem  franc:  ocamdată  se  organisâză  un  despărţământ  porală  din  acea  comună,  s’a  dovedit,  oă
            ţini  medici,  nu  e  sufioient  numărul  spita­
                                                          e  o  greşâlă,  şi  o  greşâlă  fârte  inexplica­  ou  oentrul  în  Beiuş  şi  altul  ou  oentrul  în  mulţi  dintre  locuitorii  satului  pe  lângă  tâtă
            lelor,  temniţele  sunt  înţesate,  casele  de  ne­
                                                          bilă,  oăoî  guvernul  nu  trage  din  ea  nioi                                            bunăvoinţa  nu-şl  puteau  trimite  copiii  la
            buni  sunt  prea  puţine.  Din  contră  s’au                                               Lugoş, unde s’a oerut de urgenţă.
                                                          oel  mai  mio  folos.  Ori  oâtă  silinţă  De-am                                           şoâlă  din  oausă,  oă  le  lipsiau  ohiar  şi  îm-
            sporit  asemenea  ciuperoilor  cârciumele,  or-                                                  Un   „Kisdedovo"   în   Scheiu.   Filiala
                                                          da  şi  ori  la  ce  tortură  ne-am  supune  mintea,                                       brăoămintea.  Asifel  s’a  înfiinţat  societatea
            feurile  şi  locurile  imorale  de  petreoere.                                             din  Braşov  a  „Kuituregylet“-ului  a  voit
                                                          nu  putem  găsi  nioi  o  exolioatie,  faptului                                            din  vorbă  ou  scopul,  de-a  ajutora  pe  şco­
            pi&rele  nu  răsbeso  ou  înregistrarea  crime­
                                                          că  guvernul,  fiă  prin  „Monitorul  ofioial",   să  înfiinţeze  în  suburbiul  Soheiu  al  ora­  larii  săraci.  S’a  înfiinţat  ou  un  capital  fârte
            lor  sensaţionale.  Astăcjl  un  bancher  de-
                                                          fiă  prin  „Voinţa  naţională"  nu  voesce  să   şului  nostru  un  „Kisdedovo",  în  oare  soop   modest,  dâr  fondurile  fiind  oouscienţios  ad­
            fraudator,  mâne  un  medio  hoţ,  apoi  o
                                                          confirme  sân  să  infirme  ceea  oe-a  fost   a  şi  primit  o  subvenţia  anuală  de  400  fl.   ministrate,  sooietataa  a  putut  totuşi  să
            domnişâră  de  familiă  bună  prinsă  ou  furt.
                                                          afirmat  de-o  Agenţiă  oficială,  de  „Agen­  dela  comitetul  oentral  al  Kulturegylet-nlui.
            E  nesfârşit  numărul  acelor  caşuri  triste,                                                                                           aducă  fârte  mari  folâse  causei  învăţămân­
                                                          ţia română".                                 Pentru  aooperirea  celorlalte  oheltuell,  „Kul-
            oarl  dovedesc  starea  de  deoadenţă  a  so­                                                                                            tului  din  aoea  comună,  aşa  oă  pănă  aoum
                                                               „E  fârte  ouriâsă  aoâstă  tăcere,  şi  ou   turegylet“-ul  a  oerut  ajutor  dela  ministrul   a  împărţit  1449  fl.  58  or.  pentru  ajutorarea
            cietăţii.  Ţâra  aoâsta  este  asemenea  unui
                                                          desăvârşire inexplioabilă".                  de  culte  şi  instrucţiune  publioă,  reservân-   şoolarilor,  mai  rămânând  societăţii  un  fond
            om  bolnav,  al  căruia  organism  sufere  de-o
                                                                                                       du»şt  pentru  sine  numai  dreptul  de-a  numi
            învecinare a sângelui.                                                                                                                   disponibil  de  321  fl.  74  or.  şi  un  fond  nea-
                                                                                                       pe  învăţătâre.  Dâr  oe  să  vecjî  ?  Ministrul
                  Pănă  acum  tot  au  ascuns,  au  acoperit                                           s’a  arătad  mult  mai  generos,  deolarâud,  că   taoabil  de  1532  fl.  cr.  16  cr.  In  fiă-eare  an
            şi  astupat  relele  esistente  :  adl  însă  numă­  Convict român gr. cat. în Lugoş.      nu    primesce   ofertul   „Kulturegylet“-ului,   elevilorbravî li-se împart ou ooasiuneaCrâoiu-
                                                                                                                                                     nului  reohisite  şoolare  şi  îmbrăoăminte  na­
            rul  lor  a  crescut  atât  de  tare,  înoăt  e  im­                                       deâreoe  vrâ  însu-şî  să  înfiinţeze  aoel  „ovo-
                                                               P.  S.  S.  părintele  episcop  dela  Lugoş                                           ţionale  (sumane,  opinoî,  ouştne  eto.),  âr  la
            posibil  a-le  mai  ascunde  şi  înfrumseţa.  Epi­                                         dău".  Aouşa  nu  va  mai  fi  nioi  o  stradă  în
                                                          Dr.  Dcmetriu  Radu  a  adresat  clerului  şi                                              esamennl  public  dela  finea  anului  tot  din
            demia  de  22  de  ani  (de  când  a  venit  la                                            Braşov,  îu  oare  să  nu  se  afle  şi  oâte-o
                                                          poporului  din  diecesa  ea  o  epistolă  pas­                                             acest  fond  se  împart  premii  în  bani  între
            putere  partida  „liberală")  a  erupt  acjl  ou                                           şoâlă  ungurâscă,  tote  înfiinţate  pe  banii
                                                          torală  în  oausa  înfiinţărei  unui  convict  ro­                                         şoolarii  mai  harniol.  Din  1885  înoâoe  so­
            putere  elementară  şi  ou  paşi  uriaşi  se  apro-                                        statului  şi  tâte  ou  scopuri  osteotative  de
                                                          mân  gr.  cat.  în  Lugoş.  Iu  pastorală  se  arată,                                      cietatea  a  început  să  împartă  şi  stipendii
            piă âr% îu oare vor avâ să-şi dea sems...                                                  maghiarisare!
                                                          că  încă  în  1854  primul  episoop  al  dieoesei                                          celor  mai  vrednioi  şooîarl  din  comună,  oarl
                  Bine  soim  şi  soie  şi  ţâra,  că  isvorul
                                                          Lugoşului,  Alesandru  Dobra  s’a  ooupat  cu      Respimsul  lui  Luager.  La  primăria  din  au  fost  trimişi  la  şcâla  medii.  Dela  înte­
            relelor  se  află  în  partida  liberală  şi  în  trista
                                                          orearea  unei  asemenea  instituţinnl,  dâr  ne-  Iaşi  a  sosit  Joi  răspunsul  d-lui  Lueger,  meierea  sa  şi  păpă  acj!  sooietatea  e  con­
            ei  dominaţiune  de  22  de  ani.  Acâstă  par­
                                                          putându-şî  realisa  dorinţa  în  tâtă  întinderei  primarul  Vienei,  la  iuvitaţiunea  ce  i  s’a  dusă  de  d-l  protopresbiter  O.  Ta angul,  oă-
                                                                                                                                                                                      v
            tidă  a  uroat  atât  de  tare  dăril9  şi  sus  s’a
                                                          ei,  s’a  mărginit  a  dă  fiinţă  aşa  numitei  făcut  de  a  lua  parte  la  inaugurarea  aba­  ruia  îl  dorim  mulţi  imitatori  îutre  Români
            lăudat,  oă  b  regulat  financele  ţărei.  Aoâstă
                                                          „Fundaţiuni  Rudolfiane ,  din  care  s’au  îm­  torului  din  Iaşi.  D-l  Lueger  mulţumesoe  pe acest teren.
                                                                                 u
            laudă  acjl  nu  mai  prinde,  datoriile  statului,                                         primăriei  pentru  oăldurâsa  învitaţiuna  oe
            oarl  ajung  la  doue  mii  de  miliâne  şi  banc­  părtăşit  şi  se  împărtăşe°o  ou  ajutâre  nu-                                            0  statistică  a  incendielor.  In  luna  lui
            note  de  stat,  oarl  în  străinătate  deja  astăcjl   mâroşl  tineri  români,  oarl  studiază  la  di­  i-a  făcut  şi  regretă  oă  nu  va  putâ  asisia,   Septamvre  a.  o.  s’au  ivit  pe  teritorul  un­
                                                                                                        la  aoâsta  solemnitate,  însă  urâză  institu-
            ,sunt  de-o  valâre  ambiguă,  pledâză  ou  pu­  ferite  gimnasii  din  patriă.  In  momentul  de   ţiunei  laşului  oel  mai  deplin  sucoes.  In  a   gar  1372  incendiurl  în  1087  comune,  cau-
            tere în contra acestei regulărl finanoiare.   faţă  numărul  aoestor  tineri  este  de  68,  cari                                        sând  o  pagubă  de  2,065,059  fi.  Aoâstă  pa­
                                                                                                       doua  parte  a  serisorei  sals,  primarul  Vie­
                  Aoâstă  partidă  a  făcut  să  crâscă  mare  pentru  amil  şoolastio  curent  au  fost  împăr­                                     gubă  au  avut’o  2803  indivicjl.  Faţă  ou  luna
            Gestiunea  socialistă,  atribuind  întotdâuna  tăşiţi ou ajutore în sumă de 2815 fi.       nei  răspunde  la  rugarea  primăriei  din  Iaşi   August  din  aoest  an,  numărul  incendielor
                                                                                                       de  a  se  da  tot  oonoursul  său  pentru  exportul
            apariţiunile  ivite  uneltirilor  unor  agitatori   In  sinodul  dieoesan  dela  15  Novembre                                            a  soăcjut  ou  324,  âr  pagubele  oausate  ou
                                                                                                        de  vite  şi  carne  în  Austria,  că  îu  aoâstă
            neoonsoienţioşl  şi  nefăcâud  nimio  pentru  1883,  actualul  Metropolit,  pe  atunci  epis­                                            o jumătate de milion.
                                                                                                        privinţă  totul  depinde  de  guvernul  austro-
            prevenirea  răului  şi  pentru  vindecarea  rele­  oop  al  Lagosului,  Dr  Victor  Mihalyi,  a
                                                                                                       ungar, nu de autoritatea oomunală.                  Un  memorand  al  cârciumarilor  Câr-
            lor esistente.                                luat  măsuri  pentru  constituirea  unui  fond                                             oiumarii  din  Ungaria  prepară  un  memorand
                  Acâstă  partidă  a  stricat  raporturile  de  oonvict  dieoesan  ou  concursul  întregei   Studenţii  români  din  Freiberg  aflători  oătră  dietă.  Memorandul  e  subscris  pănă
            nâstre  ou  Fiume  şi  ou  Croaţii;  aoâsta  a  fă­  dieceRe.  Acest  fond  astăcjî  a  ajuns  la  suma  la  Academia  de  mine  de-aeolo,  s’au  con­  aoum  de  mai  multe  mii  de  oâroiumarî,  oarl
            cut să crâscă atât de tare cestiunea de naţiona­  de  3309  fl  80  cr.  La  aoâstă  sumă  Esoe-  stituit  ţîntr’o  societate  soienţifioo-literară  oer  ştergerea  regalului,  uşurarea  dărei  de
            litate,  nebătându-şl  capul  ou  naţionalităţile,  lenta  Sa  Metropolitul  a  mai  dăruit  în  luna   ou  numele  „România“.  Preşedinte  nonei  câroiumărit,  împuţinarea oâroiumelor  şi con­
            deoât  numai  cu  ocasiunea  alegerilor.  In  lui  Maiu  a  acestui  an  o  poliţă  de  as'guraro
                                                                                                       sooietăţi  e  d-l  I.  I.  Demetrescu,  âr  secretar  diţionarea  dreptului  de-a  ţinâ  câroiume  dela
            deoursul  fatalei  sale  stăpâniri  de  22  ani,  a vietei în valâre de 5250 fl.            d-l Virgilin Tacit.                          o  anumită  oualifioaţiune  în  aoâstă  branşă.
            tâtă  politioâ  ei  de  naţionalitate  a  constat   In  15  August  o.  oonsistoriul  din  La­                                           Se  (jioe,  că  mai  mulţi  deputaţi  au  promis,
            din  sensaţiunile  proceselor  de  pressă  şi  din   gos  a  si  cumpărat  o  oasă  ou  intravilan  în   Cele 10 statue şi şcolele săsesc!. Sub  oă vor sprijini memorandul.
            scrierea  câtorva  broşuri  volante.  Aoâstă  par­  întindere  de  1800  stânjinî  pătraţi,  oe  se   titlul  acesta  publioă  „Bud.  Hirl."  din  30
            tidă  bravă  a  creat  cestiunea  agrară  prin   află  în  nemijlooită  veoinătate  cu  reşedinţa   Oct.  n.  următârea  caracteristică  notiţă,  ee   Mare  miseriă.  Ni-se  sorie  din  oomuna
            favorurile  pănă  la  nebuniă  acordate  indus­  epi8oopâsoă.                              dioa,  că  ’i  se  trimite  din  Braşov:  „Friderio  Băgău,  lângă  A  i u  d :   Locuitorii  comunei
            triaşilor  fabricanţi  şi  prin  giugiulirea  bur­                                         Miîller  episcopul  evaugelio  din  Sibiiu,  a  nâstre  au  ajuns  îutr’o  stare  deplorabilă.
                                                               Casa  si  intravilanul,  oarl  s’au  intro­
            sierilor  ;  acâstă  partidă  a  provocat  lupta                                           dat  un  ordin  tuturor  şoâlelor  săsesc!  din  Anul  feout  grindina  a  nimicit  total  recolta,
                                                          dus  în  oărtile  funduare  pe  numele  dieoesei
            politică-biserioâsoâ,  ea  a  stricat  adminis­                                            Ardeal,  oa  la  bucuria  naţională  causată  prin  âr  anul  acesta  miseria  e  şi  mai  mare.  Pe
                                                          gr.  oat.  a  Lugoşului  ou  destinaţiunea,  de-a
            traţia, ea a scumpit justiţia eto.                                                         darul  mare  al  regelui  să  ia  şi  ele  varte.  Se  lângă  aoeea,  oă  reoolta  grânelor  şi  ouou-
                                                          servi  pentru  convieţui  tinerilor  gr.  oat.  ro­
                  Intr’alt  număr,  dela  31  Octom-      mâni  ai  acelei  diecese  s’au  cumpărat  ou   arangeze  serbări  şoolare  şi  ou  ocasiunea  ruzelor  a  fost  slabă,  pomii  şi  viile,  oarl
            vre,  aceeaşi  f6iă  publică  un  articul     22,000  fl,  Pentra  sooperirea  acestei  sume,   aoeea  prin  vorbiri  să  se  apreţieze  darul  re­  constituiau,  un  isvor  prinoipal  de  venit,
                                                il
            intitulat  „Ardealul  şi  Galiţia .  Ar­                                                   gelui  şi  să  li-se  facă  ounosout  şcolarilor  oei  anul  ao'sta.  n’au  produs  nimio.  Datorii  şi
                                                          oare  de-ocamdată  s’a  contraotat  prin  anga­
            dealul  a  dat  Ungariei  pe  Banffy,  ăr     jarea  fondurilor  dieoesane,  noul  episoop  îm­  cjece  bărbaţi  mari,  cari  vor  fi  eternisaţl  date  mari,  la  oarl  se  mai  adeuge  şi  po­
            Galiţia  a  dat  Austriei  P   Badeni.        preună  ou  oonsistoriul  au  luat  următârele   prin statue!"                             vara  speselor  ou  oomassarea.  Tâte  aceste
                                            e
            Ambele  aceste  „darurî"  î ®            s au  hotărîrl:                                                                                 au  făout  oa  pănă  aoum  50—100  de  persdne
                                              ns
                                                     '
            făcut,  după  vederile  făiei  unguresc!,                                                        Atentat  cu  dinamită.  Se  scria,  oă  în   au  părăsit  comuna,  mergând  unii  în  Ro­
            în  ceasuri  fără  de  noroc,  căci,  cjice,       1)  Toţi  membrii  oierului,  încăpând  comuna  Raooşul  de  jos,  din  oonaitatul  Târ-   mânia,  âr  alţii  ca  servitori  pe  la  curţi  dom-
            constituţia  a  dat  faliment    nu   numai   dela  episoop  şi  canonici,  dela  1  Ianuarie  navei  mari,  s’a  întâmplat  în  23  Ootomvre  n.   nesol.  Sămânăturile  din  tâmna  aoâsta  de
                                                          1898  înainte  vor  oontribui  pe  an  ou  V,  %  un  atentat  cu  dinamită  la  oasa  arendatoru­
            în  Austria,  ci  şi  în  Ungaria.  Deose­                                                                                               asemenea  nu  sunt  promiţătâre,  deâreoe  din
            birea  este  numai,  că  pe  când  în         din  beneficiile  lor  eolesiastioe,  după  ce  lui  Friedmann  Arou.  Bomba  a  fost  aşe­  lipsa de ploi nici n’au răsărit.
                                                          mai  întâiu  se  vor  'substr8ge  saromile  pu­  zată  într’un  părete,  fiind  îndreptată  spre
            Austria  maşina  constituţională  de                                                       odaia  de  durmit  a  lui  Friedmanu.  Bomba       Bandă  de  tâlhar!  în  judeţul  Dârr.boviţa.
            fapt  a  încetat  de-a  mai  funcţiona,       blice  dintr’ânsele;  2)  Căuşele  tuturor  fon­
                                                          durilor  diecesane,  ale  fund  aţin  nilor  pie,  ale  explodând  ou  putere  mare,  arunoând  dela   O tâlhăriă la drumul mare, s’a săver.it Marţa
            pe  atunci  in  Ungaria  domnesce  nisce      biserioelor,  şoâlelor  şi  ale  altor  institute,  loo  paturile  şi  mobilele  din  odăi,  âr  păre-   treoută  pe  şoseaua  naţională  Bu  tresoI-Tîr-
            stări mult mai rele, de cum ar fi, d^â        oe  stau  în  raport  de  raţiociniu  oătră  or-  tele  din  aoea  parte  a  orepat  şi  o  parte   govişte  în  dreptal  cătunului  Afumaţi,  pen­
            în locul constituţiei am ave un absolutism                                                                                               dinte  de  oomuna  Miroea-Vodă  din  Dâm-
                                                          dinariat,  vor  contribui  dela  1  Ian.  înoolo  din  el  s’a  surpat,  dâr  prin  o  rară  întâm­
            declarat.
                                                          oăte  l°/   din  venitnl  lor  anual;  3)  In  fiă-  plare  Friedmann  n’a  fost  Btins.  Se  cji° i   boviţa.  Fraţii  Gheorghe  şi  Totna  Tulea,
                                                                                                                                               e
                                                                 0
                                                          oare  an  în  cjiua  S-lui  Dimitrie  se  va  face  în  timpul  din  armă  atentatele  ou  dinamită  venind  dela  târg,  în  momentul  oând  eşeau
                  Jeszenszky   în   consiliul   de   mi­  ooleotă  prin  paroohii  şi  se  va  purta  prin  au  început  să  fiă  la  ordinea  cjilei  în  Ra-   din  oătunul  Afumaţi,  au  fost  întâmpinaţi
            niştri.  Afacerea  deoorării  lui  Jeszenszky  biserioă  un  diso;  4)  La  ooasiunl  binevenite  ooş.  In  contra  lui  Friedmann  aoesta  este  al  pe  şosea  de-o  bandă  de  8  tâlhari  înarmaţi,
                                                                                                                                                                                        v
            înoă  tot  mai  agită  opiniunea  publioă  din  preoţii  vor  stărui  pe  lângă  oredinoioşî,  ca  treilea  atentat.  In  rândul  trecut  atentatul  oarl  i-au  bătut  şi  jefuit  de  tot  oe  a   "mi  1°
            România.  Etă  oe  scrie  „Drapelul“  de  Du­  mai  vârtos  la  faoerea  testamentelor  lor  s’a  comis  prin  o  bombă  ce  a  fost  aşeejată  ei.  După  oe  au  furat  suma  de  228  lei,  oe
            minecă sub titlul de mai sus:                 să-şi aducă ăminte 'de oonviotul dieoesan.   în  ferâstra  odăii  lui  de  durmit  şi  oare  a  fost  oare ţâranii o aveau la dânşii şi după oe i-au
   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82   83