Page 78 - 1897-10

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 233—1897.

dimensiuni înspăimântătâre, în altele eoo- „Mai dăunădl s’a ţinut un consiliu de In pastorală se va face un călduros clină cu praf de puşoă, ou dinamită şi ou
nomii nu an nioi măoăr sămânţă pentru miniştri, oare a durat vre-o oinoî 6re. Ni-se apel oătră oredincioşî, oa să sprijinâsoă du­ 70—80 de glânţe. Bomba, esplodâud, glân-
cerea în deplinire a aoestor disposiţiunl.
sămânat. Oomeroiul stagnâză, industria afirmă, oă aoeea oe-a pricinuit prelungirea ţele au treout pe da-asupra patului, dâr pe
mică se luptă ou miseria, olassa proprie­ aoestui consiliu pănă la âra 11 nâptea, a Jidan nioi atunci nu l’au nimerit. Cu câteva
tarilor mioî şi mijlooii tot mai mult sără- fost o vie discuţinne asupra deoorărei lui cjile înainte s’a făout un asemenea atentat
oeso. Pentru aoeea însă armadia eseouto- Jeszenszky. Unul din miniştri ar ii susţinut şi în contra neguţătorului de-aoolo Daniel
rilor îşî urmâză oalea sa şi la târgurile ou tărie, oă guvernul e dator să dea un — 20 Octomvre v. Jstvân, dâr afară de paguba pricinuită în
săptămânale din provinoiă pretutindenea se comunioat în aoâstă oestie, în sensul, oă odaiă, altă nenorooire nu s’a întâmplat.
pâte vedâ, oum se lioitâză buoatele sec- decoraţia dată duşmanului ferooe al româ­ Dela Asociaţiune. Cetim în „Telegraful Făptuitorii nu sunt cunosouţî, măoaroă
vestrate pentru dare. nismului, se va retrage". Român": Comitetul oeutral al Asociaţiuuei cercetarea se face ou mult zel.
Acesta e un tablou trist şi întunecos, a ţinut Joi o şedinţă, în care, dnpă-cum
„Ministrul, OBre a cerut comunicatul suntem informaţi, s’au luat oonoluse pri- Societatea „Dragoş". In 16 (28) No­
dâr adevărat. Şi îuoă ce luorurl îngrozi-
a mai adăogat, oă chiar în oaşul când nu vitâre la punerea în lucrare a statutelor vembre o. îşi va serba aniversarea de
târe găsim, dâoă privim mai adânc în starea
se va retrage decoraţia lui Jeszenszky, tot nâuă pe întreg teritoriul Asooiaţiunei. Intre 25 de ani dela întemeiare societatea şcolară
luorurilor! Miseriă, scăpâtare, nemulţămire
sâ se dea un oomunioat, oăoî nesiguranţa altele s’a stabilit şi o instruoţiune pentru Dragoş din oomuna Volovăţ în Buoov'na.
u
în tâte părţile. Avem cestiune fiumană, n
în oare e lăsată opinia publică, nu mai organisarea nâuelor despărţămiute. Se ^or Societatea a fost înfiinţată de paroohul
oestiune croată, oeBtiune de naţionalitate,
pâte dura fără a se aduce un grav preju­ aronda din nou şi unele din despărţămin- aoelei comune, d-l Constantin larangul, acj
oestiune agrară, politioâ biserioâscâ, o sis­
diciu guvernului. tele esistente, şi se vor reorgenisa tâte. protopresbiter distriotual. îndemn la înfiin­
temă de oontribuţiunl apăsătore pănă la
„Pentru motive, pe oarl nu le en- S’au luat măsuri pentru faoerea planului ţarea societăţii a dat împrejurarea, oă în-
insuportabilitate, administraţia rea, justiţia
nâsoem, nu s’a admis părerea de a se da de arondare pe teritoriul Ungariei. De­ fiinţându-se ou 12 ani îuainte şoâla po­
scumpă. Nu avem destule şodle, avem pu­
un oomunioat. Trebue s’o spunem franc: ocamdată se organisâză un despărţământ porală din acea comună, s’a dovedit, oă
ţini medici, nu e sufioient numărul spita­
e o greşâlă, şi o greşâlă fârte inexplica­ ou oentrul în Beiuş şi altul ou oentrul în mulţi dintre locuitorii satului pe lângă tâtă
lelor, temniţele sunt înţesate, casele de ne­
bilă, oăoî guvernul nu trage din ea nioi bunăvoinţa nu-şl puteau trimite copiii la
buni sunt prea puţine. Din contră s’au Lugoş, unde s’a oerut de urgenţă.
oel mai mio folos. Ori oâtă silinţă De-am şoâlă din oausă, oă le lipsiau ohiar şi îm-
sporit asemenea ciuperoilor cârciumele, or- Un „Kisdedovo" în Scheiu. Filiala
da şi ori la ce tortură ne-am supune mintea, brăoămintea. Asifel s’a înfiinţat societatea
feurile şi locurile imorale de petreoere. din Braşov a „Kuituregylet“-ului a voit
nu putem găsi nioi o exolioatie, faptului din vorbă ou scopul, de-a ajutora pe şco­
pi&rele nu răsbeso ou înregistrarea crime­
că guvernul, fiă prin „Monitorul ofioial", să înfiinţeze în suburbiul Soheiu al ora­ larii săraci. S’a înfiinţat ou un capital fârte
lor sensaţionale. Astăcjl un bancher de-
fiă prin „Voinţa naţională" nu voesce să şului nostru un „Kisdedovo", în oare soop modest, dâr fondurile fiind oouscienţios ad­
fraudator, mâne un medio hoţ, apoi o
confirme sân să infirme ceea oe-a fost a şi primit o subvenţia anuală de 400 fl. ministrate, sooietataa a putut totuşi să
domnişâră de familiă bună prinsă ou furt.
afirmat de-o Agenţiă oficială, de „Agen­ dela comitetul oentral al Kulturegylet-nlui.
E nesfârşit numărul acelor caşuri triste, aducă fârte mari folâse causei învăţămân­
ţia română". Pentru aooperirea celorlalte oheltuell, „Kul-
oarl dovedesc starea de deoadenţă a so­ tului din aoea comună, aşa oă pănă aoum
„E fârte ouriâsă aoâstă tăcere, şi ou turegylet“-ul a oerut ajutor dela ministrul a împărţit 1449 fl. 58 or. pentru ajutorarea
cietăţii. Ţâra aoâsta este asemenea unui
desăvârşire inexplioabilă". de culte şi instrucţiune publioă, reservân- şoolarilor, mai rămânând societăţii un fond
om bolnav, al căruia organism sufere de-o
du»şt pentru sine numai dreptul de-a numi
învecinare a sângelui. disponibil de 321 fl. 74 or. şi un fond nea-
pe învăţătâre. Dâr oe să vecjî ? Ministrul
Pănă acum tot au ascuns, au acoperit s’a arătad mult mai generos, deolarâud, că taoabil de 1532 fl. cr. 16 cr. In fiă-eare an
şi astupat relele esistente : adl însă numă­ Convict român gr. cat. în Lugoş. nu primesce ofertul „Kulturegylet“-ului, elevilorbravî li-se împart ou ooasiuneaCrâoiu-
nului reohisite şoolare şi îmbrăoăminte na­
rul lor a crescut atât de tare, înoăt e im­ deâreoe vrâ însu-şî să înfiinţeze aoel „ovo-
P. S. S. părintele episcop dela Lugoş ţionale (sumane, opinoî, ouştne eto.), âr la
posibil a-le mai ascunde şi înfrumseţa. Epi­ dău". Aouşa nu va mai fi nioi o stradă în
Dr. Dcmetriu Radu a adresat clerului şi esamennl public dela finea anului tot din
demia de 22 de ani (de când a venit la Braşov, îu oare să nu se afle şi oâte-o
poporului din diecesa ea o epistolă pas­ acest fond se împart premii în bani între
putere partida „liberală") a erupt acjl ou şoâlă ungurâscă, tote înfiinţate pe banii
torală în oausa înfiinţărei unui convict ro­ şoolarii mai harniol. Din 1885 înoâoe so­
putere elementară şi ou paşi uriaşi se apro- statului şi tâte ou scopuri osteotative de
mân gr. cat. în Lugoş. Iu pastorală se arată, cietatea a început să împartă şi stipendii
piă âr% îu oare vor avâ să-şi dea sems... maghiarisare!
că încă în 1854 primul episoop al dieoesei celor mai vrednioi şooîarl din comună, oarl
Bine soim şi soie şi ţâra, că isvorul
Lugoşului, Alesandru Dobra s’a ooupat cu Respimsul lui Luager. La primăria din au fost trimişi la şcâla medii. Dela înte­
relelor se află în partida liberală şi în trista
orearea unei asemenea instituţinnl, dâr ne- Iaşi a sosit Joi răspunsul d-lui Lueger, meierea sa şi păpă acj! sooietatea e con­
ei dominaţiune de 22 de ani. Acâstă par­
putându-şî realisa dorinţa în tâtă întinderei primarul Vienei, la iuvitaţiunea ce i s’a dusă de d-l protopresbiter O. Ta angul, oă-
v
tidă a uroat atât de tare dăril9 şi sus s’a
ei, s’a mărginit a dă fiinţă aşa numitei făcut de a lua parte la inaugurarea aba­ ruia îl dorim mulţi imitatori îutre Români
lăudat, oă b regulat financele ţărei. Aoâstă
„Fundaţiuni Rudolfiane , din care s’au îm­ torului din Iaşi. D-l Lueger mulţumesoe pe acest teren.
u
laudă acjl nu mai prinde, datoriile statului, primăriei pentru oăldurâsa învitaţiuna oe
oarl ajung la doue mii de miliâne şi banc­ părtăşit şi se împărtăşe°o ou ajutâre nu- 0 statistică a incendielor. In luna lui
note de stat, oarl în străinătate deja astăcjl mâroşl tineri români, oarl studiază la di­ i-a făcut şi regretă oă nu va putâ asisia, Septamvre a. o. s’au ivit pe teritorul un­
la aoâsta solemnitate, însă urâză institu-
,sunt de-o valâre ambiguă, pledâză ou pu­ ferite gimnasii din patriă. In momentul de ţiunei laşului oel mai deplin sucoes. In a gar 1372 incendiurl în 1087 comune, cau-
tere în contra acestei regulărl finanoiare. faţă numărul aoestor tineri este de 68, cari sând o pagubă de 2,065,059 fi. Aoâstă pa­
doua parte a serisorei sals, primarul Vie­
Aoâstă partidă a făcut să crâscă mare pentru amil şoolastio curent au fost împăr­ gubă au avut’o 2803 indivicjl. Faţă ou luna
Gestiunea socialistă, atribuind întotdâuna tăşiţi ou ajutore în sumă de 2815 fi. nei răspunde la rugarea primăriei din Iaşi August din aoest an, numărul incendielor
de a se da tot oonoursul său pentru exportul
apariţiunile ivite uneltirilor unor agitatori In sinodul dieoesan dela 15 Novembre a soăcjut ou 324, âr pagubele oausate ou
de vite şi carne în Austria, că îu aoâstă
neoonsoienţioşl şi nefăcâud nimio pentru 1883, actualul Metropolit, pe atunci epis­ o jumătate de milion.
privinţă totul depinde de guvernul austro-
prevenirea răului şi pentru vindecarea rele­ oop al Lagosului, Dr Victor Mihalyi, a
ungar, nu de autoritatea oomunală. Un memorand al cârciumarilor Câr-
lor esistente. luat măsuri pentru constituirea unui fond oiumarii din Ungaria prepară un memorand
Acâstă partidă a stricat raporturile de oonvict dieoesan ou concursul întregei Studenţii români din Freiberg aflători oătră dietă. Memorandul e subscris pănă
nâstre ou Fiume şi ou Croaţii; aoâsta a fă­ dieceRe. Acest fond astăcjî a ajuns la suma la Academia de mine de-aeolo, s’au con­ aoum de mai multe mii de oâroiumarî, oarl
cut să crâscă atât de tare cestiunea de naţiona­ de 3309 fl 80 cr. La aoâstă sumă Esoe- stituit ţîntr’o societate soienţifioo-literară oer ştergerea regalului, uşurarea dărei de
litate, nebătându-şl capul ou naţionalităţile, lenta Sa Metropolitul a mai dăruit în luna ou numele „România“. Preşedinte nonei câroiumărit, împuţinarea oâroiumelor şi con­
deoât numai cu ocasiunea alegerilor. In lui Maiu a acestui an o poliţă de as'guraro
sooietăţi e d-l I. I. Demetrescu, âr secretar diţionarea dreptului de-a ţinâ câroiume dela
deoursul fatalei sale stăpâniri de 22 ani, a vietei în valâre de 5250 fl. d-l Virgilin Tacit. o anumită oualifioaţiune în aoâstă branşă.
tâtă politioâ ei de naţionalitate a constat In 15 August o. oonsistoriul din La­ Se (jioe, că mai mulţi deputaţi au promis,
din sensaţiunile proceselor de pressă şi din gos a si cumpărat o oasă ou intravilan în Cele 10 statue şi şcolele săsesc!. Sub oă vor sprijini memorandul.
scrierea câtorva broşuri volante. Aoâstă par­ întindere de 1800 stânjinî pătraţi, oe se titlul acesta publioă „Bud. Hirl." din 30
tidă bravă a creat cestiunea agrară prin află în nemijlooită veoinătate cu reşedinţa Oct. n. următârea caracteristică notiţă, ee Mare miseriă. Ni-se sorie din oomuna
favorurile pănă la nebuniă acordate indus­ epi8oopâsoă. dioa, că ’i se trimite din Braşov: „Friderio Băgău, lângă A i u d : Locuitorii comunei
triaşilor fabricanţi şi prin giugiulirea bur­ Miîller episcopul evaugelio din Sibiiu, a nâstre au ajuns îutr’o stare deplorabilă.
Casa si intravilanul, oarl s’au intro­
sierilor ; acâstă partidă a provocat lupta dat un ordin tuturor şoâlelor săsesc! din Anul feout grindina a nimicit total recolta,
dus în oărtile funduare pe numele dieoesei
politică-biserioâsoâ, ea a stricat adminis­ Ardeal, oa la bucuria naţională causată prin âr anul acesta miseria e şi mai mare. Pe
gr. oat. a Lugoşului ou destinaţiunea, de-a
traţia, ea a scumpit justiţia eto. darul mare al regelui să ia şi ele varte. Se lângă aoeea, oă reoolta grânelor şi ouou-
servi pentru convieţui tinerilor gr. oat. ro­
Intr’alt număr, dela 31 Octom- mâni ai acelei diecese s’au cumpărat ou arangeze serbări şoolare şi ou ocasiunea ruzelor a fost slabă, pomii şi viile, oarl
vre, aceeaşi f6iă publică un articul 22,000 fl, Pentra sooperirea acestei sume, aoeea prin vorbiri să se apreţieze darul re­ constituiau, un isvor prinoipal de venit,
il
intitulat „Ardealul şi Galiţia . Ar­ gelui şi să li-se facă ounosout şcolarilor oei anul ao'sta. n’au produs nimio. Datorii şi
oare de-ocamdată s’a contraotat prin anga­
dealul a dat Ungariei pe Banffy, ăr jarea fondurilor dieoesane, noul episoop îm­ cjece bărbaţi mari, cari vor fi eternisaţl date mari, la oarl se mai adeuge şi po­
Galiţia a dat Austriei P Badeni. preună ou oonsistoriul au luat următârele prin statue!" vara speselor ou oomassarea. Tâte aceste
e
Ambele aceste „darurî" î ® s au hotărîrl: au făout oa pănă aoum 50—100 de persdne
ns
'
făcut, după vederile făiei unguresc!, Atentat cu dinamită. Se scria, oă în au părăsit comuna, mergând unii în Ro­
în ceasuri fără de noroc, căci, cjice, 1) Toţi membrii oierului, încăpând comuna Raooşul de jos, din oonaitatul Târ- mânia, âr alţii ca servitori pe la curţi dom-
constituţia a dat faliment nu numai dela episoop şi canonici, dela 1 Ianuarie navei mari, s’a întâmplat în 23 Ootomvre n. nesol. Sămânăturile din tâmna aoâsta de
1898 înainte vor oontribui pe an ou V, % un atentat cu dinamită la oasa arendatoru­
în Austria, ci şi în Ungaria. Deose­ asemenea nu sunt promiţătâre, deâreoe din
birea este numai, că pe când în din beneficiile lor eolesiastioe, după ce lui Friedmann Arou. Bomba a fost aşe­ lipsa de ploi nici n’au răsărit.
mai întâiu se vor 'substr8ge saromile pu­ zată într’un părete, fiind îndreptată spre
Austria maşina constituţională de odaia de durmit a lui Friedmanu. Bomba Bandă de tâlhar! în judeţul Dârr.boviţa.
fapt a încetat de-a mai funcţiona, blice dintr’ânsele; 2) Căuşele tuturor fon­
durilor diecesane, ale fund aţin nilor pie, ale explodând ou putere mare, arunoând dela O tâlhăriă la drumul mare, s’a săver.it Marţa
pe atunci in Ungaria domnesce nisce biserioelor, şoâlelor şi ale altor institute, loo paturile şi mobilele din odăi, âr păre- treoută pe şoseaua naţională Bu tresoI-Tîr-
stări mult mai rele, de cum ar fi, d^â oe stau în raport de raţiociniu oătră or- tele din aoea parte a orepat şi o parte govişte în dreptal cătunului Afumaţi, pen­
în locul constituţiei am ave un absolutism dinte de oomuna Miroea-Vodă din Dâm-
dinariat, vor contribui dela 1 Ian. înoolo din el s’a surpat, dâr prin o rară întâm­
declarat.
oăte l°/ din venitnl lor anual; 3) In fiă- plare Friedmann n’a fost Btins. Se cji° i boviţa. Fraţii Gheorghe şi Totna Tulea,
e
0
oare an în cjiua S-lui Dimitrie se va face în timpul din armă atentatele ou dinamită venind dela târg, în momentul oând eşeau
Jeszenszky în consiliul de mi­ ooleotă prin paroohii şi se va purta prin au început să fiă la ordinea cjilei în Ra- din oătunul Afumaţi, au fost întâmpinaţi
niştri. Afacerea deoorării lui Jeszenszky biserioă un diso; 4) La ooasiunl binevenite ooş. In contra lui Friedmann aoesta este al pe şosea de-o bandă de 8 tâlhari înarmaţi,
v
înoă tot mai agită opiniunea publioă din preoţii vor stărui pe lângă oredinoioşî, ca treilea atentat. In rândul trecut atentatul oarl i-au bătut şi jefuit de tot oe a "mi 1°
România. Etă oe scrie „Drapelul“ de Du­ mai vârtos la faoerea testamentelor lor s’a comis prin o bombă ce a fost aşeejată ei. După oe au furat suma de 228 lei, oe
minecă sub titlul de mai sus: să-şi aducă ăminte 'de oonviotul dieoesan. în ferâstra odăii lui de durmit şi oare a fost oare ţâranii o aveau la dânşii şi după oe i-au