Page 79 - 1897-10

Nr. 238-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

desbrăoat da hainele lor mai bune, tâlharii oât prin oonours între absolventele soâlei Lefile profesorilor universitari vor fi pede limbă românâscă, oele 4 comedii —
s’au făout nevăfiuţî în pădure. Subprefectu de gradul I. de 900 lei pe lună, âr ale agregaţilor de farse ale lui Caragiale. ţ)io „apreţiat", oăol
plăşii împreună ou şeful gendarmilor rurali T6te soolele de fete de gradul al TI 500 lei. Se prevăd diurne reotorilor de 300 luorare» e mai mult apreţiare, decât studiu
din looalitate au luat măsuri pentru urmă­ vor avâ şi internate. lei pe lună şi deoanilor de 150 lei. oritio. O apreţiare însă frumâsă şi ou drag
rirea bandiţilor, oari pănă aoum au rămas Ante-proieotul stabilesoe o normă în Se institue senatele universitare, oari fâoută si din tâte ale ei şire par’ oă ră­
nedesooperiţl. numirea directorilor liceelor şi gimnasiilor. vor fi presidate de rectori. Ele vor admi­ sună: „Cetiţi voi înşi-vă frumâsele oomedii
Nu vor putea fi numiţi directori de cât: nistra averea universităţei, vor pregăti bud­ ale marelui nostru măestru!“ Ea înoă dio :
Cai din Dobrogea. Ministerul de răsboiă
1) profesorii titulari secundari ou opt ani getele, se vor pronunţa asupra aoceptaţiu- „Cetiţi-le 1" Operatul apare în „Familia".
român a trimis pe d, ooionel Buteanu în
de 8ervioiă; 2) profesorii şi agregaţii uni­ nei legatelor şi în oestiile de disciplină. A urmat apoi partea veselă... şi în
Dobrogea să cumpere pentru armată ma
versitari; 3) foştii şi actualii membrii ai Pentru eduoaţiunea femeilor se înfiin- urmă despărţirea ou amintirile şi ou în­
mulţi oai, mai ales din aeeia oari au aler­
oonsiliului permanent şi foştii inspectori ţâză în Iaşi o soâlă spaniolă superidrâ de demnul, datorit publioului nostru roraâneso
gat la oursele de astă-vară din Constanţa,
şcolari; 4) foştii profesori secundari sâu su­ fete ou două secţiuni: literară şi soiin- de-aioî, oa pe oalea asta, pe terenul sooial
Intenţiunaa ministrului de răsboiă a oa vii
periori, cu titlu definitiv, trecuţi la pen­ ţifioă. şi literar, să luorăm de aiol înoolo.
ţârele remonte să le facă, pe cât e posibil
siune. In secţiunea literară se vor propune Vom lnora !
în ţâră şi mai ales în Dobrogea.
Pentru direotârele soâlelor de fete se următârele materii: limbile română, latină, In 16 Oot. s’a t'nut şedinţa de con­
pâstrâză aceeaşi normă. franoesâ şi germană: istoria literaturilor stituire pe anul 1897/8. Comitetul a fost
Bacalaureatul actual seînloouiesoe prin- cntioe şi moderne; istoria artelor; istoria
Heforma legei de recrutare. D-l ales, dâr neoomplet; lipsesoe înoă oomisiu-
tr’an concurs, „în scopul de a dovedi mai generală şi istoria Românilor; estetica;
.general Berendei, ministru de răsboiă ro­ nea literară; niol nu Vă raportez aoum mai
ales — spune ante-proiectul — influenţa noţiuni de dreptul usual şi instrucţiunea
mân, a înaintat consiliului de miniştri, pe larg. Cred, oă din oausa aoâsta nu att
studiilor făcute asupra formărei cugetărei oivioă.
proieotul de lege pentru modifioarea legei primit niol însoiinţarea ofioiâsă a oonstitui-
de recrutare în armată. Espunerea de mo­ elevilor". Aoeste oonoursurl se vor faoe în In secţiunea sciinţifică se vor propune: rei, din partea oomitetului.
cjilele de 20 pănă la 25 Iunie, înainteB unei matematicele cu oomptabilitatea, oosmogra-
tive arată, că pentru apărarea ţării şi pen­ Dela 1 Novembre sa aştâptă multe.
oomisiunl numită de minister şi compusă fia, fisioa, ohimia, fisiologia, zoologia, bo­
tru a h în tot-dâuua ou o armată bine pre- Intre altele înscrierea membrilor noi şi aşa
i din patru profesori ai soâlei şi un profesor tanica, minerologia, geologia, igiena.g
gătită trebue oa să pregătim pe toţi looui- alegerea şi a oomisianei literare. Aştept ou
universitar, ca preşedinte. Geografia generală şi a României, psi-
torii ţării de a purta armele şi de a oăuta ourioBitate aoâstă fii. De-ar fi numai
Internate pot fi pe lângă tâte scâlele ohologia şi pedagogia se vor preda în am­
să avem mijlâoe suficiente pentru a forma odată aoi! trcc-m’c.
destule grade de reservâ, ou oari să se secundare, lăsându-se ministerului o de­ bele seoţiunl.
plină latitudine de a-le înfiinţa ori unde Cursurile fiă-cărei seoţiunl vor fi de
potă încadra efectivele în oas de trebuinţă. NECROLOG. Jalnicii oopii, fraţi, su­
va voi. 3 ani. Elevele scâlei normale superiâre/vor
Printre principalele modificări intro­ rori, cumnaţi, oumnate. nepoţi şi nepâte,
Pe lângă titlurile academice, ante-pro­ fi interne, bursiere şi solvente.
duse prin aoest proiect în legea, recrutărei aduo la ounosoinţă tutoror rudeniilor, ami-
ieotul cere şi profesorilor secundari un con­ Scdlele normale superiore (pedagogiile)
este aoees, că străinii să nu mai fiă supuşi oilor şi cunoscuţilor, oă prea 'iubitul lor
curs de capacitate, „oare va avea de obiect, sunt după ante-proieotul d-lui Haret des-
la serviciul militar, rămânând oa acei soutiţl tată, frate cumnat şi nnohiă Corneliu Iî.
să probeze ounoscinţele şi aptitudinea ne- Rinţate. In local lor se stabilesoe un număr
să fiă supuşi unor taxe fixe pe venit şi oari Popp, după o suferinţă îndelungată a în-
oesară de a preda cel puţin două speciali­ de bursieri ai statului, oari vor arma our-
să constituâscă tesaurul răsboiului. O altă oetat din viaţă Sâmbătă în 18 (30) Oo­
tăţi şi oel mult trei". Concursurile se treo surile unui seminar pedagogic universitar.
modificare este aceea, că tinerii, cari pănă tomvre o. la ârele 9 a. m., !în etate de
la Să-care trei ani şi vor consta din probe — Internatele actuale se desfiinţâză.
acum, fiind dispensaţi de serviciul militar, 46 ani.
sorise şi orale pedagogice.
nu erau chemaţi decât în timp de răsboiă, Rămăşiţele pămentesoî ale defunctului
-prin actualul proiect ei vor fi chiemaţl a La şcolile secundare de fete, cursurile Din sinul tinerime! nostre din se vor ridioa Luni în 20 Oot. (1 Nov.) o.
faoe un serviciu de patru luni pentru instruc­ vor fi predate numai de femei, afară de Budapesta. la ârele 3 p. m., din casa reoe a oimite-
ţiune. cursurile de religiă, oari vor fi încredinţate rului biserioei Sfintei Treimi de pe Tooile,
clericilor hirotonisiţi titraţi. Budapesta, 30 Ootomvre n. 1897.
unde se vor aşecja spre eternă odihnă.
Ante-proieotul sohimbă ou desăvârşire Tinerimea română universitară de aiol şi
Reforma învăţământului în B r a ş o v , 18 (30) Ootomvre 1897.
sistemul actual de plată. „Lâfa fixă va fi în anul acesta e representată printr’un număr
România. de 120 lei pe îuDă, pentru profesorii defi- destul de oonsiderabil. Avem între noi şi o Fiă-i ţărîna uşâră!
tivl de lioee şi gimnasii, pentru fiă-oare 4 tînără oolegă română, d-şâra Curtuţiu.
Din nou este la ordinea cjilei în Ro­
6re sâu fraoţiune de 4 âre de curs pe săp­ Afară de sâra de ounosoinţă, a mai
mânia reforma învăţământului. ţfiarele de L i t e r a t u r ă .
tămână; „100 lei pe lună pentru profesâ- avut tinerimea nâstră ici oolea unele oon-
dincolo aduc amănunte privitâre la proiec­ „Familia 4'at beletristio-literar. Anul
<c
rele de soâle seoundare de fete, nentru aoe- venirl, din al căror spirit am observat, oă
tul de reformă al actualului ministru de XXXTII. Apare în Oradea-mare în fiăcare
instrucţiune publică. D8 mai multe decenii laşl număr de âre: „70 lei pe lună pentru un nou dor de-a faoe şi de-a luora dom- Dumineoă. Proprietar, redactor şi editor:
profesorii de religiă şi pentru măiestrii de­ nesoe îu sinul tinerime! nâstre. Iosif Vulcan, Nr. 42 ouprinde: Comediile
guvernele, cari s’au succedat au stăruit
finitivi. „Aoeste cifre vor fi micşorate cu Mulţămită comitetului de anul treout luiI. L. Caragiale (Urmare) de Ilarie Chendi;
pentru reforma învăţământului; se p6te Linişte (poesie) de Maria Baiulesou; Ideal
10 la sută pentru profesorii şi măiestrii şi preşedintelui său, Sooietâtea nâstră
ce:
aprâpe 4i câte guverne atâtea proieote de Gr. Mărunţeanu ; Ce mai comori!
provisorii şi ou 20 la sută pentru suplini­ social-literară „Petru • Maior* are aoum
1
de reformă dintre care însă tâte au dat d6 (poesiă) de Petru Vuloan; Biletul de Viâra
tori". — Gradaţiunea rămâne aceeaşi. ârăşl statutele sale corespuncjătâre apro­
mare oposiţiă şi niol unul n’a fost pănă din Bihor ; Zadarnic (Doesiă) de Ilena din
acjl pe deplin realisat. Se asimUâză în totul profesorilor se­ bate şi, pe lângă statute , are şi „Re­ Ardâl; Henrio Ibsen (Studiu oritio. Urmare)
cundari, membrii corpului didaotio normal gulamentul". Societatea are aoum ârăşl de Sextil Puşoariu ; Salon: Corespondenţa
Astăcjl e vorba de ante-proieotul de ou mama ; Societatea pentru fond de teatru
primar. base solide şi spiritul, ce pare, că domnesoe
reformă a învăţământului secundar şi supe­ român (Şedinţa comit, central). Uustraţiunî:
* acum la societate, promite, oă ea va lua
rior, elaborat de cătră aotualul ministru al Wilhelm II împăratul Germaniei, Bazar în
instrucţiunii publice D. S. Haret. Aoest Capitolul următor tratâză despre învă­ avânt. Trebue numai mai întâiu de Constantinopol, O damă arabă; Literatură
ţământul superior şi aiol aflăm între altele tâte să raoăştigăm simpatia publioului nos­ şi arte. Ce e n o u ? Poşta redaoţiei eto.
ante-proieot a fost trimis celor oompeteuţî, Abonamentul pe an 8 fi,, ) au 4 fi.; pe
x
2
direcţiunilor soâlelor secundare eto. oa să-şi următârele disposiţiunî: tru românesc şi mai ales a oelui de aici, 3 luni 2 fi. Pentru România 20 lei pe an.
Universităţile sunt persâne iuridioe, din Pesta, oeea oe sperăm, oă ne va şi
faoă observaţiunile lor. Credem a fi de in­ 1 *
capabile de a dobândi şi poseda şi vor fi suooede.
teres şi pentru cercurile didaotioe dela noi
representate prin senatele profesorale, oari Cât s’a luorut şi oât a trebuit să se In stabilimentul grafic al d-lui I. V.
a cuuosce în iiniamente generale amintitul
pot delega poterile lor rectorilor sâu unora lucre anul treout pe terenul administrativ, Socec din Buouresol (Strada Berzii 59) a
ante-proiect. eşit de sub tipar: O espediţiune romană
Primul capitol tratâză despre învăţă­ din membrii lor. acesta se va vedâ din „Raportul anual", în Africa, de Dimitrie. N. Ghica (Comăneştî).
In privinţa studenţilor, se prevede pe- oare in ourând va apărâ. El va arăta, însă
mântul secundar. Eite un volum elegauc, de peste 200 pag.
dâpsa ştergerei din matrioulă, în casai când va şi sousa tot de-odată împrejurarea, oă pe ouprin4ând numerose ilustraţiunl şi 1 hartă.
In loc de şăpte clase oa pănă aoum,
liceele vor avea opt clase. Iu cursul infe­ vre-unul din ei nu-şl va fi treout esamenele, terenul sooial şi literar nu s’a făout mult, Opul e dedicat de autor Majestăţii Sale
Regelui Carol. — D-l Dimitrie N. Ghioa şi
în timp de doi ani. ba ohiar puţin.
rior, cursurile liceale vor fi oomuue. înce­ fiiul d-sale au fost cei dintâiu Români, oari
Ante-proieotul se ooupă şi de asooia- Să se faoă aoum! începutul s’a şi
pând din oursul [superior însă, cursurile se au întreprins o oălătoriâ în Afnoa. Rapor­
ţiunile universitare ale studenţilor, oari nu făout deja. S’a arangiat în anul aoesta o
despart în secţiunea clasică, îel care se vor tul amănunţit, oe-1 faoe d-sa asupra aoes-
se vor putea constitui, de oât cu autorisa- şedinţă festivă publică, şedinţa de înoheiere, tei călătorii în opul pe oare-l anunţ.ăm, este
învăţa umanităţile, şi în secţiunea reală, în
ţiunea reotorilor. prima de când esistă sooietatea nâstră. A de tot interesul. Un esemplar costă 8 lei
care se vor preda soiinţele şi una din Hru­ şi se află de vea4ara la tâte librăriile din
Vor fi diplome de lioenţiat şi de doo- fost frumâsă şi, deşi eam târcjiu, Vă voiă
bele englesă sâu italiană, oari vor fi obli­ România.
tor. Diplomele obtiDUte în străinătate, sunt sohiţa-o pe scurt.
gatorii.
supuse la esamene de echivalenţă, la oari Publioul invitat a venit ou drag; ar fi
Va mai fi şi secţiunea fisico-naturală,
vor fi supuse şi oertifioatele de studii se­ venit sigur mai mulţi, dâr — lucru curios
în oaşul când şcolarii din secţiunea olasioă
oundare. — dela ofioiul postai nu s’au espedat invi­
vor înlocui studiul limbei elene prin acela
Pe lâDgă profesori, proieotul mai pre­ tările peste tot locul şi mai ales cei din Săpăturile dela turnul babilonic. Uni­
al Geografiei, Fis'oei, Chimiei, Soiinţelor
vede agregaţii şi docenţii. Aoeştî din urmă provinoie niol soire na au avut despre şe­ versitatea din Filadelfia ou oâţl-va ani îna­
naturale şi Higienei.
vor face cursuri libere, nu vor fi plătiţi de dinţa nâstră; invitările ni-au venit îndărăt, inte a trimis o espediţiă în Mesopotania,
Scotele secundare de fete de gradul I nu Stat şi nu vor putea funcţiona decât în — pretextul? Ei „pretext!" Musica mili­ unde făcu multe şi interesaute descoperiri.
vor avea decât cinci ani de studii elemen­ urma autorieaţiunei senatelor universitari. tară nu ni-a fost oonoâsă. Mai soiu eu Cu ocasiuuea săpăturilor s’a dat de ruiuele
tare, din cari patru vor fi oonsaoraţl îm- Dooenţii vor depune esamene de abilitare de ce ?! biserioei vechi babilonioe, oare a fost ei' -
bogăţirei cunosoinţelor, oel de al 5-a fiind şi vor fi numiţi de ministru. Agregaţii vor Dâr şedinţa şi aşa a fost framâsă! ficată cam ou 4000 ani înainte de Ch .s-
„în special consacrat studiilor necesare fe- putea deveni profesori, îu oas de vaoanţă, După partea ofioiosă, — oetirea rapârtelor tos. Pe păreţi, cari au o grosime de 9 me­
meiei". după o praotioă de 5 ani. anuale, — şi-a cetit d-l Ilarie Chendi operatul tri, se află o mulţime de insoripţiutu. Cu
Vor fi şi scoli secundare de fete de Numirile în posturile de agregaţi şi său : Comediile lui Cargiale ; studiu oritio. descifrarea al 27,000 de insoripţiunl a fost
gradul al Il-a, în oari se vor desvolta şi profesori se vor faoe după avisul senatului A arătat oum — fiind firea neamului nos­ încredinţat profesorul Ihlpreoht, oare în
complecta studiile din scâlele de gradul I, universitar, din listele postulanţilor, oe îl tru în fond mai mult tristă deoât veselă, urma inoordărei prea mari e aprâpe să
ou adăogirea noţiunilor de psihologie şi lo- va presinta ministerul. Nu numai titraţii dovadă „doina" — urmarea naturală e, orbââoă.
.gică şi a uneia din limbele italiană sâu pot fi profesori, oi şi „orl-ce alte persâne, oă şi literatura nâstră veselă să fiă mai
englesă. Cari se vor fi distins prin lucrări sciinţifice săracă. Dâr în puţinul, ce-1 avem, avem şi Proprietar: Dr. Aurel Mureşiauu.
Durata acestor studu va fi de cinol de mare însemnătate, în specialitatea cate­ luorărl de talent. Cu dragoste faţă de au­
tânl şi admiterea în ele nu se va faoe de drei vaoante". tor a apreţiat apoi, îu o frumâsă şi lim­ Redactor responsabil: Gregariii Maior.