Page 81 - 1897-10
P. 81
iMnu, AăiîiiîUgtraţiMst, „Saieta" iese în M-care îi.
n Bmiirm Aionamm pentru Austro-Ungaria:
SîS*fi'? sisţs Slfi?0 S'S, 30» Pe nn an 12 fl.. pe şeae iunt
< 6 fl., pe trei luni 3 fl.
Stezi»».*! as&aaoata au sc N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe an.
iî.^Bîsna, — Maaa»osî.?4».> au ;ks
:»£XfXB.aS Pentru România si străinătate:
■SJithAi t to psamaao la AamS- Pe un an 40 frano!, pe şdee
3lstraţii;r.9 te .g-jacov şi la 03’ ■ luni 20 fr.,pe trei luni 10 ir.
MStovnla SSs'ourI da tanucBlar': N-rii de Duminecă 8 franci.
te Yiena: .V. J:ra. Bmrich
XthalsK, Riidolf Moi4*, A. Onptliki Se prenumără la tdte ofioiei.o
Jîuohfolger; intcn Oţpelih, J. poştale din întru şi din ataru
Oannebcr, to Jtedapestii: A. 7. şi la dd. ooieotori.
Mdberyerp, JSc'atan Bcmat; te AtM’uaientul pentru Brasor
Suotttesoi: Agtnce iiasiat, 3no- administraţiunea, piaţa mare,
îursale da Roomanio; în Ham» târgul Inului Nr. 30 etagiu
bturj,: Karoiys A Liibmarm. I.: pe un an 10 fl., pe şeae
Praţul Iiiaerţiunilor: o spnsiă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
jfarmcncl pe e aoidn» fi sa. şî Cu dusul în casă: Pe un an
SO-jr. timbra poimu o publi- A H U L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
;);ixe. Pn.blioări aiaa dese dw?ti 3 fl. Un esemplar 6 cr. v. a.
său 15 bani. Atftt abonamen
teiiă şi învoială. tele c&t şi inserţiunile sunt
Eaoiame pe pagina a 3-a o a se plăti înainte.
Paria, 10 os. sen 80 bani.
Nr. 234. Braşov, Mercur! 22 Octomvre (3 Noemvre) 1897.
Egemonii de aijl şi de odinioră. doios, că şi Badeni va trebui se se In acestă scrisdre, învăţatul german popdre, dâcă am sci să învăţăm ceva
retragă". încuragiâză pe conaţionalii săi din cel puţin din cele ce se petrec în
Posnaşe mai sunt câte-odată Şi ceea ce nu pot spune foile Austria la luptă pentru a împedeca, tre marginele monarchiei ndstre.
foile oficidse [unguresc!. Nicî-odată guvernamentale, o spun cele-opoai- ca. „apostolii barbarisărei să nu în-
înse n’au fost mai posnaşe ca atunci, ţionale, cari în afacerile cu Austria grdpe munca germană de-o jumă
când, primind dela Viena scirea des merg tot înainte. „Budapesti Hirlap" tate de mileniu în abisul neculturei Crisa în Austria.
pre isbânda de Vineri a obstruc- esclamă: „In Germania de dincolo lor". Alaltăerl, Duminecă, împăratul, care
ţioniştilor nemfi, au afirmat, că a- de graniţe fierbe sângele, pentru că „Este pentru noi, Germanii din s’a întors dela Pesta, a primit în audientă
câstă soire ar fi consternat cu totul nu pot se alerge în ajutorul cona imperiu, o nespusă tortură de-a vede, pe oontele Badeni. Audienţa a durat /
3
4
cercurile guvernamentale maghiare. ţionalilor lor, pe cari îi sugrumă cum se petrec la voi lucrurile şi d9 oră.
Ca bune slugi, ce sunt până când Polonii şi Cehii. Dreptul internaţio de a nu pute face nici măcar încer Majoritatea din cameră e convinsă, că
aşa pretinde interesul lor, oficioşii nal şi alianţa împăraţilor le demandă carea de a vă ajuta. Sciţi bine, că pdte să isbutescă a scote votarea proviso
evreo-maghiarî se silesc se sbbre se nu se amestece"... „Este o încer acesta nu o putem face. Nu putem riului din partea oamerei. Disposiţia este
chiar înaintea gândului stăpânului care temerară a Cehilor şi Poloni se luptăm, putem numai să suferim însă oam apăsată. Din cercurile oposiţiei
lor. Ei au lansat acea scire în firma lor de-a voi se suprime opt milidne împreună cu voi. s’a lăţit scirea, oă Badeni şl-a dat dimi-
credinţă, că fac un serviciu lui Banffy, de Germani. Nu ved ei, că jur îm „Sperăm însă într’o unanimă şi siunea în audienţa, ce a avut’o la mouar-
căruia totuşi ’i se cade se arate lu- prejur stau gata 40 milidne de Ger tare perseveranţă a celor asupriţi oliul, dăr Maj. Sa înoă n’a luat nici o dis-
mei, că ţine cu colegul seu dela mani?" şi violentaţi... Eiţî una! acesta este posiţiuue.
Viena, cel puţin când e vorba de Când astfel vorbesc în Pesta primul cuvânt, şi al doilea cuvânt In oerourile parlamentare se mai vor-
prelungirea provisoricâ a pactului. cumetrii de odinioră, cum nu vor este: Fiţi vîrtoşî. In căpăţina Ce besoe, că dâcă nu va fi crisă ministerială,
In realitate înse, ceea ce s’a pe striga Germanii în Viena şi în tdte hilor nu întră mintea, dâr pentru lo se va face la finitul săptămânei acesteia
trecut în „Reichsrath" a făcut se părţile, că sunt ameninţaţi şi încun- vituri este şi ea accesibilă... Totul alegerea d9 preşedinta al camerei. Oei din
este în joc; a fi învins însemneză
crescă inima hegemonilor dela noi. giuraţî de Slavi? drepta sperâză, oă încă înainte de alegerea
Badeni ca Badeni, der tot se înţe Am cţis de repeţite-ori, că lupta, a fi nimicit. Austriacii german! nu preşedintelui, se va pută faoe prima oetire
legeau hegemonii unguri de cJ ce s’a încins cu atâta furiă între pot să emigreze din ţările, ce le-au a proiectului privitor la provisoriul pac
ec8
şi de-o sută de ori mai bine cu cu Slavi şi Germani, nu este atâta o adus la o înflorire materială şi ci- tului.
metrii lor nemţi, decât s’ar pute luptă de egală îndreptăţire, ci ea vilisatorică, cum emigrâză Jidovii *
din Rusia; cel ce va ceda trebue
înţelege vre-odată cu Cehii şi cu este, cu deosebire în ce privesce pe I să scie, că cehisâză seu pe copii! O foiă tirolesă aduce soirea, că ba
•
7
• w
Polecii, cari mirosă de departe a Germani, o luptă pentru putere. Se ronul Dipaului în oaşul, oând propunerea
fedelariştî incarnaţi. tracteză de întrebarea: cine se fiă săi, seu cel puţin pe nepoţii săi. Fiţi sa mijlocitâre în Gestiunea limbei ar ră
stăpân peste Austria: elementul ger der vîrtoşî!" mânea fără resultat, are de gând a-şl de
Şi ca se se vadă, ce impresiune
man, ori elementele slave? Mommsen numesce lupta co pune mandatul.
au făcut asupra foilor guvernamen naţionalilor săi german! din Austria
tale maghiare cele ce se petrec în Germanii se ’nţelege, că nici o luptă pe viaţă, pe mdrte. Este S’a constatat, oă în partida poporală
Viena, vom cita aici câte-va frase odată nu vor renunţa la rolul de lupta dintre germanism şi slavism. catolioă, a căreia şef este Dipauli şi oare
din articulii lor. frunte, ce şi-l atribue în Austria. Ei faoe parte din partidele majorităţii, sunt
vor continua lupta şi aeum sunt pe Nemţii austriac! se ridică în pi- două ourente, unul purtat de Dipauli-Kath-
11
Pesti Eirlap : „Guvernul aus
v cale de-a se uni şi a se solidarisa cidre, pentru-că ceilalţi pretind, ca reiu, oare nu vrea să se espună la mari
triac nu cunosce, decât numai idea naţionalice8ce cât mai mult. S’a să împarţe cu ei egal. Ei sunt opt lupte eu oposiţia germană şi oelalalt cu
forţei mute" ... „Badeni trebuia se aprins într’enşi ca nicî-odată scân milidne, un popor aşa de cult şi în rent al lui Ebenhoch, oare nu vrea să ţină
cun6scă, că nu e capabil de-a re- teia naţionalismului şi nu mai lip- tdte privinţele înaintat, şi totuşî se sâmă nici un fel de consideraţiunl naţio
solva problema austriacă" ... „Ce se sesce mult, ca se ardă în flăcări. tem de cehisare în Boemia. Dăr noi nale şi este necondiţionat solidar cu ma
se mai întâmple în Austria, ca se
Chiar şi organe, cari pănă acum nu Românii, car! nu numărăm aici opt joritatea. Decă fracţiunea Ebenhoch ar
se recundscă odată primejdia siste paradau, decât numai cu liberalis milidne şi suntem încă departe de-a ajunge de-asupra, atunci e probabil, oă
m u l u i ? " . . . „Nu se vor pute linişti mul lor, ca cjiarul evreo-german „N. fi ajuns la acel grad de cultură, să Dipauli să vrea să se retragă din veţa po
lucrurile, pănă ce nu va cade Ba fr. Presse", sunt îmbibate acum de nu ne temem ore, că copiii noştri, litică.
deni". seu cel puţin nepoţii noştri vor fi
ideile curentului estrem naţionalist.
„Peşti Naplo“: „Pausa, ce ur- Caracteristică este o scrisdre, ce maghiarisaţî, dâcă am ceda şi n’am Dr. Leohsr, cel ce a ţinut faimbsa
mâză în „Reichsrath" va pregăti nu o publică „N. fr. Presse" în fruntea persevera în luptă cu cea mai mare ouvântare de obstruoţiune, care a durat 12
mai căderea lui Badeni"... „Decă numărului seu de Duminecă şi care tăriă ? bre, a devenit peste nbpte, în sensul ade
în acâstă pausă se va asigura vo i-a fost adresată de cătră renumitul Ar fi o mare norocire, decă am vărat al cuvântului, om renumit. Din tote
tarea provisoriului, nu mai pdte fi în- istoric german Tbeodor Mommsen. sci să profităm din păţaniile altor părţile soseso dela Germani telegrame de
FOILETONUL „GAZ. TRANS> acest preţ. Firesoe, Englezii au ban! aşa dela instrucţiune şi se eseroiea diligent în un institut deosebit în felul său şi gran
de mulţi! jocul de violină, dâr fără să fi molestat dios, oare n’are păreohe pe tot oontinentul.
Un virtuos. Barkley era un bărbat ca de vre-o 39 cât de puţin veoinătatea sa, şi a trăit aşa Este looul, unde banoherii din Berlin îşi
de ani, on-o figură slabă normală engle- regulat şi solid, înoât domna Lehmann fac daraverile între olaltă. Sutele de oasse
Schiţă din viaţa criminalilor moderni de zâsoft şi cu-o faţă englezâscă rasă normală. avea buouriă de loouitorul ei, oare plătea de banoă au se-şl lifereze cjânio unele al
A. 0. Klaussmann. Cel ce a văcjut un exemplar din acest tip chiria fbrte punctual. tora bani, poliţe, hârtii de stat. Dâcă life-
D6mna Lehman era fbrte veselă, căci englez, le-a văcjut pe tâte. Ou totă etatea In adevăr aoeştl Englezi sunt bmenl rarea fiă-căruia din siDgnratioele posturi
închiriase bine odaia ei mobilată şi putea sa relativ înaintată Barkley a venit la minunaţi şi delicaţi! s’ar faoe direct cătră cei oe au să primâsoă,
să fiă în tote privinţele mulţămită cu noul Berlin, pentru a deveni aiol elev al con Sâra Barkley nicî-odată nu umbla pe aoâsta ar reoere mare ostenâlă şi putere
ei ohiriaş. servatorului de mnsioă. El spuse iu modul afară. El lăsa să i se procure de dâmna de munoă. Simplificarea acestor afaoerl este
„Pot să am o odaiâ bună, voieso să oei mai amabil dâmnei Lehmann, că înoă Lehmaun puţine mâncări reol şi bere şi ţinta Reuniunei oasselor. Banoherul, oare
studiez musioa“. Cu aceste cuvinte, respi- de oând era copil a avut o mare atragere plătea bucuros preţurile sărate, oe i le ce are să lifereze la două-cjaol alţi oolegl şi
oate într’o germană stricată, s’a fost introdus pentru mujică, dâr oă a trebuit să se faoă rea. Diminâţa făoea ou predileoţiune plim oase, bani şi hârtii de valore, adresâzâ
Englezul la dbmna Lehmann în strada Ste- negustor şi să munuâsoă greu. După aceea bări în depărtări mari, el avea lipsă de paohetele pentru fiă-oare şi le trimete tote
glitz în Berlin. Aoestă femeiă trăia acum s’a dus în Australia, unde a câştigat mulţi mişoare şi pentru acest scop putea să fo- de-odată la Reuniunea oasselor. Aiol diferi
da două-cjeol de ani din înohiriarea de odăi, bani din cari pote trăi după plao. Înainte losâscă numai brele dimineţei. tele paohete se împart în outiile primito
ea devenise astfel, o bunicică cunosoătâre de tote el voia acum să devină virtuos îd Era curios însă, că nu mergea în rilor, şi trimişii bancelor duo de două ori
de omeni şi soia să taxeze cum se cade viâră şi să ia lecţii dela oei mai buni ar afară ci tot numai înăuntrul oraşului. pe cji paohetele intrate. De ordinar trimişii,
lumea. Englezii ii plăceau ou deosebire, tişti ai conservatorului din Berlin. Aoâsta nu bătea la oohl nimănui, pentru oarl aduo la Reuniunea oasselor paohetele,
căol după ideile unor anumite pături ale Dâmna Lehmann a anunţat pe ohi- că nimeni n’avea oausă să observe pe acest aşteptă acolo oâte o jumătate de ceas şi
poporaţiunei berlmeze aceştia au bani riaşul ei în tâtă regula la poliţia, ou oare om blăjiu şi amabil. Dâcă cineva l’ar fi apoi duo îndată ou sine oeea oe a intrat
forte mulţi, apropa aţâţi cât Ruşii. Ea de ooasiune s’a dovedit, oă pasportul lui en observat, ar fi văcjut, că Barkley în fiă-oare în cutii pentru propria lor oasă. Deâreoe
aceea a şi suit îndată pentru domnul Bar glezesc era în tbtă regnla; în cfiua urmă- dimineţă mergea prin strada numită „Wall- toţi trimişii vin la o oră anumită, împăr
kley binişor preţul chiriei. De ordinar ea tore Barkley s’a înscris la şcola de musioâ strasse“ şi aici se oprea în totdâuna înaintea ţirea obiectelor întrate se pote faoe curând.
pretindea numai 36 măroî pe lună deodaiă; şi a fost fără Îndoială unul din oei mai marei olădirl a Reuniunei oasselor. De diminâţă mai ales, pe la 9 ore, stau în
dsla el ceru 45, şi el se îuvoi îndată cu zeloşi elevi ai ei. Ei nu lipsea niol o oră Reuniunea oasselor din Berlin este ooridorul Reuniunei oasselor şi pe stradă
