Page 82 - 1897-10

Pagiaa 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 233—1897.
--
felicitare la adresa lui. Cele mai multe la-a privesoe raporturile între Bulgaria şi Tur­ Tolstoi nu-i bolnav. Am fost adus şi n o
primit din Boemia, Moravia şi Stiria. In­ cia, e neîndoios, că aiol s’a întâmplat ceva, Z'lele trecute soirea, că oontele Leo Tol­
teresant şi oaraoteristio este, că şi din Un­ dâr nu mai mult, decât oă s’au asigurat —- 21 Octomvre v. stoi, marele soriitor rus, este greu bolnav.
garia i-a sosit multe felioitărl. I-s’au făout unii pe alţii despre simpatia şi amiciţia Jurământul de fidelitate al recruţilor. Aoum oontele printr’o epistolă trimisă
în Viena ovaţiunî din partea reuniunei so- împrumutată. Mai ales aoum nu-i sunt spre ErI în 1 Novembre n. s’a făcut obicinuita unei foi rusesc! desminte soirea lăţită des­
oial-politioe, âr alegătorii lui din Brunn pagubă Bulgariei bunele raporturi ou Tur­ depunere a jurământului de fidelitate a pre el, oă ar fi bolnav.
i-au făout o primire din oele mai străluoite oia, deâreoe acjl Rusia nu se mai intere- reoruţilor. înainte a premers ofioiarea ser­
şi însufleţite. sâză aşa mult de Bulgaria, oa în timpul viciului divin, la oare ostaşii români gr. Almanachul societăţii „România Jnnă".
Dela comitetul sooietăţii academiei „Ro­
oe a urmat după liberarea ei. Nioî aoum cat. an asistat în biserica romano-catolioă,
Dr. Otto Leoher este membru al par­ mânia Jună" din Viena primim următorul
tidei progresiste germane. Mai nainte el a Rusia n’ar lăsa să fim uimioiţî, dâr mă în- unde serviciul li-s’a oficiat prin d-1 oapelan avis cătră publioul român: „Sooietatea
fost seoretarul camerei oomeroiale din doesc, oă ar fi aplicată de-a aduoe măcar militar Dr. Teodor David, âr ostaşii români aoad. soc. lit. „România Jună , dispunând
u
Brunn, şi în aoâstă oalitate a soris o bro­ şi cea mai mică jertfă pentru mărirea te- gr. or. au mers la biserioa S-lui Nioolae înoă de un număr mare din Alnanachul
ritorului ţărei nâstre. din Soheiu. Aid serviciul divin a fost ofi-
şură voluminâsă despre paot, silindu-se a ' siu Nr. 2. care oonţine luorărî de ale oelor
dovedi, oft Ungaria e avută şi p6te plăti PetkOV, amicul de odiniâră al lui oiat prin d-1 protopop Petric, asistat de d-1 mal valoroşi scriitori ai noştri şi voind al
o ovotă mai mare Ja oheltuelile oomune. Stambulov şi redaotor al Ziarului „Svoboda" capelan militar Nicolau Fizeşianu şi de d-1 pune în vânZare, avisâză onoratul public
In viâţa parlamentară el n’a juoat până se pronunţa astfel: Nici nu vrâu să aud preot Ioan Popovicl din Pesao (Banat), oare român, oă preţul aoeluia l’a redus la 50 or.
acum nici un rol. Se oonstată, oă prin despre o oonfederaţiune în Balcani, fiind­ din întâmplare se află în oraşul nostru. Cu v. a. Tâte biblioteoele şi cabinetele de leo-
bravura, oe a dovedit’o în lungul să disours că stă în contrazicere cu cele mai vitale ooasiunea aoâsta d-1 preot militar Fizesanu tură îl pot primi gratuit, îndată oe ni-se
de obstrucţiune, el vine a se număra între interese ale nâstre. Se înţelege de sine, cu a ţinut ostaşilor o framâsă predioă despre va oomunioa preois adresa lor. Pentru co­
oei ce au ţinut discursurile cele mai lungi toţi vecinii trebue, pe oât numai se p6te, sfinţenia şi însemnătatea jurământului mi­ mitet: Oand. ing. Cornel Comanescu, preşe­
în diferitele parlamente şi urmâză îndată să stăm bine, dâr trebue să ne reţiuem litar. După eşirea din biserică, la 10 bre, dinte ; A. Ţurcan, seoretar.
după marele bărbat de stat engles, Glad- dela orl-oe alianţă politioă. Nu cred, bă toţi ostaşii au fost întruniţi la oasarmă,
stone, oare în apărarea drepturilor Irlan­ Principele şi Stoilov ar vrâ să facă oeva unde a urmat depunerea jurământului în
dezilor a ţinut un disours, oare ou sourte serios ou Turcia. Ei amândoi stau sub in- presenţa superiorilor militari. Jurământul a Bulgarii din Tulcea.
întreruperi, a durat patru-cjeol şi trei de ore. fluinţa esolusivă a Rusiei şi aoâstă mare fost depus de ostaşi în limba lor, âr osta­
* putere niol-odată n’ar sprijini o alianţă şilor de tâte naţionalităţile li-s’au ţinut Ministrul instrucţianei publice a supus
turoo-bulgară. Ce privesoe Maoedonia, noi oâte-o cuvântare de-asemenea în limba lor. oonsiliulni de miniştri un lung şi amănun­
Nioî oeilalţl eroi ai obstruoţiunei,
vrem, oa aoâsta să oapete o autonomia Ostaşilor români li-a vorbit d-1 căpitan ţit raport asupra Botelor anti-româuesol să­
Germanii radicall-naţionall, Wolf, Funke
largă, de felul oum este autonomia, oe an loan Chevereşanu. vârşite de Bulgarii din Tulcea.
şi Prade, n’au voit să rămână fără a fi pu­
hotărît puterile să dea Cretei. Sultanul a Din acest raport se constată trei mo­
ţin sărbătoriţi, de aoeea au pus la oale Graţiarea Ini Balteş. Se oonfirmă
promis formal, — de nu mă înşel şl-a dat mente capitale de renitenţă. IntâiCi amenin­
ţinerea unei întruniri de simpatie pentru graţiarea d-lui Balteş, oare a urmat la
chiar cuvântul de onâre — oă va face pen­ ţarea revisorului soolar român, căruia mem­
Germanii austriaol în Berlin. De aici se iniţiativa guvernului, fără să fi fost ce­
tru noi mari oonoesiunl în Macedonia, şi brul oomitetului soâlei bulgare Stoin Stoeff
anunţă însă, oă numai sub aoea oondiţiune rută de condamnat. In 28 Octomvre n.
numai negligenţei guvernului avem de-a i-a strigat: „Ort-oine va îndrăzni să se
se va da voie de a se ţine în Berlin o ast­ dună amâcjl la 4 âre, d-1 Andreih Balteş
mulţămi, că n’am căpătat nimic, ba a tre­ amestece în instrucţia familielor nâstre,
fel de întrunire, dâcă numiţii Funke, Prade a fost chiămat din oelula sa de un pandur
buit să vedem, oă Sârbii au avut succes în i-se va pune revolverul în pept". Al doilea
şi "Wolf, se vor obliga să nu ţină nici o la procurorul Ludovic Şa mi. Aoesta, în
oestiunea episcopatului din Uskub, Guver­ moment este, oă în studiul geografiei şi
vorbire politică, presenţa inspectorului superior al temniţei,
nul de afli nu-şl bate capul ou altceva, de- în tâte manualele de soâlă, Dobrogea este
având o telegramă în mână, i-a spus, că
oât ou voinţa Rusiei. Trei-patru dintre ofi- deolarată oa parte întregitâre a Bulgariei,
după oe Majestatea Sa l’a graţiat, pe basa
Convorbiri cu bărbaţi de stat oerii emigraţi s’au reîntors deja în Bul­ telegramei ministrului de justiţiă îi anunţă, ca o ţâră bulgărâsoă, pe oare Românii vor
bulgari. garia şi din nou au întrat în armata bul­ că este liber. Inspeotorul închisorilor i-a să o româniseza.
gară, contra tuturor regulilor şi disciplinei. Pasagiul cal mai caracteristic însă, oare
tălmăcit aoâsta în limba română, d-1 Bal-
Cu câteva săptămâni înainte o fâiă Dâcă este adevărată soirea, oă şi cedaţi ne luminâză pe deplin asupra sentimente­
englesă răspândise soirea, oă între Bul­ ofioerl emigraţi se vor reîntâroe în servi­ teşiQ a primit acâstă soire ou tăoere, oel lor oe se împlântă în elevii soâlelor bul­
dintâiQ gând însă i-a fost să sfle, dâoă
garia şi Turoia s’ar fi încheiat un fel de ciul activ al armatei bulgare: aoâsta va fi gare din Dobrogea, prin mijlocul manua­
graţia sa este şi asupra celor 5 luni, la
alianţă, în urma căreia guvernul bulgar a o nenorocire atât pentru ţâră, oât şi pen­ lelor didactice, oe li-se dau în mână, se
obţinut mai multe conoesiunl pentru co­ tru principe. Aceşti ofioerl au despoiat de cari a fost în urmă condamnat în procesul găsesoe în „Manualul pe sourt de geografiâ
naţionalii săi din Macedonia. tron pe Alexandru Battanberg, oare a fost intentat în afacerea dela Mehadioa. între­ generală" de S. Oristov, Filipopol, 1895,
bând pe procurorul, aoesta i-a răspuns ne­
Din incidentul acesta un oolaborator mult mai popular, decât domnitorul de acjl. pag. 169, în oare se spune:
gativ. Cu tâte astea „Tribuna" oonohide
al lui „Budapesti Hirlap" a fost trimis Dela omorîrea lui Stambulov, prinoiDele „Congresul din Berlin a dat României
anume la Sofia pentru a se informa asu­ Ferdinand a perdut grozav de mult din po­ dintr’o telegramă, ce a primit’o din Pesta partea sud-ostîcă a Bulgariei, adecă Do*
pra oestiunei. Din oonvorbirile, ce el le-a pularitate, deâreoe opiniunea publică încă foia vienesă „Reiohs-wehr". ca pâte oă şi brogea, pe oare o stăpâneso pănă astăZl şi
avut ou diferiţi bărbaţi de stat ai Bulgariei, şi ac}i orede, oă principele pentru aoeea cele 5 luni i-s’au iertat. In telegramă se se silesce în tot chinul si contopiscă pe Bul-
notăm următârele: n’a permis lui Stambulov să mârgă în străi­ Zice adecă, că pedâpsa lui ar fi espirat t/ari cu Românii, ca si nu se mai audă nici­
numai în August 1898. âr pedâpsa primi­
Cankov, fost ministru-preşedinte, ou- nătate, deâreoe a voit să-l dea pe mâna odată numele de Bulgar acolo, unde s'a înte­
tivă a lui Balteşiîi se estindea numai pănă
noscut oa mare rusofil, Z lse: Ca t6te na­ ucigaşilor săi. Nimic nu se întâmplă acjl în meiat vechia îmnirăţiă bulgar iscă şi s'a awjit
in Aprilie şi numai adăugând la pedâpsă
ţiunile tinere, aşa şi Bulgarii au aspira- Bulgaria, unde să nu fiâ amestecat şi prin­ numele de Bulgar
şi cele 5 luni s’ar ajunge la terminul de
ţiunile lor. Dâr fiindoă dorinţa hotărîtă a cipele Ferdinand şi fiindcă el, în sensul Momentul din urmă este nesocotirea
August 1898.
marilor puteri este, ca oestiunea orientală oonstituţiei, nu e responsabil pentru nimic, studiului limbei române în scâlele bulgare dela
să rămână în statul quo, ored, că înoă n’a face tot oe-i place şi noi, oarl l’am ales pe Culesul viilor din anul acesta a fost Tulcea şi Babadag. Comitetele şcolare au
sosit timpul, oa Bulgaria să urmeze o po­ el de principe, suntem siliţi să luptăm con­ peste tot, atât în Transilvania, oât şi în destinat pentru limba română numai un
litică expansivă. De-ooamdată trebue să tra lui Şi putâre-am ore face altfel ? Tem­ Ungaria, slab. Reoolta vinului din tâmna număr restrîns de âre şi dau prea puţină
ne mulţămim cu suooesele esarohatului bul­ niţele sunt pline ou omeni de partida lui aoâsta în privinţa oantitatitvă nu ajunge însemnătate cunâseerei limbei române. In
gar în Macedonia de mijloo şi sperăm, oă Stambulov în urma terorismului, oe dom- pe cea din anul treout, âr în privinţa cali­ olasa I primară nu se învaţă nioî măcar
preoţii şi învăţătorii noştri prin inriurinţa nesce a<jl în Bulgaria. Pressa înoă este tativă e mai bună. In Germania, Francia alfabetul român; se fao numai miol oon-
lor culturală şi morală vor deştepta oon- persecutată, trei colaboratori ai mei se află Spania şi Italia, reoolta e mai slabă oa versaţiunl. Toomai în olasa a II-a se în­
soiinta naţională şi în Maoedonia nordioă şi în înohisârea de stat. (Va urma.; anul treout. Din oausa aoâsta şi preţul cepe învăţarea literilor latine, dâr şi aci
sudică, undeloouesc atât de mulţi bulgari. Ce mustului s’a urcat forte mult. oât mai târZiu. In Ziua de 8 Ootomvre, o

cel puţin două sute de trimişi, cari aştâptă ohiriat o astfel de oameră de oţăl în banoa ohiliă, în oare looatarul se pâte înohide şi ooasiune de-a privi în ascuns oe făcea
să-şi predea pachetele la oassă. AoeştI tri­ de Dresda. unde, scutit de orî-oe oohiii străin, pote viitorul virtuos în violină în locuinţa sa, ar
mişi ai oasselor duo cu sine milione de Când venea”la bancă, mergea îndată să-şi numere comorile sâu să faoă ou ele fi ajuns la idei fârte oiudate! El umbla în
mărol. prin portalul, prin oare se merge la came­ oe vrea. In aoâsta ohiliă el pâte să ia la odaia sa înoâoe şi înoolo şchiopând. Bine
In t6tă Europa esistă înoă numai un rele de oţăl. înainte de oe soobora soările, sine din outiă banii sâu hârtiile, pâte pune e de-a se nota, el nu umbla oa un om nor­
singur institut oa aoesta, aşa numita Clea- cari duceau Ja tresor, spunea celor doi ser­ într’ânsul alţi bani şi alte hârtii, oe le-a mal, cum făcea când nu era aoasă, ci
ring House în Londra. vitori de bancă, oarl stau acolo oa posturi adus ou sine; nimenea nu soie oe faoe el şchiopa. El avea un mare eseroiţiu de-a
de siguranţă, aşa numitul ouvânt de tre* aiol. trage după el piciorul stâng şi de-a înco­
Probabil, oă au fost reminiscenţe de
oere (lozinoa), după oare aoeştia îl lăsau să voia pioiorul drept aşa oa să fiă strîmb.
la Londra, cari au îndemnat pe Barkley Dâoă Barkley îşi termina afacerile în
trâoă. Aşa oă ori şi cine, oare nu-1 cunoscea ar
să petrecă astfel în mod nebătător la ochi ohiliă şi îşi închidea erăşî outiă, chiema pe
Jos în tresor întră mai întâ’ti într’un servitorul său, o&re băga ârăşl cutia în fi susţinut, că Mister Barkley n’a avut în
în apropierea Reuniunei oasselor.
vestibul, unda trebuia să se oprâscă înain­ deschizătura camerei de oţăl. Impiegatul viâţa sa piciâre drepte. Cu tâte oă el scia
Câte-odată el mergea din Wallstrasse tea onor gratii de fer. Ca legitimare îi ser­ şi Barkley închideau apoi uşa tresorului să imiteze esoelent pe şchiopul, tot fâoea
u mereu eseroiţii, şi înoă în oele mai diferite
direot peste „Linden la clădirea băuoii de vea aioî oheia ou numărul, oe o primise simultan, şi Englezul pleca.
Dresda, oare este situată în dosul piatei dela bancă. Uşa gratiei se desohise şi el moduri. El soh'opa încet, sohiopa mai iute,
El venea aşa de des la banoa de
dela Operă toomai lângă biserica oatolioă. întră într’o sală, oare este luminată ou lu­ şi sohiopa un fel de galop. El purta la
Dresda înoât aioî îl eunosoeau fârte bine-
La banoa din Dresda el înohiriase o „ca­ mină eleotrică, şi de aici putea să între aoeste eseroiţii papuol de pâslă şi umbla
meră de oţăl". Aoâsta bancă, oa t6te in­ o’un impiegat al bănoii şi urmat de un ser­ Dâoă însă petrecea câtva timp aoolo, lua numai pe oovorul odăii, nimeni nu auZiea
de sigur o birjă oa se plece acasă şi să şl
stitutele moderne de felul aoesta, are un vitor în tresornl adevărat. Cutia camerei nioî măoar că s’ar mişoa oeva în odaia sa.
ia de aici violina oa s’ajongă încă la timp
tresor uriaş, sigur în contra fooului şi a de oţăl se putea desohide numai, dâoă im­ Câte odată sta înaintea oglinZii şi
la conservatorii). Aiol pentru lumea tâtă,
spargere), în boitele ei subterane, şi oine- piegatul bănoii şi locatarul băgau de-odată aiol făoea un eseroiţiu şi mai ciudat, el se
zelosul elev n’ar fi neglijat măoar o âră la
va pâte să-şi închirieze acolo o singură oheile lor în zare şi le întorceau de-odată. silea să-şi ţină ochiul stâng închis pe oând
renumitul profesor Ioachim.
nomă oameră, plătind o taxă anuală de 20 Din despărţământul deschis se scotea o oel drept şi-l desohidea tare. Şi ’n aoâstă
de mărol, spre a-şl aşet}a în aoest spaţiu mare outiă de fer, oare era înohisă şi la Nu era om mai aşeZat şi mai solid artă el posedea o mare desteritate, oare
sigur hârtiile sale de valâre, acte şi bani. oare singur numai looatarul camerei de oa Mister Barkley! oresoea din Zi îu Zi* El o aduse aşa de­
Şi Barkley, oare era om avut, şi-a fost în- oţăl are cheia. Servitorul duce outiă, într’o Nu-i vorbă, dâcă ar fi avut omul parte, oă ochiul stâng părea, oă e sours şi