Page 83 - 1897-10

Nr. 238 -1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

A
ună după înoeperea anului şcolar, subiec­ Nu mai întrăm astărjî în apreoiărî is­ Pop Bota. după uu morb greu si îndelun­ câmp, au găsit ghemuită, lângă o glugă de
tul leoţiunii în olasa a Il-a primară era torice prin oare am putea aminti Bulga­ gat, împărtăşită fiind ca SS. Saoramente, coceni, pe femeia Nastasia Aleou Popa, ţi­
sorierea literilor a—n din alfabetul român. rilor servioiile oele mari aduse de Româ­ asâră, în 29 Ootomvre, şl-a dat blândul nând în braţe o copilă a ei mârtă. Inzadar
Disposiţia de a nu se învăţa literile latine nia oausei lor naţionale şi am putea pre­ şi nobilul său suflet în manile Creatorului, loouti’orii s’au înoeroat să vorbâsoă nenoro-
în olasa I a luat’o actualul direotor. tinde dela dânşii aoel simţământ de reou- în al 64-lea an al etăţii şi al 42-lea de tei; la apropierea âmenilor, femeia se în-
Iq urma aoestui raport a ministrului nosoinţă oare adese-orl se lasă la o parte viâţă conjugală. Osemintele scumpei de- ghemuia din oe în oe mai mult în gluga
de instrucţiune publică, oonsiliul de miniştri de guverne, dâr nu se uită de oătră po- funote se vor depune spre veolnioă odihuă de cooeol unde îşi alesese adăpost şi strîn-
a înolieiat următorul jurnal: pâre. Nu credem oa apucăturile nelegale Dumineoă, în 31 Ootomvre, la ârele 2 d. a. gea ou patimă, la piept, oadavrul fetiţei
„Consiliul de miniştri în şedinţa sa de ale oomitetelor şcolare bulgăresol să aibă în cimiteriul biserioei gr. oat. din loo. sale. Privirea ei rătăoită, trăsurile feţei des­
astăcjî, 15 Ootomvre 1897, luând în oonsi- destulă însemnătate pentru a faoe dintr’ân- Ş a r d , 30 Oetomvre 1897. compuse şi mişoările ei desordonate, arătau
>derare referatul d-lai ministru al cultelor sele o imputare întregului popor bulgăreso; pe deplin, oă nenorocita femee era nebună.
Odihnâscă-se în pace !
şi instracţiunei publice, ou privire la soo- ele sunt ÎDsă un simptom pe care nu-1 pu­ Starea de exaltaţiune a femeei era îngrozi-
Nioolau P. Bota ca soţ; Aurel, Enea, Cor­
lele comunităţilor bulgare din Tuloea şi tem laşa neobservat. târe. Pe lângă, oă ea dedea semne vădite
nelia, oa fit; Minoa văd. Şotropa. oa soră ;
Babadag, îl autorisâ să nu, închidă încă scd- Toleranţa şi ospitalitatea nâstră nu
Saveta văd. Popa, oa cumnată; Victor Şo­ de alienaţiune mintală, a fost ou neputinţă
lele, ci cu ultimă încercare să cără depărtarea pot merge pănă a permite unor oetăţenî tropa, Iacob, Cornelie, şt Simeon Popa, ţăranilor, oarl au desooperit’o să o faoă
directorilor şi schimbarea comitetelor şcolare, supuşi legilor ţeril de a forma pe teritoriul oa nepoţi. să artiouleze un singur ouvânt. Intr’una ne-
impunându-le tot d’odată, pentru viitor, nostru comunităţi ou aspiraţiunl ostile Sta­ norooita evita privirea lor şi făloile-i erau
stricta observare a legilor şi regulamentelor tului român.
ULTIME înoleştate. Pe lângă nebunie, Nastasia era
44
şcolare . Lăsând chiar la o parte faptele isto- lovită şi de mutism. In faţa acestei scena
Viena, 1 Nov. Ministrul-preşe­
D. Sturdza, A. Stolojan, M. Pherekyde, rioe cari dovedeso, oă Dobrogea n’a apar­ 0n oă 0
dinte BaDjffy a sosit acj! aici şi va mişoătâre şi vă4 d, °u neputinţă oa
0. Oantaouzino, General de divisie A. Be- ţinut nict-odată Statului bulgar şi oă noi
remânâ pănă mâne sără. Se cjice, că să afle oeva dela nebună, ţăranii s’au în­
rendei, Sp. Haret, Alex. G. Djuvara, Ion n’am oucerit’o, oi am primit’o din mâna tors în sat şi au anunţat autorităţile.
1. O, Brătianu. Europei, ne mărginim astătjl a aminti Bul­ venirea lui stă în legătură cu pro­ Din oeroetările făcute, resultă urmă-
iectul asupra provisoriului pactului,
Privitor la atitudinea renitentă şi si­ garilor oă oeea-ce ara dobândit prin sân­
ce s’a votat de dieta ungurâscă. El torele: Femeia Nastasia Aleou Popa este
44
lită a „Bulgarilor din Dobrogea cetim în gele româneso vărsat pe oâmpiele Bul­
va fi sancţionat mâne, se cjice, cu de fel din comuna Bălenî, acelaşi judeţ, şi
„Timpul“ următdrea apreţiare: gariei, neaparţine de drept şi oă cestiunea oă de mai mult timp ea fusese părăsită de
acea reservă, că şi în Austria va fi
Toleranţa şi spirtul de ospitalitate Dobrogei nu este numai o oestiune euro- primit pe cale constituţională pro* bărbatul ei. In sâra de 5 Ootomvre locui­
au fost în tot-d’a-una calităţi de căpetenie penă. torul Aleou Căluianu din oătunul Golăşei,
visoriul.
ale poporului român; ele s’au manifestat Să nu vorbâsoă dâr Bulgarii dobro­ oare intrase în relaţiunl de dragoste ou
IaşT, 1 Novembre. Acj.! la drele
în tot cursul istoriei ndstre sub diferite geni de persecuţii; noi nu i-am persecutat aoâstă femeie, a dus-o la el acasă. După
10 a sosit Regele şi Regina şi au
forme. In spiritul nostru naţional nu-şt gă- în timp de restrişte, de ce să-i perseoutăm fost aclamaţi cu mare entusiasm de şâse cjile de şedere în Golăşei, în cf’ de
ua
sesoe loo aoea apuoătură exolusivistă din astăc}! oând n’avem niol o târnă de des- imensa poporaţiune. La gară a fost 11 curent, Nastasia cere voie amantului ei
oare nasoe şovinismul faţă cu străinii oarT naţionalisare ? oa să mârgă la Bâlenl pentru oa să îşi vadă
prima întâmpinare. Aici Regele a
looueso pe teritoriul nostru, necum faţă cu Să se supună ei legilor nostre, pre- neamurile. Oătră sâră, Căluianu plâoâ de
fost salutat şi de guvernatorul Ba­
cetăţenii români cari sunt de alt neam ca oum Românii din Bulgaria se supun le­ aoasâ ou Nastasia şi o conduoe pe drumul
sarabiei în numele Ţarului Nicolae.
al nostru. gilor bulgăresol; atâta oerem, dâr o oerem Bălenilor pănă la pădure, în dreptul pă-
întreg corpul consular rusesc din
O nouă dovadă despre acest spirit de ou tot dinadinsul şi vom şti ai sili la în­ răului Covurluial-seo. De aoi, cei doi amanţi
Iaşi a fost la gară. De aci cortegiul
toleranţă a fost dat deunăc}! prin publi- deplinirea acestei datorii primordiale a ori­ s’au despărţit şi Căluianu s’a întors acasă,
a mers la Metropoliă, unde suveranii
oarea referatului adresat de d-1 ministru al cărui cetâţân al Statului român. lăsând pe Nastasia să-şi continue drumul
au fost întâmpinaţi de Metropolitul
instruoţiunei publice consiliului de miniştri Politioesoe şi legalmente Bulgarii din siDgură. De s'gur, oă femeia, oare pleoase
Moldovei şi al Sucevei şi unde s’a
asunra modului cum Bulgarii din Tulcea Dobrogea sunt Români şi ei sunt ţinuţi a din Golăşei cu fetiţa sa, a pierdut drumul
ţinut serviciul divin.
şi Babadag înţeleg a-şl îndeplini datoria se purta oa oetăţenî ai acestei ţări. N’avem şi timp de două Ţie, fără hrană şi fără
IaşT, 1 Novembre. Acj! diminâtă
de cetăţeni români. Aoest referat se înte- nevoie să-i desnaţionalizăm din punotul de adăpost a rătăcit prin pădure. Din oausa
a sosit aici principele Bourbon, fiiul
miază pe date oficiale. vedere etnio; nu le oerem măoar să ne frigului şi a nemânoărei, copila a murit în
lui Don Carlos, nepotul regelui Ca-
El constată: iubâsoă, dâr îl vom sili să ne respeote. braţele mamei. Ingroz'tă de mortea copilei,
rol, căpitan în garda împerătâscă
Că Bulgarii nu se supun legilor ţărei istovită de ostenâlă şi nemânoare şi pier­
rusâscă cu garnisbna în Chişineu.
în ce privesce aplicarea regulamentelor dută în negura pădurei, sărmana femeie
Convocare. Regele s’a întreţinut la gară mult
şsolare şi oă recurg ohiar la ameninţări în ’şl-a pierdut minţile şi graiul. Ea a fdst
cu prinţul de Bourbon.
contra autorităţilor oarl îşi îndeplineso da­ Reuniunea învăţătorilor rom. gr. or. din găsită după două 4â > în 4’ Uft de 13 cu­
0
toria voind să oblige la respeotai’ea legilor; districtul XI Făgăraş al archidiecesei tran­ Brăila, 1 Nov. întrunirea naţio­ rent, în starea nenorocită, pe oare am ară­
Oă învăţământul istoriei şi al geo­ silvane, îşi va ţinâ adunarea generală din nală a studenţilor a reuşit splendit. tat-o mai sus. Parohetul a fost pe dată îu-
44
grafiei în şoolele bulgare din Tuloea şi Ba­ ăst-an Duminecă in 2 Neomvre st. v. a. o. Ea s’a ţinut în „Paradis şi a fost soiinţat. Medicul circumscripţiei venind la
deschisă de vice-preşedintele Ligei,
badag se faoe într’un mod tendenţios şi şi cjilele următâre în oomuna Lisa din pro- faţa looului, a constatat, oă oopila e mortă
profesorul Leonte Moldovan. Au ţi­ :
contrariu ou faptele stabilite de adevărul topresbiteratul Făgăraşului, la care sunt d n oausa frigului şi a autorisat înmormân­
istoria şi de tratatele existente; poftiţi a partioipa toţi membrii ordinari, nut discursuri înflăcărate şi pline de tarea oadavrului, Nenerooita a fost luată
sentiment naţional: preşedintele co­
Că predarea limbei române este a- oărora li-se oompete diurne de 1 fi. pe cji de tatăl ei Gheorghe Miron şi transportată
mitetului naţional studenţesc V. Mi-
prâpe cu desăvârşire negligeatâ în şoolele şi p&uşal de călătorie oorăspuncjător. Alţi acasă în oomuna Bălenî.
culescu, Dr. Popa, studentul Iorgala,
bulgăresol; binevoitori ai acestei oorporaţiunî încă sunt
D. Lăzăreanu, studentul D. Demetrescu-
11
Că de pe catedrele acestor şcoli se poftiţi a partioipa la lucrările nâstre. „ALBIM institut de credit şi de economii.
Brâila şi G. Tamara. Moţiunea, care
insuflă copiilor ura şi resistenţa în oontra P R O G R A M A : Filiala Braşov.
ţărei în oarl trăeso şi ai căror cetăţeni s’a primit unanim şi între aplause,
I) La 8 ore e. m. participare în oor- cjice : „Solidari cu întrega ţâră afir­ Conspectul operaţiunilor în luna lui Oct, 1897.
■vor fi.
pore la serviciul divin şi celebrarea paras­ măm, că armonia între Români şi I n t r a t e :
In faţa acestor constatări, cestiunea tasului pentru decedaţii membrii ai reu- Unguri nu pâte fi stabilită, decât
şeolelor bulgăresol în Dobrogea ia oarao- niunei. Numărar ou 1 Oot. 1897 fi. 9,461.18
stîrpindu-se minciuna, nedreptatea şi Depuneri spre fructificare . 138,098.78
terul unei organisaţiunl ostile Statului ro­ Desoh’derea şedinţei şi constatarea arbitrariul, cari constituesc astăcjî Cambii răscumpărate. ti 163.206.67
mân şi credem de datoria guvernulni de a membrilor ordinari presenţl. cuvântul de ordine al guvernărei Conturi curente . . . 112,867.41
lua măsuri severe pentru a tăia răul dela 3) Cetirea raportului general al comi­ împrumuturi pe efecte şi
44
tetului central. unguresc! . alte împrumuturi . . 58,779.60
rădăoină, impunând respectarea legilor ţărei. n
4) Raportul oassariului. înainte de întrunire s’a făcut o împrumuturi pe producte . 77 2,300.—
5) Raportul bibliotecarului. imposantă manifestaţiune din partea Mouetă.................................... 50,469 98
6) Alegerea oomisiunilor pentru cen- poporaţiunei Brăilei. Rimesse.................................. 2,190.36
pleâpa părea că nu se mişoă. Când pe Comisiunî, cupâne şi efecte 48,345.32
surarea aoestor rapârte. BucurescT, 1 Nov. Lipsa minis­ 77
lângă acesta mai şchiopa ou bravură ou Bănci...................................... 71 366,112.10
7) Statorirea definitivă a programei. trului de justiţiă Djuvara dela festi­
piciorul stâng, trebuia să orecjl, oă ai îna­ 8) „Preposiţia nrelegere praotioă din vităţile din laş! se interpretâză ca Interese şi provisiunl . . 77 7,870.59
u
intea ta un nenorooit sohilod, oăruia o Gramatioa de Moise Fliter. Diverse................................... 77 23,570.79
semn de-o apropiată isbucnire a unei fi. 983,272 68
;-apopleosiă grea i-au paralisat partea stângă, 9) Treptele deoadioe (pănă la miie) crise ministeriale, dore-ce se asigură,
a corpului. prelegere praotioă din comput de Yisarion E ş i t e :
Bioa. că grupul Statescu, din care face Depuneri spre fructificare
Să fi fost 6re esoelentul Barkley ao- fl. 223,386.62
10) „Flârea şi părţile ei“ prelegere parte şi ministrul Djuvara, a intrat Cambii escomptate . . 77 162,429 65
tor, să se fi esereit&t în vr’un rol partiou-
practică de Traian Păoală. în conflict cu grupul Sturdza. Couto curent ........................... 118,487.03
lar? — Mai oă ţl-ar fi venit să orec}l aşa împrumuturi pe efecte şi alte
II) „Austria * prelegere praotioă din Roma, 1 Nov. Piarele italiane
4
ceva ! Geografia de I. Muntean. în cea mai mare parte susţin, că împrumuturi....................... 77 69,490.—
44
Sâra târcjiu, când nu era temere oa se 12) „Lumina şi oolorile prelegere visita contelui Goluchovsky la Monza, împrumuturi pe produote . 77 1,409.10
T fiă conturbat el lua din dulap un giaman- praotioă din fisioă de G. Androu. la regele Umberto, este a se con­ Mouetă..................................... 39,681.75
Comisiunî, cupone şi efecte .
taD, pe oare îl închidea totdâuna ou îngri­ 13) Obieotele statorite la punctul 7 sidera ca o nouă dovadă a strîn- Rimesse . . . . . . . 77 55,403.53
2,190.36
jire. Din aoest giamantan scotea o peruoă al aoestei programe. gerei raporturilor între statele tri­ Interese şi provisiunl . . 77 1,823.42
14) Raportul oomisiunilor. Spese şi salare.........................
roşiă, caro şî-o punea pe oap înaintea plei alianţe. 77 2,054.51
16) Propuneri şi interpelări. Bănci........................................
oglimjii. Afar’ de aceea se afla în giaman­ 296,427 53
16) închiderea şedinţelor. Diverse.....................................
tan o amestecătură curidsă de papură rasă 3,679.61
Făgăraş, 10 Ootomvre 1897. Numărar ou 31 Oct. 1897 n 6,809.57
şi de gumi arabio : dintr’asta soiea Barkley
să-şî faoă negei şi semne, oa şi-le lipia Inlin Dan, I. Berescu, Drama mişcătore din Bujor. O dramă fi. 983.272.68
pe obraz. preşedinte. secretar. din oele mai mişeătâre, petreoută în îm­ V . Bologa m. p. N. P. 1Petrescu m. p.
El era fără îndoială un mare actor, prejurări ou totul ciudate, emoţionâză aoum diligent. adjunct.
deşi fârte .pocit în felul i u i ! . . . NECROLOG. Cuprinşi de adânoă pe loouitorii din comunele Bujor şi Bâlenl Y. Uyegeş m. p.
întristare, subsorişii au durerea de a aduce din judeţul Covurlui (România). Ltă împre­ comptabil.
(Va urma).
la cunoscinţa tuturor rudenielor, amicilor jurările: In diminâţ* (filei de 13 curent,
Proprietar: Dr. Aurel Miircşiaiid.
şi ounosouţilor, că neuitata soţie, respeo- mai mulţi loouitorl de pe moşia Pontasasoa,
tive mamă, soră, oumnată şi mătuşă Maria pendinte de comuna Bujor, duoâadu-se la Redactor responsabil: Gcregoriu Maior.-