Page 85 - 1897-10
P. 85
MseţiuBfit, AâiiîilstrstvttBsi» „Bazeta'' iese ii flî-care di,
li îippsr^î Abonamente pentru Anstro-Uiigaria:
?iva!fOT plaţii as&ra $7. St), Pe un an 12 fl.. pe şese luni
9
6 fl., pe trei luni 3 fl,
Sozlsori antenoaisB a a 2«
!T>Îsîo»6, — ÎP.ainstm’ivto »« .w N-rii de Dumlneoi 2 8. pe an.
Ti'iri.moS. Pentru România st străinătate;
IS3ERATE se pxixaesa la Adral- Pe un an 40 frunol, pe şâso
alstraţluns in Brr.ţov ţi la ai * luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
iiătirolo Birouri do anunoluri: N-rii de Duminecă 8 frunol.
In Yiona: if. Bukea, Earsneh
Bihalak, Rudolf Moşie, A. Oppelika So prenumără la tâte ofleieie
Nnohfolger; Anton Oppeiik, J. poştale din Intru şi din atară
Dannebcr, In Budapesta : A. V. si la dd. ooieotori.
Qoldbergerg, Sekstem Berna!; în ilumaieitnl psntn Brasor
flneuresoi: Agence flanca, 8uo- adminiatraţiunea, piaţa mare,
fiaroaio de Koumanie; In Ham- tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
barti Karoiyi <t Liebmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inasrţlunllor: o ooiiă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
jţarmond pe e colonii 8 ei, t>i Cu dusul în casă: Pe un an
80oi. timbra pentru o publi- A N U L Z-iZBL 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oaro. PubuoMÎ moi doee după 8 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atăt abonamen
Keoiame pe pagina a B-» o tele cftt şi inserţiunile sunt
seriă 10 or. adu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 235. Braşov, Joi 23 Octomvre (4 Noemvre) 1897.
Un interview caracteristic. Banffy punându-1 în fruntea aşa fii- este în realitate şi nu cum şi-o în- I voteze provisoriul paotulai în acâstă si-
sei secţiuni a naţionalităţilor, l’a chipuesce fantasia optimistă a celor tuaţiune şi dâcă se va termina prima oetire
Publicăm mai joa în traducere făcut şeful acelei poliţii secrete, ce cu judecată uşdră şi superficială. a proiectului de lege, şi aoesta se va preda
44
românâscă un interview, ce l’a avut a înaugurat’o dela venirea sa la pu „Bărbatul de stat din cestiune oomisiunei, putem să vedem într’asta, dâoă
corespondentul din Pesta tal c}i aru ' tere faţă cu naţionalităţile nema trage simplu conclusiunea din pre stânga germană şi-ar părăsi obstruoţiunea
lui vienes semi-oficios ReicJiswehr , ghiare, ar avâ merite pentru „inte misele date şi dâcă acâsta ne ustură la prima oetire, numai o păoălâlă din par
u
y)
cum fiice, „c’un înalt bărbat de stat resele generale ale românismului . pe noi, cei ce simţim acum de 14 tea acesteia, oăol pentru a doua cetire sunt
41
44
(contele G.-ky.) privitor la noua Este mai mult decât o ironia a anî efectele „strînsei împrietinirî deja pregătite oa la vre-o sută de propu
44
mişcare naţională din România şi la sorţii, că într’un fiiar serios ca dintre diriguitorii politicei dela Bu neri de schimbare, oe vor fi fâoute de că-
44
afacerea decorării lui Jeszenszky, cu „Reichswehr , care mai are şi pre dapesta şi Bucurescî, atunci acâsta tră vorbitorii obstruoţioniştl germani din
privire la care, se cjice, se vor face tenţia de a sprijini causa egalei în n’avem decât să o punem ârăşî pe stânga, şi afară de aoâsta presidiul va avâ
interpelări atât în camera din Bu- dreptăţiri naţionale, se pâte publica răvaşul vitregimei vremilor, ce ne de furcă ou oposiţia, luptând pentru tre
curescî, cât şi în Camera din Bu afiî, ca autentică, o astfel de infor- apasă şi ne vor apăsa tot mai tare, cerea la ordinea cjilei. Prospeotele pentru
dapesta. maţiune. pănă ce nu se va deştepta odată viitor sunt fârte posomorite şi ouventul
44
Unii sunt de părere, că sub Este ca o bătaie de joc, când în noi consciinţa deplină a valârei „critic e prea slab spre a oaraoterisa sta
marca „G.-ky. este a se înţelege se susţine în acea informaţiă, că nâstre. rea lucrului".
44
chiar ministrul nostru de esterne Jeszenszky trebuia neapărat deco *
contele Goluchowsky. Acâsta n’ar fi rat, fiind-că el îşi dedică îngrijirile „Elas Naroda , vorbind de oele oe au
u
cu neputinţă, având în vedere, că şi lucrarea s’a afacerilor Românilor Crisa în Austria. să urmeze în viitorele şedinţe, publică ur
Goluchowsky ţine în mână unele din statul ungar. Foile vieDese de Marţi spun, oă au mătorul raport telegrafic din Viena :
fire în aşa fiisa cestiune naţională Noi am cunoscut, şi au cunos dienţa, oe a avut’o Badeni la împăratul n’a „Aici se aştâptă, oa în şedinţa de Joi
încă de pe timpul, când era amba cut de-odată cu noi şi Maghiarii adus nici o deoisiune. Crisă ministerială săra să se termine prima cetire a proieotu-
sador în Bucurescî, şi că în genere, aici alţi birocraţi de alt calibru, nu esistă. Totul se învârtesoe împrejurul tului privitor la paot. Este însă neapărat
întreg tenorul informaţiunilor date cărora un Jeszenszky nu le ajunge oestiunii, oum să fiă soâsă la liman legea de lipsă, oa toţi deputaţii cehi să ia parte
44
de „înaltul bărbat de stat este în nici la degetul cel mic. Am cunos privitore la provisoriul paotului. la şedinţă. Contra obstruoţioniştilor se pre-
concordanţă cu acea înaltă diplo- cut pe eroul absolutismului nemţesc Ministrul-preşedinte br. Banffy, oare gătesce o schimbare a regulamentului oamerei,
maţiă, care stărue şi pretinde, ca Bach a cărui acţiune birocratică se a petreout Luni la Viena, n’a oerub au şi înainte de t6te e vorba să se faoă sfîr-
guvernele amice, al monarchiei nâs- estindea în prima liniă asupra afa dienţă la monarchul. El a oonferit înainte şit scenelor turbulente, ce sunt provocate
tre şi al statului român vecin, se nu cerilor Maghiarilor din Ungaria. De de amoc}! ou oonteie Badeni şi ou şeful de prin baterea pulpitrelor. Şi alte disposiţiunl
lase a fi stinghirite, în lucrarea lor ce nu s’a aflat măcar un singur Ma secţiune în ministeriul de esterne oonteie se vor lua. Se vorbesoe în t6tă seriositatea,
de consolidare a raporturilor reci ghiar, care aă fi propus a se adresa Seohen. oă pentru oaşul, când deputatul "Wolf va
proce, prin nebuniile unor agitatori acestui birocrat neamţ mulţămirea Se asigură însă, oă în consfătuirile turbura din nou şedinţa, lovind în pulpitre
44
neastâmpăraţi şi a unor „irredentişti naţiunei pentru influenţa, îngrijirile amintite s’a stabilit, la ce termin să se în- şi f'ăoând scandal, vor fi chiemaţl prin te
temerari. sale netăgăduite şi acţiunea sa de trunâsoă delegaţiunile. Aceste se vor întruni lefon păzitorii dela oasa de nebuni din
Acordurile acestui limbagiu s’au dicată afacerilor maghiare? între 14 şi 16 Noemvre în Viena. Auto Viena în oameră, ca să-l duoă. Oa oandidat
mai aufiit odată, când contele Kal- Decă e un pasagiu în întreg ra grafele împărătesol privitâre la conohema- pentru postul de preşedinte al oamerei fi-
44
44
noky le atinse în delegaţiunî ţaţă portul din „Reichswehr , care să ne rea delegaţiunilor se vor publica peste gureză din nou deputatul Dr. Ebenhooh .
cu cestiunea română. Numai că atunci facă să bănuim, ca totuşi un bărbat oâteva (file.
împrejurările erau mult diierite de de stat de talia lui Goluchowsky n’a Ministrul de esterne oonteie Golu-
cele de afiî, după visita Regelui Carol putut să susţină o astfel de absur ohowski, oare petreoe acum ia moşia sa în Ungurii şi crisa din Austria.
la Budapesta. ditate ori perfidiă, atunci acesta Galiţia, va sosi în 3 1. o. în Viena şi va
Ori cine ar fi înse „bărbatul de este pasagiul despre care vorbim. pleoa în 5 1. o. la Monza. In 10 Noemvre Tâte fiiarele unguresc!, ce ni-au
stat , cu care a convorbit cores De altmintrelea trebue să măr oonteie Goluoho'wski se va întâree la Viena. sosit a c | î, se ocupă în primii lor ar-
44
pondentul fiiarului „Reichswehr e turisim, că celelalte espunerî stau * ticulî cu crisa din Austria. Etă,
44
învederat din textul reprodus mai în legătură strînsă logică cu eveni Vorbind de şansele luptei, oe s’a în cum apreţieză situaţiunea unele din
jos al acelei convorbiri, că el a mentele petrecute, începând dela de cins în jurul proiectului de lege pentru aceste f o i :
1
grăit din inima lui Jeszenszky şi a claraţia din Iaşi a ministrului-preşe- provisoriul pactului, Solitik' din Praga „Budapesti Hirlap , după-oe vorbesoe
u
ri
stăpânilor sei. După tâte câte s’au dinte român pănă la decorarea lui scrie: de agitaţiunile pornite în Germania în fa
petrecut, numai atâta mai lipsea, ca Jeszenszky. „Ceea oe va aduce tjiua de Joi, 4 vorul Nemţilor austriaol şi de apelul lui
se se constate de un „înalt bărbat E trist, că situaţia se presentă Noemvre, este nesigur. Atâta este însă si Mommsen, prin oare provocă pe Germanii
44
de stat , că Jeszenszky, pe care aşa, dâr trebue să o luăm cum ea | gur, că e o absolută imposibilitate să se din Austria şi mai ales pe oetăţenii Vienei
FOILETONUL „GAZ. TRANSJ şi pe o vreme rea, suflet de om nu se vedea impiegaţi de bancă şi de persâne private adrese le puseră în rând aşa, oa funcţio
în paro. era acjl diminâţă ou deosebire mare. Era narul, ajuDgând la ei, cu-o singură privire
Dâr cărările udate de ploiă încă nu ultima cji a lunei, când tâte afacerile finan să potă vedâ pachetele şi să potă asemăna
Un virtuos. ’i-se păreau destul de solitare lui Barkley; ciare se regulâză. In asemeni (file Reuniu numărul şi adresele ou lista, pe oare tri
el părăsi drumul şi întră pe câteva minute nea oasselor învârte miliarde de mărci, şi mişii o oăpătaseră dela băncile lor.
Schiţă din viaţa criminalilor moderni de
într’un tufiş des. Din aoest tufiş, luoru cu mapele ou banonote sunt de tot umflate Şchiopului S9 părea, oă ’i-s'a urît de a
A. O, Klaussmann,
rios, nu mai eşi apoi el, oi un şchiop c’un o’un ouprins preţios. mai aştepta. El eşi ourâud din clădire şi
— P i n e . — ochifi paralisat, ou părul roşu şi o’un semn „Vecjl numai oâtă nenorocire pe aoâstă merse sohiopătând în strada de alăturea.
80
mare unt pe obrazul stâng. fiinţă!“ cji unul din trimişii băncilor cătrâ Acolo se mai află case clădite după siste
Intr’o diminâţă, în Octomvre, virtuosul
a părăsit locuinţa sa tara de diminâţă. Aoest om merse prin paro pănă la un coleg, ou oare s’afla îa viuă conversaţia, mul vecină, ou ooridâre şi soărl întune-
Abia începuse a se orepa de fiuă şi ploua pârta Brandenburg, după aceea perourse aşteptând înaintea olădirei. Cuvintele „ne- oose.
tare. încă în sera premergătore Barkley strada „Unter den Linden", pănă oe ajunse norooire" se refereau la un sohiop, care trecu Oinol minute, după oe sohiopul a in
spusese dâmnei Lehmann, oă trebue să la una din marile oafeneie, cari sunt des pe lângă ei şi oare părea a fi oa totul pa trat într’una din aoeste oase, spre a-şl face
pleoe aşa de dimineţă: trece un amic al chise 4'u* şi nâptea. El ooupâ aioî loc ia ralisat în partea stângă a oorpului şi a oeva de luoru în un oolţ al întuneoosei In
lui, un oompatriot, ou trenul acoelerat de o masă şi beii iu ticnă cafeaua sa. oăruia faţă mai era înoă desfigurată şi de trări, eşi Mister Barkley din casă, merse
diminâţă prin Berlin şi pe amio trebue să-l Atât pardesiul acestui om, cât şi îm un semn urît. prin "Wallstrasse şi fâou apoi drumul său
44
întâmpine la gară, oa să potă conversa ou brăcămintea sa era de-o colâre oaraotens- „Nenorocitul însă se îmbulzea în lo obioînuit la banoa de Dresda şi aiol făcu
el oel puţin o jumătate de oeas, până ce va tică, oe nu se pote indica. Nu era ou pu calul oassei şi ajunse pănă la teşghea. Aiol să i-se deschidă oamera sa de oţăl.
pleoa mai departe. tinţă a spune, dâoă îmbrăcămintea este în era mare activitate. Ultima lunei este o <41 Când se afla singur în celula sa şi
Gând a părăsit Barkley oasa, unde lo tunecată ori pestriţă, ea era în adevăr fără de munoă grea şi fiă-oare oeas e preţios. asigurat de-a nu fi conturbat de privirea ni
cuia, avea la sine un mio paohet. El porni de mol un semn partioular. Deşi o duzină de funoţionarl ai Reuniunei mănui, el paohetâ în cutia de fler o perucă
spre marele paro al Berlinului, spre gră După ce îşi beii oefe&ua, omul nostru oasselor erau ooupaţl a lua îu primire pa- roşiă şi un paohet învăluit în hărtiă albă,
dina zoologioă. Lămpile de petroleu ale se cufundă în oetirea foilor de dimineţă. ohetele trimişilQr băncilor, acestora tot pe oare îl deschisese mai înainte. „O sută
parcului — oăol spre a nu învenina pomii înoă li-se părea, că merge prea înoet. Ei de mii de mărol! cj’ ®1 8 ne ou b *
i
sa
44
u
*
la rădăcină, nu s’a aşezat în grădina bo- despachetaseră ouprinsul mapelor lor, pu- ouriă. Apoi înohise outia ou cheia sa, ohiă-
tanioă oonduot de gaz aerian — ardeau Înaintea olădirei Reuniunei oasselor nendu-1 înaintea lor pe teşghea şi paohe- mâ pe servitor, încuia împreună ou func
posomorit şi, în oeasurile aşa de matinale îmbulzeala de servitori, trimişi ai oasselor, tele învăluite în hărtiă şi provâcjute ţionarul oamera sa de oţăl şi luâ, după oe
