Page 86 - 1897-10
P. 86
Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 235—1897.
la luptă în oontra slavismului, oontinuă portabilă între irendentiştî. Agitaţia este care a licărit în umbrele istoriei şi strălu-
Un interview în afacerea leszenszky.
(jicând: în plină deoădere; membrii ootisatorl ai 09şte îu luminele viitorului.
„Dâoă Yiena şi Berlinul se vor pune „Reichswehr“ din Viena, cunoscut Ligei soad mereu; „Tribuna** se găsesce în Nu ou trufia Maghiarilor, oi ou li
odată în mişcare, esemplul lor va fi urmat ca organ semi-oficios, publică în Nrul mare strîmtâre financiară, din causa lipsei niştea âmenilor nestrămutaţi în hotărîrile
şi de cetăţenii nemţi ai Austriei şi Germa seu dela 29 Octomvre în afacerea de abonamente. Nu mai esistă motive lor, mărturisim lumei, oă avem o datoriă
niei. Suntem la înoeputul unei mişcări, care leszenszky un interview, ce l’a avut pentru intervenţiunî judeoătoresoî; prooese mai presus de orl-oare alta: să ne împărtă
pâte avâ în v'itor urmări, oe afli nici nu corespondentul seu din Budapesta pentru trădare de patrie, preoum se făceau şim ou durerea fraţilor noştri de peste Car-
se pot prevedâ. Unitatea naţională ger c’un bărbat de stat, în care t^ice, că anii trecuţi, aoum nu se mai fao. Aşa oă păţi, pănă oe va sosi oâsul când îşi vor
mană se amesteoă în trebile Austriei şi-şl are încredere. de astă-dată nioî nu mai sunt martiri ire- dobândi drepturile în tâtă întregimea lor.
pretinde îndărăt provinoiile de odiniâră ale iltă informaţiunile, ce le a pri deotiştl, Ne supunem neînvinsei legi, care oâr-
imperiului german. Alianţa împăraţilor şi mit din acea convorbire corespon Dâoă se va faoe deoî în Camera din mueşte oonsoiinţa naţională oând ne impu
pasivitatea guvernelor lor nu pot face să dentul cji&rului vienes şi pe care el Buouresol o interpelare, Sturdza va avâ nem tâte jertfele pentru desrobirea Ro
înceteze pericolul pătimaşei agitaţiuni a le crede a fi autentice: o posiţiune uşâră. Răspunsul său va fi luat mânilor de dincolo.
mişoărei p&ngermane. Pănă aoum ideia li 1 Ei vor o patrie şi astăcjl Ungaria este
„îmi pare că presa vienesă şi cea din ou singuranţă în considerare. *
bertăţii a apărat independenţa Austriei în „temniţa naţionalităţilor *.
1
Budapesta esagerâză importanţa, oe se atri-
contra stăpânirei ideei de naţionalitate. Co Fraţilor, să ne îndeplinim ou toţii da
bue meetingurilor anti-maghiare din Bu- M a n i f e s t u l L i g e i .
munitatea de rassă, de limbă şi de cultură toria, şi fiţi încredinţaţi, oă iubirea şi ener
ouresoî. După informaţiile mele, aoâsta este
n’a putut sdruncina patriotismul Germani Comitetul central esecutiv al Ligei culturale gia uostră vor întjooi puterile lor de re-
şi părerea oercurilor guvernamentale din
lor din Elveţia, de6re-oe mai mare fericire a adresat cătră ţera întregă următorul maniiest: sistenţă şi de biruinţă.
Buouresol; mai ales primul ministru Sturdza
au găsit acasă la ei, decât ca să lăcomâsoă Fraţilor !
este ou totul reoe în faţa agitaţiilor în Comitetul central al „Ligei** :
la disciplina prusiaoă. Mulţămirea Germani Chemaţi, prin înorederea oolegilor din
scenate de oposiţiă. M. Ylâdesou, B. St. Delavranoea, S.
lor austriacl ar putâ face ca şi Austria sâ râ t6tă ţâra, a conduoe interesele Ligei, nu
„E vorba, se (jioe, şi de o interpelare Perieţeanu Buzău, Al. Lupaşou, I. C. Gră-
mând fidelă patriei şi împăratului său... Nu
în Camera din Buouresol, în oestiunea decO' ne vom da înlături dela nioî o jertfă în dişteanu, D. S. Neniţescu, B. Pâltineanu,
este oonsult a strivi la părete pe Germanii tru îndeplinirea datoriilor nostre.
rărei lui leszenszky, decorare oăreia ’i s’au A. D. Floresou, Y. Al. Mioulesou, Zefir
austriaol nu politioă slavă, deâre-oe păretele Misiunea Ligei e mare şi sfântă: ea
dat proporţii nemărginite. Conferirea aoes- Herăscu, Anton Yaniou, G. Rădulesou-
nu este atât de înalt, ca să nu pâtă treoe peste resumă aspiraţiunile unui popor leal şi ho-
tui ordin a fost primită în oerourile daoo- Motru.
el, nici nu este atât de puternic, oa trupele române ou adevărate urlete de furie şi de- tărît, popor de ordine şi de civilisaţiă, oa
Germanilor să nu pbtă străbate prin el, ooratul consilier ministerial eşte atacat col re, în trecut, şl-a împlinit ou eroism me
dâcă vor fi chiămate să facă aoâsta. Cea nic ou oele mai nemăsurate insulte din nirea şi în viitor şî-o va desăvârşi fără Convorbiri cu bărbaţi de stat
mai mare erâre a lui Badeni este, oă a oausa aoâsta. şovăire. bulgari.
u
creat în Austria Germania irreăentâ ... Dreptul nostru de a fi se întemeiază
„După credinţa oelor din Budapesta, (Fine).
u
„Peşti Naplo , organ guvernamental, leszenszky a fost decorat pentru faptul, că pe tăria şi idealitatea rassei nostre, pe băr Karavelov, ultimul ministm-preşedinte
4ioe, că mergerea lui Banffy la Yiena stă este şefut departamentului afacerilor na băţia ou oare am stat fiid de apărare a de pe timpul domniei lui Batteuberg, adl
în legătură cu convooarea delegaţiunilor, ţionalităţilor. Tocmai din 'punctul de ve două civilisaţii: romană şi creştină. preşedinte al partidei democrate şi redac
oare are să urmeze îndată oe se va reîn- dere al oonsoiinţei naţionale este justi- Nu întâmplarea ne-a aruncat pe cli tor al (jiarului „Zname**, fiind şi el inter-
târoe Goluchovsky din Italia. Despre con fîoată decorarea acestui bărbat. nele Carpaţilor, oi voinţa oonsoientă a im viewat de corespondentul foiei budapes-
c
tele Badeni cjice, & oorâna nu e aplicată „Oposiţiă română ataoă aoâstă deoo- periului, oare întregia în sine o întinsă şi tane „Budapesti Hirlap**, (jise: In traotatul
a-1 delâtura din presidenţia cabinetului şi rare mai ales pentru faptul, că aoest con adâncă oivilisaţiune. Am făcut parte din dela San-Stefano se cuprinde minimul ta
că tâte soirile privitâre la dimisionarea lui silier ministerial a jucat un rol în con hotarul puternio, tras pe faţa pământului bloului, la oare are să se desvolte odată
sunt de-ooamdată neîntemeiate, dâr adauge, damnarea dela Cluşiu a agitatorilor daoo- spre a despărţi omenirea cu lege şi cu Bulgaria. Timpul de a<jl însă nu e potrivit
oă „dâoă Badeni n’a dimieionat încă, uşor românl. Aoâstâ împrejurare pote să fiă un ideal de haosul barbarilor răsculaţi din pentru o politică expansivă şi noi nu do
se p6te întâmpla să demisioneze peste 8—10 motiv bine venit pentru pornirile unei opo- neguri şi pustietăţi. rim altceva, decât susţinerea statului quo
tjile; rămânerea lui la putere este simpla- Puşi în cel mai greu punot al apără-
siţii fără scrupul. Dâr nu-şî pote nimeni în Macedonia. Trebue să fim precauţi, căci
mente o imposibilitate politică şi aşa retra măoar înohipui, ca un guvern al unui Stat rei, în noi s’au isbit, fără a ne clinti, pu- nu e esehisă posibilitatea, oa ou ooasiunea
gerea lui Badeni e numai o oestiune de strîos împrietenit şi aliat ou noi, să se hoiele sălbatice oari risipiseră atâtea po- visitelor din urmă dela Petersburg să se fi
timp şi de ooasiune**. identifioe ou iredentiştii, oarl pentru tră pâră. Şi ne-am înfipt de veci în Carpaţii adus hotărîrl, oarl vor avâ influinţâ asupra
a
Allcotmdny , organul partidei popo noştri pentru ca noi apoi să aducem oreş-
1) dare de patriă au fost osândiţi pe oale viitorului statelor baloanice. Faţă ou mi-
rale oatolioe, cji°e> oă Ungurii pot să ob legală şi să accepte vederile lor oa o di tinătăţei acelaşi serviciu pe care-1 aduse nisteriul sârbesc e bătător la ochi, (jise mai
serve o neutralitate faţă ou desvoltarea lu rectivă pentru propria sa acţiune. serăm şi lumei antioe. departe Karavelov, oă Vladan Gheorghevict
crurilor din Austria, dâr nu pot să fiă ne „Din punctul de vedere al intereselor Istoria Românilor de pretutindeni stă
simţitori faţă ou oele ce se petrec acolo, generale ale Românismului, toomai Ie- mărturie de vrednicia în care ne-am înde nu este sârb, ci Ţinţar (Macedo-Român).
Dâoă el ar continua propaganda sârbâsoă
deore-oe formaţiunea raporturilor din Aus szenszky trebuia deoorat, şi anume în pri plinit rolul de oea mai depărtată sentinelă în Macedonia, noi nu ne temem de asta,
tria nu rămâne fără efect niol asupra Un mul rând, fiind-oă influenţa, îngrijirile sale, a Europei civilisate. deorece suntem 8’gurl, oă îndată oe se va
gariei. Din oausa asta nu-i ia lui Banffy aoţiunea sa biurooratioă — tâte acestea De aceea, acolo unde suntem, avem deştepta consciinţa de sine în creştinii din
în nume de rău, oă face deolaraţiunl asu sunt consacrate mai ales afacerilor Româ dreptul de a fi, ou fisionomia nâstră de Macedonia, aceştia se vor declara oa Bul
pra afacerilor din Austria, oum a făcut nilor din Ungaria. popor romantic, pe locul stăpânit de noi gari şi nu ca Sârbi.
deunăc}! în cameră. Vorba e însă, oă prin „Fără îndoâlă, că leszenszky, mai cu neîntrerupt şi mai înainte de ivirea Ma
aceste deolaraţiunl el nu faoe alt-oeva, de sâmă de când ou prooesul din Oluşiu, este ghiarilor, oarl pănă aoum n’au oontribut Radoslavov, oonduoătorul partidei li
cât că varsă oleu pe foc, dând oposiţiei forte nepopular în oerourile daoo-române. ou nimic la binele şi armonia generală a berale şi redactorul cjimrului „Narodni Prava“
ooasiunea, ca să-şi îndrepte înjurăturile sale oare în Bulgaria treoe oa om al viitorului,
„Dâr primul ministru Sturdza a de omenirei. (jise, oă el este necondiţionat aderent al
nu numai în oontra ordinaţiunilor de limbă
clarat, precum se afirmă la Budapesta, că Nu, noi nu suntem turburătorii rela- unei confederaţiunî a României, Serbiei,
şi a guvernului austriac, ci în contra Un
nu trebue să se răsoolâscă mereu trecutul, ţiunilor statului nostru, nioî nu pornim din Muntenegrului şi Greoiei oontra Turciei.
gariei. Se teme foia ungurâscă, că şi mer
deârece nu este admisibil oa acţiunea ofi „iredentismul daoo-roman ; oi numai atât O astfel de oonfederaţiune nu trebue să se
u
gerea de-aoum a lui Banffy la Budapesta
cială a unui proouror să fiă considerată oa să se soie, oă fiinţa poporului român, as- considere oa imposibilă- Trebue numai să
va avâ ca urmare potenţarea înverşunăm
un aot personal. tădl, ca şi în vîrtejele de odiniâră, este statorim principiul, oă Peninsula-baloanioâ
Germanilor.
„De alt-fel aoum domnesoe o pace su una şi aceeaşi, oondusă de aoelaşl ideal, este o moştenire comună a popârelor bal
canice şi n’are dreptul de-a dispune asu
pra ei nici o putere europână. Apoi să ne
părăsi banoa, o birjă, oa să şl aduoă de oa să-şî oontinue studiile la oonservatoriul întregi într’un oraş şi duo o viaţă regulată ferim de Rusia, ale căreia tradiţiunl isto
acasă viâra, să mârgă la orele de musioă, din Paris. Firesce, oă înoă înainte de ple- şi nesuspiţionabilă. Pe oând alţi oriminalî rice se contracjio cu desăvârşire ou intere
unde ajunse tocmai la timp. oare el făcfl o visită băncei de Dresda şi oaută a faoe se nu fiă ounosouţl după oo- sele şi ou dorinţele oele mai scumpe ale
Când, patru 6re mai târcjiu, el părăsi predeta si cheia camerei sale da oţăl. Cu miterea faptei, pentru oa aşa să-şi uşureze nostre.
oonservatoriul, oa să se ducă la masă, vân prinsul ei l’a paohetat la pleoare într’o fuga, aceşti omeni sunt mai ouminte. Ei Vazov lvan, ministrul instruoţiunei pu-
zătorii de cjiare anunţau pe stradă ediţiunî mioă geantă, oe-o adusese cu sine. fac să nu fiă ounosouţi ne când comit fapta. blioe din oabinetul actual Stcdlov, vorbi
c
D(
separate. Şi Berkley îşi cumpăra un esem Abia câţl-va ani mai târdiu s’a aflat, Işî pun o masoă, oare bate la ochi, aşa oă în numele guvernului, cj' ® ^ între altele :
plar şi află dintr’ensul, oă în dim'nâţa aces prin trădarea unui hoţ, oare fu prins în suspiţiunea se îndrâptă asupra unei per- In oestiunea Maoedoniei idealul nostru po
tei (jile în olădirea Reuniunei oasselor i-s’a Muenohen, despre prestaţiunea lui Barkley, sâne, pe oare fiâ-oine orede a-o putâ uşor litie e traotatul dela San-Stefano. Nu pre
furat unui trimis de banoă într’un singur care era unul dintre cei mai rafinaţi hoţi reounosoe, dâr oare totuşi în realitate nu tindem teritoriile, la cari avem drept după
moment nesupraveghiat un pachet ou o de bancă moderni. Să-i fi sucoes asemeni esistă de loo, fiind-oă pungaşul nu între- tradiţiunile nâstre istorice, oi ne mulţămim
sută de mii da mărol îu banonote. Era pus hoţii şi în Paris şi Bruxela, şi se orede. că buinţâză nicl-odată de două - ori aceeaşi ou aoele teritorii, oarl în privinţa naţio
un premiu de trei mii de mărol pentru aoum petreoe unde-va în America şi tră- mască. nală şi etuografioă ou dreptul se cuvin
desooperirea hoţului. Suspiţiunea cătjuse pe esoe din rentele sale. Comorile furate îi Pe oând alţi oriminalî sunt aşa de să fiă ale nâstre. Dâoă vom ajunge să ne
un om bătător la oohl, care şchiopa, avea permit cel puţin aoâsta. neghiobi a asounde luorul furat în oasa lor vedem realisat aoest ideal, atunol vom fi în
Un semn urît în obraz şi avea numai un Barkley e prototipul furilor moderni sâu la ounosouţl, unde la o perohisiţiă do- stare ds-a juca rol preponderant şi ăe-a eser-
ochiii desohis. Acest om, elicea raportul, se în stil mare: Ceea oe distinge pe aceşti mioiliară totuşi se găseso, aceşti virtuoşi cia o adevărată supremaţiă în întregi Balcanii.
îmbulzise în mod bătător la ochi intra tri virtuoşi ai furtului instantaneu, cari îşi caută folosesc, apre a ascunde furtul lor, trasorul Sofia, tineru nostră oapitală, va fi un cen
mişii oasselor, oarl erau ooupaţl ou preda viotimele lor numai ia bănol în timpul de bănoilor, unde sunt siguri de orl-oe perohi tru străluoitor, ale oăruia rarje vor lumina
rea pachetelor şi deodată dispăruse. plată, este îngrijirea, ou oare pregătesc o siţiă. Numai EnglesI şi Amerioanî se în dela Dunăre pănă în Greoia, dela Marea
Barkley surise, oând ceti aoâstă soire. astfel de bravară hoţâsoă şi tot-odată iau deletnicesc pănă acuma ou aoâstă speciali nâgră pănă la Adria. Dâr e olar, oă încă
precauţiunl, oa să nu cadă asupră-le nici tate a furtului instantaneu în bănol. Ger nu suntem destul de tari pentru de-a urma
*
* * manilor, Franoesilor şi Ruşilor pare că le o politioă expansivă, însă trebue să ne
cea mai mioă suspiţiune. Ei se supun ohiar
Trei luni mai târcjiu — de furt nu la o pregătire şi la un eseroiţiu de ani de lipsesoe tenacitatea şi perseverenţa, ce este pregătim pentru o asemenea politică. Bul
mai vorbea nimeni şi banoa, oăreia i-se (jile, dâcă soiu numai, oă într’o singură de lipsă pentru practicarea aoestui soiă de garia s’a desvoltat mult în timpul din urmă
furaseră banii, îi pusese de mult la loo — clipită favorabilă ostenâla lor este răs furturi. („Chronik der Zeit**). mai vârtos pe terenul şcolar. In Belgia, de
:
spre marea părere de rău a dâmnei Leh- plătită. esemplu, tot la o miiă de loouitorî se v n
manu chiriaşul ei solid a părăsit Berlinul, Sub pretexte nevinovate ei petrec luni 110 şcolari, în Buigaria la o miiă de lo-
