Page 87 - 1897-10

t
Nr. 235 -1897. GAZETA TRANSILVANIEI Padina 3

ouitorl se vin 100 şoolarî, va să <lică mai Cnnuniă. Duminecă, în 14 Novembre Dr. Verkauf: Şecjl d-ta în looul ste­ ULTIME SOIRI.
bine stă în privinţa aoâsta decât Grecia, n'. o., d-1 Isidor A. Butnariu, absolvent de nografilor.
Serbia, România- Portugalia şi Rusia. Şi teologiă, se va ounuua cu d-ra Sarlotta Eu- Dr. Milessi: îmbolnăviţi pe bieţii Budapesta, 2 Novembre, piarul
âmenl. „Magyarorszâg", într’un articul, ce-1
r
în Macedonia face mari progrese instruc­ femia Ba bu în biserioa română gr. oat. din
Dr. Mittermayer: Ca medio protestez
ţiunea publică naţională, deşi acolo avem Roşia-montană. — Urăm ferioire tinerei publică în ceatiunea congresului au­
eu contra aO“stor torturi neomeuescl.
de-a lupta ou propaganda rivalilor noştri păreohl! tonomie al catolicilor, vorbeace de
— Unde sunt miniştrii? — strigă unii.
greoi, şerbi şi români. Faimele despre o un memorand, ce cţice că a fost înaintat
Un tînăr român, calfă de prăvălia, care Dr. Milessi: Aoâsta nu e şedinţă, e
alianţă turoo-bulgară sunt false. Stăm bine un ourat soandal! din partea Românilor uniţi congresului
a fâout oincl ani de praxă şi este din fa-
cu Turcia, dâr seim, oă o alianţă cu ea Sgomotul era atât de mare, înoât de­ prin Primatele, protestâud în contra
miliă bună, având etatea de 19 ani, doresoe
n’ar fi vg^ută ou ochi buni din partea Ţa­ putaţii din majoritate, cari dormiau prin fusionărei bisericei lor în autono­
a afla aplioaţiă într’o prăvăliâ de fierăria,
rului, âr noi nu vrem să riscăm simpatia secţii, intră mahmuri în sală. mia generală catolică. Fâia ma­
care este specialitatea sa. Pentru informa-
Ţarului, pe oare ou atâta greutate am re- — Bună diminâţa! V’aţI sculat dom­ ghiară avertiseză cercurile conduce-
ţiunl a se adresa la administraţia cjiarului
câştigat’o. nilor? — strigă oposiţia. t6re catolice se procedă cu mare
nostru. Wolf apare din nou şi provâoă un băgare de sâmă, nu cumva din acest
soandal enorm. incident se se pericliteze integritatea
S C i U I L E S I L E I . Concert. După oum am anunţat, Du­ — Unde sunt miniştrii? RidioaţI şe­
minecă în 7 1. o. la 7V2 ore sâra musioa bisericei catolice şi direcţiunea naţională
— 2 2 Octomvre v. orâşenâsoă sub conducerea dirigentului său, dinţa ! maghiară a ei, căci, cţi > parte a
ce
0
JResel: Nu torturaţi âmenii! Voiţi oa
In amintirea fericitului Gozsdu tineri­ a d-lui A. Brandner, va da un concert în oratorul să oadă din piciâre? inteligenţei române a ameninţat, că
mea română universitară din Budapesta a benefioiul d-lui G. Hedwig ou un program Mayreder: In Galiţia jupoiaţl pe ţă­ îşi va schimba religiunea, decâ epis­
fâout şi anul acesta la 1 Noemvre n. un ales, oonstătător din 10 punote. Cele mai rani, âr aiol torturaţi pe uşieri şi pe ste­ copii şei vor întră în autonomia ge­
pelerinagiu la mormântul lui. Vorbiri au multe punote ale programului sunt nouă nografi. nerală catolică.
ţinut d-nii Ootavian Vassu jurist şi Ilarie şi aoum se dau pentru prima-dată. Bilete Hoffmann: Unde e Badeni ? Să pof- Vîena, 2 Noemvre. In unele cer­
Chendi stud. în filosofiă. Raport vom pu­ â 50 or. se pot căpăta la librăria Hiemesoh tâsoă aiol ! curi se asigură, că împăratul ar fi
blica mâne. şi sâra la oassă. Lecher vorbesoe mereu, dâr fârte dat cu totul mână liberă lui Ba­
încet.
deni, ca se restabilescâ ordinea.
Pulszky pus snb acusaţinne. Faimosul Novak: Camera e murdară, trebue să
Carol Fulszky, omul de încredere al guver­ Scene obstrucţioniste. ne spălăm. RidioaţI şedinţa. Dâcă nu va succede a scote la li­
nului, oare pentru galeria de tablouri din Fommer: Unde sunt miniştrii? man votarea provisoriului, atunci se
(Din Camera austriacă) crede, că va urma un regim escep-
Budapesta proourase tablouri false, păgu­ Mayreder: Ei dorm!
Şedinţa, ce a durat 25 de ore, înoe- Milessi: Miniştrii se tolănesc în pat şi ţional de vre-o şâse luni sub zodia
bind statul ou peste o sută de mii de fl,
este pus sub aousaţiune. Uneltirile celor pând din sâra de Joia treoută pănă Vi­ noi trebue să stăm aiol. §-lui 14. „Nârodni Lisly“ din Praga
Wolf: Stingeţi lămpile electrice oa înse, desmiate t6te soirile despre
ce voiau să-l dedare pe Pulszky de nebun neri sâra, în oare şedinţă, precum soim, să se culce măcar fochistul şi maşiniştii,
pentru a-1 scăpa de responsabilitate, n’au deputatul Lecher a ţinut discursul său ob- Frade: Daţi-ne răgaz să ne apălăm! suspendarea constituţiei.
ajutat nimic. S’au aflat şi mediol, oarl au struoţiânist de 12 6re, a fost bogată de Berlin, 2 Noemvre. Deputaţii
Steiner: Nu e în modă la Poloni să
deolarat, că el sufere de paralisiă progre­ scene pe oât de turbulente de oparte, pe se spele. austriac! de partida radicală ger­
sivă; chiar şi oomisia medioilor trimişi din atât de oomioe de altă parte. mană vor lua parte la adunarea de
Lecher, după oe a vorbit despre oăde
oficiu a declarat oficios, că Pulszky nu e Etă aiol dână din aceste scene, oarl de comunioaţie, a început să vorbâsoă des­ simpatiă, ce o va aranja „Alldeut-
oonscia de faptele sale şi oă astfel nu p6te oaracterisâză purtarea obstruoţioniştilor ger­ pre oomerciul maritim al Ungariei şi a acher-Verein". Se crede, că vor pute
fi pedepsit. Dâr tâte aoestea n’au ajutat mani în acea neobioînuită şedinţă : cjis: Da altfel despre aoâsta voiu mai vorbi şi vorbi, căci poliţia nu i-a oprit
după trei sâu patru ore. (Ilaritate).
nim'o, eăoî între medicii din comisiă s’au Joi sâra, la ârele 8 jum., vioe-ore* pănă acuma, dâr că ver evita or!-ce
aflat şi âmenl independenţi, cari văcjend şedinţele Abrahamovicz (polon) deschide Wolf: D-le preşedinte, suspendă şe­ li-s’ar pute lua în nume de reu la
şedinţa. dinţa, oa oratorul să pâtă gusta oeva. D-ta
oum merg lucrurile s’au retras din comisiă, Yiena or! chiar la Berlin.
Dr. Wolf: P otestez! E un scandal ai luat deja oafâua ou lapte. Aoâsta e cu­
r
der au probat pe altă oale adevărata stare rată neomenie, ourată tioăloşie. Bucurescî, 2 Noemvre. „Epoca
a
ceea ce se face. Să trecem la darea în ju­
a luorului, aşa că, la propunerea prooura-
decată a ministerului. La ârele 7 diminâţa se stîng lămpile. publică o convorbire a coresponden­
turei, tribunalul s’a vătjut silit să pună sub Wolf: Bună diminâţa, d-lor. tului seu cu d-1 de Giers, consul al
D. Abrahamovicz: La ordinea cj^ei e
aousaţiune pe Pulszky pentru defraudare co­ provisoratul ou Ungaria, D. Lecher are Şi în mijlooul rîsetelor homerioe, de­ Rusiei în Iaşi, asupra venirei la
misă în oficiu. Astfel înoercarea lui Pulszky cuvântul. putaţii din oposiţie îşi string mânile stri­ laş! a guvernatorului Basarabiei. D-1
gând :
de-a se face nebun nu i-a suooes. D. Lecher înoepe să vorbâsoă. — Bună diminâţa! de Giers a spus, că guvernatorul
Dr. Wolf: E lovitură de stat!
Jubileul unei preparandii jidovesc!. Abrahamovicz: N’ai ouvântul, d-le Wolf. Daşinki, întornându-89 spre Leoher: Constantinovicî a fost special însăr­
Dumineca trecută s’a serbat în Budapesta Dr. Wolf scote tabla dela pupitru si Cere suspendarea şedinţei pe o jumătate cinat de a saluta pe regele Carol de
jubileul de 40 de ani dela înfiinţarea in­ înoepe să oânte, bătând taotul ou tabla de âră, ca să te speli şi să-ţi iei oafâua bună sosire, adăugând, că acâstă vi-
ou lapte.
stitutului preparandial jidoveso din Buda­ un vals. apoi o ooloă şi pe urmă imnul Suspendarea se refusâ. sită are de scop confirmarea bunelor
pesta. La acâstă serbare, oare dovedesoe, german. In timpul acesta e un sgomot in­ raporturi de vecinătate dintre Ro­
descriptibil. Stenografii se îngrămădesc îm­ Sa aduce oafaa cu lapte d-lui Leoher mânia şi Rusia. Giers declară tot­
oă „naţiunea jidovâsoă are un trecut „cul­
11
prejurul d-lui Lecher ca să-l pâtă auŢ. Şi şi atunci oposiţia face un soandal enorm
tural în Ungaria, guvernul a fost repre- Leoher e silit să vorbâsoă, deşi nimic nu timp de 4 90e minute, oa oratorul să-şl odată, că visita prinţului de Bour-
11
sentat prin mai mulţi secretari ministeriali, se aude, deâreoe alt-fel ’i s’ar lua ouvântul. bea oafâua. bon şi a prinţului Al. Moruzi, n’are
inspectori superiori de soâle eto., apoi multe Dr. Wolf înoetâză ou musica infernală nici un caracter oficial. Importanţa
dame şi alţi fruntaşi de-ai sooietăţii jidano- şi strigă: iVIuIţămită publică. visitei e viu comentată. Nicî-odată,
maghiare. In vorbirea de deschidere, inspeo- — Dâoă preşedintele e neputincios şi pănă acum, un trimis al Ţarului nu
Blaşiu, 18 Oot. n. 1897. a venit se salute pe Regele Carol, deşi
torul de soâle Verâdy s’a silit să arnte mai nu p6te sâ-ml dea cuvântul, atunci mă pro­
clam eu preşedinte şi c|'o: — Ai ouvântul, Subscrişii în numele membrilor So­ acesta a visitat în mai multe rân­
ales „marele merit, ce Jidovimea şi l’a câş­
domnule Wolf, cietăţii de lectură „Iuocenţiu M. Clain" duri Iaşii.
tigat pentru maghiarisare*. — Ce naivi, oe
Şi d-1 Wolf, în mijlooul ilarităţii sgo- din Blaş'u, pătrunşi de iubirea şi viul in­
găgăuţe mai sunt „patrioţii!“ Se serbâză motâse şi a aplauselor Germanilor, începe
esistenţa de 40 ani a unui institut jido­ să vorbâsoă; dâr abia spune câteva vorbe teres manifestat faţă de Sooiet. nâstră din D I V E R S E .
vesc şi ei totuşi mai vorbeso de maghia- şi tot dânsul înoepe «ă bată ou tabla şi partea St. D-n Ceorge Fetrovict, căpitan în
risare 1 strigă lui însuşi: — Domnule preşedinte, regim. 9 de artileria în Craiova, îi aduoem Aplicarea electricităţii la tragerea clo­
d-1 Wolf face scandal şi nu pot vorbi! şi pe acâstă oale cele mai oăldurâse mulţă- potelor. Iu Berlin la oele mai multe bise-
Un turist ciudat. Vineri a sosit, spune — D-le Wolf, — strigă tot acelaşi mite pentru frumâsa donatiune de oărţl riol a început a se aplioa electricitatea la
„Timpul", în Buouresoî turistul franoes Ro- Wolf: — lasă pe orator să vorbâsoă! valorâse ce a făcut Sooietăţii nâstre.
bin din Paris, oare a pus rămăşag pe 20.000 Aoâstă scenă durâză pănă la orele 11 Pentru Sooietatea de leotură „Ino- tragerea olopotelor. La biserioa S-lui Ge-
lei, că va visita pe jos tote ţările europene, sâra, când Wolf, adresându-se lui însuşi, oenţiu M. Clain" : orge s’a aplicat în aoest soop un motor
pleoând din Paris fără niol un ban. Robin, strigă: electric cu putere de deoe cai. Aoâstă mare
— Domnule preşedinte, suspendaţi şe­ Victor Varga, Xoan Oltean, putere e necesitată prin împrejurarea, oă
oare pârtă uniforma unui vânător alpin, are
dinţa, că mi-e fâme! preş. societăţii [secret, societ. la acea biserică se află nisoe clopote lu­
cu el numai o raniţă şi o puşcă, âr oa to­
— S« suspendă şedinţa până la întâr- crate din oţel nevărsat, oarl între olopotele
varăş de drum un câne de rasă. Sosit în
oerea d-lui Wolf, — îşi răspunde Wolf în de aoest fel sunt oele mai mari, din câte
Buouresoî, Robin a nemerit la Cosman pe mijlooul sgomotului celui mai mare. Şi L i t e r a t u r ă . esistă pănă aoum. Tot-odată s’a aplicat pu­
Boulevard, unde a băut trei cafele negre apoi luând un pahar eu apă, strigă cu o In editura Tipoqrafiei , societate pe
a
v
una după alta. Cu acâstă ocasiă s’a arătat voce stentorică spre preşedinte şi spre banoa acţiuni în Sibiiu, a apărut: „Castelul (lin terea eleotrioă şi la punerea în lucrare a
şi Cosman galant, nsprimind nici un ban ministerială: Carpaţî", roman din viâţa poporului româ­ organelor, precum şi la luminarea biserioei.
pentru tâtă oonsumaţia curiosului turist, — In sănătatea vâstră, Poleoilor! nesc din Ardeal. Traducere autorisată de De-altmintrelea în Berlin se află încă două
întrebat de rostul său, Robin a presentat D-1 Wolf plâoă şi se trânteşte pe o biseriol. cari de mai mulţi ani se ilumi-
canapea dintr’o seoţie a oamerei. Victor Onişor. Cu o prefaţă despre Jules nâză ou eleotrioitate. Astfel biserioa Hed-
mai multor persâne acte în regulă, prin Verne — scriitor şi scrieri, — de Dr. E.
Er d-1 Leoher continuă discursul său. wig este laminată de-o lampă eleotrioă în
cari se probâză identitatea sa şi se amin- u
* Dăianu . = Romanul, pe care-1 anunţăm chipul unui oandelabru ou 3000 de lumini,
ţesoe soopul întreprinderei sale, oare după aci, este unul dintre cele mai interesante
La ârele patru diminâţa: afară de aceea mai sunt aplioate pe păreţi
oum am aflat, i-a dat oam mult de furcă şi de valâre tot odată. D-1 V. Onişor a fă­
prin Rusia, nnde ou tâtă alianţa franoo- Dr. Verkauf: Cerem suspendarea şe­ 150 de lampe eleotrioe. La biserioa Fride-
dinţei oa să se odihnâsoă stenografii; bieţii cut un bun serviciu literaturei nâstre prin rio este aplicat un stabiliment eleotrio deo­
rusă, a fost pus !a răeâre, luat fiind drept
âmenl nu mai pot; aoâsta e ourată tortură. traducerea acestui roman a celebrului sorii-
un spion. sebit, oare are putere de 12 cai. Aoest sta­
Daşinsky : Repaus stenografilor! tor frances Jules Verne, care roman pen­ biliment provede ou lumină eleotrioă 300
Espediţiune spre a cânta pe Andree. Kramarcz vioe-preşedinte; Daşinsky tru noi mai ales este cu atât mai intere­ de lampe, punând tot-odată în mişoare şi
Se anunţă din Christiania: Funcţionarul nu pâte vorbi. sant, fiind-că se petrece în Ardeal, între organele. Chiar şi într’o sinagogă din Ber­
maritim dela Tromso a fost împuternicit Dr. Verkauf: Stenografii luorâză deja Români, şi pe lângă părţile lui instructive, lin e Introdusă lumina eleotrioă. In Prusia
neîntrerupt de şâpte 6re. Nu martirisaţl pe
prin telegraf de ministeriul de interne, de mai este şi moral. Opul e tipărit frumos,
bieţii âmenl (sgomot şi vociferări). sunt ou totul vre-o 15 biseriol luminate ou
a înohiria pe cheltuia statului vaporul „ Vic­ cuprhklend, pe lângă portretul lui Verne,
Daşinsky: Un preşedinte ar putâ pri­ lumină eleotrioă.
toria“ peutru espediţiune la Spitzbergen şi vre-o alte 26 de ilustraţiunl în text.
cepe atâta politică socială.
ou scop de a salva pe Andrâe şi pe soţii Preţul unui esemplar, în ediţiă poporală
Kramarcz vioe-preşedinte: Rog pe d-1 Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
săi. Vaporul plâoă astăcjl ou provisiunl pen­ Daşinsky să nu vorbâsoă căci îngreunâză 80 cr., în ediţiă de lux 1 fl. 20 cr. Pentru
tru şese luni la Tromso. munca stenografilor. România şi străinătate 2 lei 50 bani. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.