Page 89 - 1897-10
P. 89
SMisb, AfiaiîtislîiţiMM, Gazeta" iese în Să-care (li.
51 Tisoenfli Abonamente pontrn Anstro-Ongaria:
’Sijaso•«. jkţa tiaso Wt> 35. Pe un an 12 fl.. po şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Suriaoîi ca^Anoaîs aa as
gr’SwsBB, — siMinse.'iptH? a a as N-rii de Dumlneoă 2 II. pe an.
afcîlcja* Pentm România si străinătate:
<»SERATE bo oîlmesc la Aar.ii- Pe un an 40 fronol, pe ş«5so
olatraţlune în Braşov ţi lo oa< luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
îaătirole Slrrurl da amusulwrl: N-rii de Dumtnooâ 8 franol.
In Tiono: M, Dubea, Semne’*
Sshaleb, Rudei/ Moaie, A. OppeliTca Se prenumără la t6te ofloieie
SSfaohfolger; Anim Oppelik, J. poştale din întru şi din atară
Dcmneocr, in Budapesta: A. 7, şi la dd. aoieotori.
Zoldbergerg, SebsUin Biemot; In Al^namentul neutru Biasor
Buoaresoi: Agence Mavos, Snc- administraţiunea. piaţa mare,
trninaio de Koumame; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
btîij,: Karoiyt & Litbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Praţal insai-ţlunilop: o aatia luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
g&nnond po a ooldnă 8 ar. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
30or. tlmbsu pantra o po.bii- I T t T L LS:- 12 fl., pe 6 luni 8 fl., po trei luni
oare. Publicări mai dese du/â 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
iavifă şi învoială. sâu 15 bani. Atftt abonamen
Beoiome pe pagina a S-o o tele cât şi inserţiunile sunt
iseriă 10 os. bău 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 236. Braşov, Vineri 24 Octomvre (5 Noemvre) 1897.
Reînceperea luptei cu obstrucţiunea. nanţele de limbă şi în afacerea re- 11 Novembre, pe când este convo tatea eventualelor hotărîrl sancţionate ale
înoirii pactului a lucrat, dic ei, aşa cat congresul, corul episcopesc va congresului pentru întrâga biserică catolică
Aatăcji va fi erăşî o di grea pen de rău, încât pactul, pe care Aus- trebui să ţină încă o conlerenţă pen maghiară; deâreoe regulamentul oongresual
tru parlamentarismul din Austria. triacii îl consideră a fi aşa de nefa tru a-ş! circumscrie definitiv posiţia, dat de Maiestatea Sa numai, atâta pretinde,
Desbaterile Camerei, cari s’au vorabil pentru ei, acum vine se se ce are s’o ia la congres, şi că sunt oa la oongres să se înfăţişeze două din trei
încheiat Vinerea trecută cu o diso mai prelungâscă provisoric încă pe multe cestiunî grele, car! nu va fi părţi a deputaţilor mireni şi a treia parte
nanţă atât de grozavă, încât i-s’a un an cu tâte sarcinele, ce le im posibil de-a le duce în plenul con a deputaţilor din oier. Er aoâstă oondiţiune
dus vestea în totă lumea, se vor re pune poporaţiunei austriace. gresului înainte de-a fi desbătute în este observată. Cu tote acestea, apreţiarea
Piua cea mare şi importantă comisiunî speciale, fâia ungurâscă memorandului, pe care Românii greco-catolicl
începe astădî, Joi, după o pausă de
cine! dile. Acesta pausă au folosit’o pentru situaţiunea de faţa în Aus continuă astfel: Vau înaintat congresului prin Rrimatele şi în
a
ua
ambele tabere combatante, a majo tria va fi deci d’‘ de 4î- D6r e „In Ungaria biserica oatolioă este, oare care protesUză contra contopirei în autonomia
rităţii şi a minorităţii, ca se-şl strîngă mare întrebarea, decă ea va fi şi o cuprinde în sine naţionalităţile oele mai generală, recere o nespusă precauţiune şi ju
din nou rândurile şi se începă cu 4i decisivă şi decă nu cumva vor diferite. Şl toomai aici este greutatea, căol decată. E lucru soiut adecă, oă o parte a
nouă tăriă şi energiă lupta în jurul ave să urmeze mai multe asemeni îu acel timp, când s’a făcut unirea, atât inteligenţei române a presionat asupra co
mult combătutului şi mult hărţuitu dile, până ce crâncena campaniă, biserica, cât şi statul însu-şl au permis anu rului episoopeso prin ameninţarea, oă-şl vor
lui provisoriu al pactului economic ce s’a încins în jurul provisoriului pac mite privilegii biserieelor naţionalităţilor, sohimba religia, dâoă episcopii vor întră
dualist. tului va fi într’un fel seu altul ter oarl privilegii în praxâ şi astăcjl esistă. în autonomia generală. Aici va să cjioă tre-
minată. Aoeste biserici aşa-dâr pretind respeotarea bue apărată atât integritatea bisericei, cât şi
Atâtea frământări, atâtea încor
dări şi atâta iritaţiune, şi pentru ce? Cu tâtă isbânda de Vinerea privilegiilor lor. direcţia naţională maghiară, oăol fără de
Pentru ca se se prelungâscă provi- trecută causa oposiţiunei obstruc „Rutenii, ce-i drept, purcecjend din aceste douâ nu se păte închipui autonomiă
soric pe un an o stare de lucruri ţioniste stă astădî mai rău ca atunci, prinoipiul, oă ei n’au oausă de a-şl teme catolică maghiară.
căci majoritatea a fost forte activă drepturile dm partea fraţilor lor oatoliol „Cestiuuea aoâsta va să cji°â este atât
sdruncinată, un pact, care mai ales
în ce privesce ţările austriace, este în dhel® aceste de pausă, şi s’a pre maghiari, ou plăcere au intrat în congresul de importantă, încât fără a fi înainte desbă-
considerat ca nedrept şi asupritor gătit la o resistenţă şi mai energică autonomio, dâr nu tot astfel au făout Ro tută din partea unei eomisiunl speoiale nu va
pentru partea cislaitană a mouar- în contra obstrucţionismului. mânii. Aceştia provooându-se la drepturile pută fi dusă îa plenul congresului. Vor mai
cbiei. De altă parte se asigură, că oe le-au dobândit în 1790 ou ooasiunea fi însă şi alte cestiunî grele de resolvat.
isprăvile obstrucţioniste de pănă unirei, pretind, oa pentru ei sâ se înfiinţeze Aşa pentru esemplu dreptul regesc de pa
Ca cel dintâiu vorbitor în con
acuma ale Nemţilor nu numai că o autonomiă deosebită sub Metropolitul tronat, administrarea fundaţiunilor, dreptul
tinuarea desbaterii proiectului de
n’au slăbit, ci au întărit chiar po- dala Blaşiu. Autonomiă deosebită, în oare de sutonomiă al staturilor catolice d*n Ar
lege relativ la provisoriul pactului, siţia contelui Badeni, de6re-ce îm
este înscris primarul Vienei, deputa biserioa lor naţionalistă nu numai să fiă deal şi contopirea în autonomiă a institu
păratul n’ar voi nicidecum se con- apărată, oi să se şi p6tă desvolta. ţiei hierarohioe. Ou deosebire oea din urmă
tul Dr. Lueger. cedă, ca guvernul său să fiă în aşa va forma o grea cestiune, deoreoe Roma,
Lueger va vorbi în contra proiec chip trântit în parlament. Monar- „Şi fiind-eă aceste pretensiunl ale lor
tului de lege privitor la pact. El nu cbul să-şî fi esprimat chiar rnulţă- n’au fost respectate nici îu 1869, nici aoum, oare îşi teme unitatea bisericei, a protestat
u
oontra aoâsta pratutindenea ...
va lăsa se trâcă nici acâstă ocasiune, mirea Sa vicepreşedinţilor pentru de aceea ei n’au trimis representanţii lor
ca se-şî verse necasul asupra stări ţinuta lor perseverantă şi energică. nici la oongresul din 1870, niol la oe! de
lor din Ungaria, cari fac posibil Lupta e deci, din tâte punctele acum. Una îusă totuşi au făout. La oon Visita lui GoluchowsUy la Monza.
Maghiarilor de-a esercita o infhiinţă de vedere, de mare cumpănă şi va gresul din 1870 s’a înfăţişat un represan- Vorbind despre viitârea visită a oontelui
în monarebie care, după a lui con ave urmări grave pentru întrega tant din oier al lor şi a deolarat, oă în nu Goluchowsky în Monza, cjioe cjiarul parisian
vingere, prejudecă forte mult inte monarchiă. mele Metropoliei Blaşiului protestezâ în „Soleil*, că de când esistă tripla alianţă
reselor ţărilor austriace representate oontra legalităţii congresului. Se pâte, oă au fost dese întâlnirile între miniştrii ger
în „Reicbsratb“. aoeBt ot»s se va repeta şi aoum. mani şi italieni, dâr numai două întâlniri
Discursul, ce-1 va ţine,; Lueger Congresul autonomie „Luorurile adecă stau astfel, oă îu an fost între miniştrii austro-ungarî şi ita
de rândul acesta, va fi ilustrat de loo de 132 representanţl mirenesol ai oon- lieni. De aoeea numita fâiă crede, oă visi-
sigur prin nouăle scene turbulente, al catolicilor maghiar! şi Romanii uniţi. gre8ului acum numai 113 se pot presenta, tei oontelui Goluohow.'ky îu Monza trebue
ce le vor aranja obstrucţioniştii Reproducem astădî mai pe larg deoreoe patru dieoese române greoo-cato- să i-se dea importanţa unui eveniment.
nemţi, cari, pe când vor se facă im acea parte din articulul lui „Magyar- lioe: a Blaşiului, a Oradei mari, a Gherlei După foile franoese dau acuma şi foile ita
posibilă votarea legei pactului în ter- orszâg“, despre care am comunicat şi a Lugoşului n’au ales deputaţi pentru liene o însemnătate deosebită politioă călă
minul prescris, susţin în organele erî şi care se ocupă în special cu oongres. toriei contelui Goluchowsky la Monza.
lor, că oposiţia lor nu se îndrâptă atitudinea Românilor uniţi faţă cu „împrejurarea aoâsta însă n’a sohim- Foile germane primeso dela Roma soire,
în contra pactului, ei în contra gu congresul autonomie al catolicilor. bat nimio nioî din oapabilitatea congresu că visita lui Goluohowsky în Monza, unde
vernului, care i-a amărît cu ordo După ce spune, că înainte de lui de-a aduoe hotărîrl, nici din valabili se va afla şi ambasadorul ^italian din Viena,
FOILETONUL „GAZ. TRANd.“ bolnăviciosă urcare a vieţei simţurilor nâs- Faţa era a unui copil, un oopii gros, Acâstă se dovedea mai ales la gim-
tre, se deştâptă în noi faoultâţl, de cari gras, oum s’ar (jioe, oa un mio butoiaş, ou nastioă, oare se făoea ou zel în pedagogiu.
(jiua, oând ne ocupă problemele vieţii, nu oare am fost oonsoolar uu pătrar de an la îndată după cele dintâiCi prestaţiunl de
D r a c u l u i . soim şi nu simţim nimio. Fantasia nostră, Halle în pedagogiu. 11 vedeam ârăşl îu ja probă, mioul şi grosul ooleg fu rangiat în
înfiorător de tare oa fantasia visului, şi to cheta sa de postav verde, în vesta sa, oare oea mai din urmă olasă de gimnastioă, în
O re2^.in.Iscenţă.
tuşi lipsită de dulcea uitare de sine a ade era tot-deuna aluneoată în sus, aşa oă i-se oare s’afhu cei mai miel şi slabi şi şi aiol
Când omul nu pote durmi noptea. văratului vis, sare peste ani şi deoenii, adună vedea oămaşa, în pantalonii săi oenuşii, el era aprope cel mai din urmă.
Dâoă omenii, sâu cel puţin oâţî-va din la un loo totă viaţa nostră şi o târesoe di oarl tot-dâuna erau ceva prea sourţl, ou Era o generală veseliă şi ohiuitură,
tre ei, ar fi avut vre-odată idea, oa dimi- naintea nâstră. oapul său mare şi rotund, oare era tot-dâuna când „Mops“ — aoâsta era poleora lui, oe
nâţa, oâud se soâlă după o nopte nedur- Ne aducem aminte. oeva pleoat înainte şi pe oare purta o oă- i-o dăduseră din cfi sosirii sale în insti
aa
mită, să sorie tot oe li-a trecut prin oap Dâr nu cugetând, oa (fiua, oi văijend, oiuliţă de stofă vânătă. tut — avea să se uroe pe funiă în sus.
şi i-a mişcat în timpul cât au zăcut fără Copiii o’un astfel de esterior au între Chinuindu-se ou mâuile şi ou pioiârele, mi
simţind, gustând, mirosind, ou tâte orga
să dârrnâ — oe sumedenia de oiudate pă oonscolarii lor mai ou sâmă o grea posiţiă, oul şi greoiul oopii se ridioa oâteva urme,
nele şi cu tâte sensurile, oa şi când am
ţanii nu am ounosoe, oe a doua lume nu ei sunt eioălişl şi cârâiţi, Afară numai decă dup’aoeea sta pe loo răsuflâod greu, şi oa
avâ o a doua faţă. Trăim încă odată ce
s’ar desohide înaintea nostră! ei s’ar distinge prin deosebite aptitudini, un pesoe, oare vrâ să ia aer, se ţinea tare
am trăit.
Oăol pentru noi, fiinţele aternătore de sâu s’ar soi pune în respeot prin tăria lor sus, pănă oând ou cuvintele respioate în
Feţe, pe oarl de mult le-am uitat,
lumina sorelui, noptea este şi rămâne o fisioă. Niol una niol alta însă nu era oaşul ton oam supărat: „Ei, vin’o aouma ârăşl
sunt de-odată ârăşl vii dinaintea nostră; a
altă lume, şi dâoă nu ne vino în ajutor ou micul şi grosul meu ooleg. El se număra jos , ’i-se dădea semnul oă-i este permis a
voci, pe cari le-am aucjit odată, oând eram
somnul şi nu ne conduce asounşl sub man cu totul între produotele medioorii ale aluneoa pe funiă în jos. Inoeroarea neno
oopii şi de atunci nu le-am mai aucjit nici
taua sa prin ale întunerecului prăpăstii, ea omenirei; pote că sta chiar încă ceva rocită se sfirşia de regulă prin aoeea, oă
odată, ne vorbeso o’un sunet aşa de ou-
este o lume a grâzei. Mintea, care ooâr- mai jos. ou oapătul funii ’i-se trăgeau oâteva peste
noscut, oa şi când ar fi vorbit erî ultima oră.
muasoe cjiua nâstrâ, pierde puterea sa; pu In olasă nu era vr’o deşteptăoiune, funduş, oare se ridioa oa o pernă rotundă
teri elementare în oontra cărora înzadar ne Şi o astfel de faţă era, oare deunăzi nu era toomai leneş, dâr totdâuna visător sub jaoheta verde.
opunem, ajung să aibă putere osupră-ne; într’o astfel de nopte eşi de-odată din tre şi confus ; în afară de clasă nu era erou, „Drăguţul mamei“ — aoâsta era ju
tote sentimentele iau o oolosală figură, ele cut Înaintea mea, o astfel de vooe, care-mi era mole, aprâpe fricos, înohis, o’un ou- decata generală asupra lui, oăol cu tâtâ
e
ne subjugă şi ne ueid. Şi, pe lângă acâstă vorbi ârăşl. vânt, oum se 4i° > un motoflete. orudelitatea, ou oare soolarii obioluueso să
