Page 90 - 1897-10
P. 90
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 236 -1897.
contele Nigra, are de scop de-a pregăti o ordonanţei asupra premiilor pe zaohăr; 21 Regele şi Regina se aflau la feres- M. S. Regina este aşteptată la palat
călătoria a împăratului Francisc losif la Tu- După întreruperea şedinţei, în şedinţa de trile compartimentelor lor: Regele, în uni de mai multe domne. Onorurile le faoe
rin. E vorba, oa aici, ou Ooasia esposiţiei sâra la 7 ore, continuarea desbaterii asu formă d8 general, salută milităresoe. âr Re dbmna Mîrzescu. Regina se întreţine în
pentru aniversarea constituţiei, împăratul pra provisoriului pactului. gina, fbrte graţiosă, într’o mantilă hâlio- mod oordial ou t6te damele şi le poftesce,
Pranoiso losif să fiă bspele regelui Um- Oposiţia, dioe „N. Fr. Presse“. va trope, agttă mâna salutând publioul. pentru astă4l la 5 bre, ou oopiil lor „spre
berto împreună ou împăratul Germaniei. protesta înainte de tote în oontra între Regele se dă jos cel dintâiu. Lumea a vedb tînăra generaţiune a laşului .
11
Precum am anunţat deja, contele Golu- ruperii şedinţei, dispuse dinainte de oătră oonstată ou plăcere aerul sănătos pe care
Inaugurarea Universităţii
ohowsky va pleca în 6 1- o. dela Viena la presidiu, oa în contra unei disposiţii, prin M. S. îl are.
Monza spre a faoe o visită regelui Italiei oare se oaloă regulamentul camerei. Va Regele bine-voesoe a ţină cercul pe A4l la 10 bre a înoeput ceremonia
şi a oonveni cu miniştrii italieni. dura oâtva timp, pănă ce Dr. Lueger, oare peron. Se întreţine într’un oero în oare se inaugurării Universităţii.
este înscris mai întâiu la ouvent în oontra aflau d-nii: Ureohia, decanul faoultăţei de I. P. S. 8. Mitropolitul losif a ofioiat
provisoriului, îşi va pute ţină vorbirea sa. drept, Ianoulesou, profesor, Cooo Cogăl- serviciul divin.
Doi ţercmi româ/ni în temniţă
Drâpta anunţă, oă după Lueger, căruia i-a nioeanu, consul la Cernăuţi şi alţii. După sfinţirea apei, a luat ouvântul
<(
pentru „agitaţiune . Din Alba-Iulia i-se
oonoes cuvântul, se va faoe îndată propu Se îndrâptă apoi oătră corpul con d-1 ministru al instrucţiunii S. Haret, care
sorie „Tribunei* ou data de 2Noemvren.:
nerea pentru înohiderea desbaterii. Dâoă i-ar sular şi dă mâna, în primul loc, ou d-1 de arată importanţa serbării, faoe istoricul
„In temniţa ordinară a tribunalului de aici
succede majorităţii să forţeze în noptea de Giers, oonsul al Rusiei, oare, ca decan al Universităţii din Iaşi arătând câţi omeni
se află acum doi ţărani români, condam
Joi spre Vineri închiderea desbaterii, atunci oonsniilor, presintă M. S. pe toţi ceilalţi mari a produs şi pune în relief rolul Re
nat! pentru ^agitaţia*. Unul, llie Crăciun,
se (jio®! că vor fi admişi la ouvent numai consuli. gelui în desvoltarea nostră oulturală.
din oomuna Doştat, comitatul Albei-infe-
vorbitorii generali. Preoum se vorbesoe, M. S. se întreţine apoi, în mod fbrte D. N. Culianu, reotorul Universităţii,
ribre; celalalt loan Maniţiu din Poiana-Si-
va fi numit vorbitor general în oon cordial, cu d-1 general locotenent Constan- vorbesoe asupra importanţei instrucţiunii.
biiului. AoeştI doi ţărani, denunţaţi de gen-
tra provisoriului deputatul german ra- tinoviol, guvernatorul general al Basarabiei, Etă partea fiuală a aoestui frumos discurs:
darml, că într’o cârciumă din Doştat au
dioal-naţioual Prade, erăşl unul dintre vor însărcinat svecial al M. S. împăratului Rusiei, „Iu frumbsa şi mărâţa sărbătore de
agitat contra legilor păgâne şi a statului ma
bitorii tari, care va vorbi cel puţin oâteva oa să presinte M. S. Regelui salutările Sale aflî) motivul unei deosebite buourii se adre-
ghiar, au fost condamnat! de tribunalul de
6re. Vorbitorul general al dreptei nu va de bună sosire, în veoinătatea imperulni său. sâză în primul loo junimei nbstre studibse.
aici la oâte un an temniţă de stat. In urma
vorbi lung timp. Dâoă drâpta va stărui, In acelaşi timp M. S. Regina făoea „Pentru voi, tineri iubitori de lumină
reoursurilor pedâpsa li-s’a redus la oâte 3
ca fără nici o întrerupere să se termine cerciu ou damele oficialilor, cari au sărutat şi cultură, se deschid uşile aoestui magnific
luni temniţă ordinară şi amencţl. Ambii ţă
prima cetire a provisoriului, votarea deoi- mâna M. S. Reginei. M. S. a sărutat dom- templu al soiinţei. Intraţi ou mintea deş-
rani sunt omeni fără carte.
sivă se va faoe abia în diminâţ3 4’l®i de nele pe frunt8. tâptâ şi inima bine însufleţită spre a vă
„Maniţiu din Poiana e un sărac bă
Vineri. Drâpta a propus să se predea pro Au oferit buohete M. S. dbmnele Mîr- înzestra cu tot 00 formâză oetăţânui lumi
trân de 65 ani, fost cioban. Muierea lui
visoriul pactului comisiunei budgetare. zesou, Gane, Lepadatu, Weisengriin, Sto- nat şi iubitor de ţâră, pentru a deveui
6rbă şi schilavă, printr’o nenorocire este
Stâuga însă va propune alegerea unei oo- lojan, lanov şi d-ra Mărgineanu, din partea demnii urmaşi ai bărbaţilor nemuritori,
lipsită în absenţa soţului său de mijlâce
misiunl a pactului, oeea oe majoritatea va corpului studeuţeso. oarl au lucrat din răsputeri la dobândirea
de traiu, expusă perirei de f6me, dâcă
oăuta să împedece. Majoritatea vrâ să facă M. S. Regele se întreţine pentru a sit.uaţinnei actuale a statului român; vis de
nu se vor îndura de ea creştinii cei bunî“.
ca comisiunea budgetară să-şi presenteze doua oră ou membrii corpului consular, aur a genemţiumlor trecute. Păstrarea ne
Camerei raportul său pănă la 15 Noemvre. după care întră în sala de reoepţiă. atinsă şi duoerea mai departe pe calea pro-
Crisa în Austria. Oposiţiuuea se va sili să amâne cât mai Plecarea la Metropoliă. păşirei a acestei străluoite stări de luorurî,
T6te speranţele guvernului Badeni şi mult acest termin. Dâoă prcv’soriul ar După reoepţiune M. S, Regele dete impune generaţiilor de faţă, cari o moş
a oelor din majoritate sunt oonoentrate pe ajunge la a doua cetire numai în săptă braţul M. S. Reginei şi părăsire localul tenesc, datoria sfântă de a se înarma, pen
cjiua de astădl, Joi sera, oând, precum soim, mâna din urmă a lunei iui Noemvre, atunci gărei. M. L. iau loc într’o trăsură â la tru ridicarea nâmului, ou t6te mijlboela
se va începe din nou lupta în jurul proiec ar fi puţine prospecte, oa proieotul de lege Daumont trasă de 4 cai albi. In aceeaşi pentru o muncă neobosita, pe cari le pune
tului de lege asupra provisoriului pactului. să fiă votat gata înoă înainte de înoheerea trăsură au luat loc prefectul Ghiorghian şi la îndemână starea de progres a oivilisa-
Părerea generală a foilor dreptei este, că anului. primarul. In a doua trăsură se aflau dbm- ţiunei moderne.
pănă Vineri diminâţa provisoriul va fi scos nele Mavroieni şi Bengesou, damele de ^Junimea nostră studiosă va soi da
u
la liman. „Nârodni Listy (jioe» o& oontele Serbările dela Iaşi. onore ale M. S. Vin apoi în alte trăsuri sigur să îndephnâsoă aoâstă sarcină de
Badeni e hotărît să facă să se votoze pro onbre ; căci îşi iubesee şi nâmul, pe oare
Primirea, ce s’a făcut Regelui cei 5 miniştri, consilii, d-1 Calinderu, ad este chemată să-l ridice printre naţiunile
visoriul pactului pe oale parlamentară.
şi Reginei României în Iaşî a fost ministratorul domeniului oorbnei, Lahovari, civilisate, iubesoe şi acestă înaltă institu-
Şi oposiţia germană se pregătesoe
strălucită, ca şi festivităţile, ce s’au preşedintele curţei de conturi, Skina, pre ţiuae, care o primesce ou fericire în sînul
pentru continuarea luptei, dâr speranţa ei
aranjat cu acestă ocasiune. şedintele ourţei de oasaţie, T. Giani, pre-
în isbânda finală nu este mare. Aoâsta se ei, şi pe oare, prin lumina minţei şi a
Illtă, după foile din Iaşî şi Bu- şedinţele camerei şi toţi ceilalţi ofioiall.
p6te vede şi din cuvintele, ou oarl şl-a inimei, ou care se va înzestra din focarele
curescî, cum a decurs primirea şi Pe tot paroursul publioul a aclamat sale, o va ridica atât în stima concetăţe
început vorbirea deputatul Dr. Leoher,
inaugurarea Universităţii: păreohea regală. nilor, cât şi a străinătăţei culte,
oând a fost salutat la sosirea sa în Briiun
In ograda Metropoliei, spre soara prin
de conaţionalii săi. Sosirea trenului regal. „Acestui tablou de vii dorinţl ds pro
cipală, sunt aşe4»ţl elevii şodlei militare,
Am oăştigat, 4’s® el» oe-i drept în Trenul regal, oondus da d-1 A. Sa- mai mulţi ofiţeri în frunte cu Jooot. oo'o- păşire şi ridicare a oulturei naţionale, ori
camera deputaţilor o bătăliă, der suntem cât de mare s’ar părea depărtarea, oare
ligny, directorul general al C. F. R, intră nelul Stamatopol, musioa reg. 25 Racova
încă departe de a fi câştigat campania. în gara Iaşi la orele 10, fbrte preois. «e desparte astă4l do ţelul dorit, genera
* Vaslui. Pe ambele părţi din faţa întrărei ţiile da faţă, oarl au avut farioirea de a
Când trenul ajunse la rampa gărei, principale a catedralei, se aflau 2 oordone
Privitor la şedinţa de Joi, „N. Fr. musioa intona imnul regal. de studenţi, âr îndărătul lor un public vedâ sub ochii lor sohimbându-se în fapte,
tt
Presse e de părerea, oa âr va fi o repe- aevea, aspiraţiunl străveohl, privite înde
Maşina, frumos împodobită, avea în imens.
ţire a şedinţei faimbse dela 28 spre 29 dreptul plugului inscripţia „C, F. R.“ încon In biserică, înainte de venirea Maj. lung oa utopii patriotice, nu-i pot să-i re-
Ootomvre. Vioe-preşedintele Abrahamovitz jurată de o coronă de brad. Pe maşină se Lor nu se aflau, decât preoţi în vestminte fuse nioî credinţa inimei lor, nici totă coo
la încheiarea aoelei şedinţe a anunţat oa aflau pe lângă d'rectorul general, domnii de sărbătdre, er în fruntea lor se afla perarea posibilă spre o oompleotă şi ne-
ordine de cji pentru şedinţa din 4 Noem- Mareş, sub-direotor, Cristodulo, inspector* Metropolitul, archiereul Oonon Arămesou depărtatâ realis&re.
vre: 1) Prima cetire a oererei de punere Marino, sub-inspeotor. şi părintele Ştiubeiiî, directorul cancelariei „ Aeâsta va fi; căci în epoca de faţă a pu
în stare de acusaţiune a ministeriului din Trenul se compunea din 6 vagone metropolitane. Preoţii sunt aşe4aţl în 2 ruri memorabilă în istoria nostră naţională,
oausa ordonanţei de limbă, mai departe salon. El se opresoe ast-fel, oă vagonul în oordbne pănă la altar, în faţa cărora sunt în oare o sbrte bună a împodobit tronul
prima cetire a celor două propuneri de oare se aflau M. L e în spre mijlocul pero toţi elevii seminarului ou reotorul Răi- român cu două înalte inteligenţi bine cu-
punere în stare de aousaţiuue din oausa nului. leanu. getătbre, ou două inimi însufleţite de oea
Când Maj. Lor păşesc pragul biseri- mai oaldă solicitudine pentru propăşirea
cei, metropolitul, întin4end crucea, dă bi- poporului român, s’a deşteptat în sufletul
descopere slăbiciunile oamarad’lor lor, în sâră ştergea câte una din liniile vertioale ne-ouvântarea sa. Maj. Lor sărută mâna tărei sentimentul salutar al înorederei în
ţeleseseră forte ourend, oă el părăsise pen ou-o liniă orisontală — ârăşl o 4* mai înaltului Prelat şi împreună se îndrâptă siDe, agent puternio şi rodnic de aotivitate
tru prima-6ră pe părinţii săi şi că avea i puţin. Şi de diminâţa pănă săra el avea spre altar, în timp ce corul întonâ majes- generală, oare va ridica şi şcola română la
r
14
dor de oasă. numai un gând, că desâră va şterge tosul „Laudă Domnului . Regele şi Regina nivelul mult dorit!
iau loc în stranele regale, Regina la stânga, „Trăiesoă Maiestatea Sa Garol I, ma
încă o 4i.
Dor de oasă! In ascuns îl simţeau rele rege al României.
Regele la drâpta.
cei mai mulţi, oei oe locuiau în pedagogiu Când aflaserăm despre acâsta, oioăli- „Trăiesoă Maiestatea Sa regina Elisa-
Sosesc imediat miniştrii şi generalii:
p6te oă toţi; cine va arăta însă aşa ceva! turile naibei se îndreptară una după alta b9ta, Augusta proteotbre a oulturei temeei
numai puţin public pote pătrunde în bise-
Aşa o moliciune! asupra bietului oopil: române.
rioă. In apropiere de M. S. Regina se aflau
In odaia lui, el stetea mereu la masă. „Mops, oe-i ou oălendarul?“ „Mops, domnele Mîrzescu, Stolojan şi Haret. „Trăiâsoă Alteţele Lor regale prinoi-
Luora el 6re? Nu, scriea mereu la sorisorl câte 4ile mai sunt pănă la Orâoiun ?“ Trei preoţi ridică rugi pentru sănăta pele Ferdinand şi priuoipesa Marja !
ou litere mari şi grebie, şi totdeuna aoasă „Mops, directorul a 4’8> oă nu-ţl va fi per tea familiei regale, în timp oe oorul cântă „Trăiâsoă regatul român ! tt
cătră mamă-sa. Aprope ou puterea trebuia mis să mergi aoasă la Crăoiun“. De oâte- „mulţi ani să trăiasoă". In Durnele studenţilor, vorbesoe tână
să-i ia cel mai în etate dintre soţii săi de orl copilul au4ia onvintele din urmă, se Metropolitul bine-ouviutâză apoi pe rul Leatris, oare într’o caldă cuvântare
11
odaiă hârtia şi să-l gonâsoă afară, oa să făcea palid, deşi soiea, că era numai o Maj. Lor. Corul întonâ „Trăiască Regele mulţămesoe Suveranilor pentru înalta so
facă prescrisa preumblare de după amâfll glumă prbstă. Aoâsta produoea apoi tot în care timp M. L. se cobbră din strană. licitudine oe întotdâuna au arătat instruc-
în grădina institutului. deuna o ilaritate grozavă; era totuşi prea I. P. S. S. conduce părechea regală ţiunei şi tinerimei studibse. Cuvântarea,
prost Mopsul! Totdâuua se păoălea ! pănă la uşă, în care timp prelatul se în rostită din inimă, produce o viă impresiă.
Şi apoi urma o desooperire, oe puse
vârf la tote: El venise în pedagogiu după Intr’aoeea intraserăm în iârnă, era treţine ou M. S. Regele. M. S. regele oetesce răspunsul său ou
vaoanţele cele mari de vară; pe timpul luna lui Noemvre şi frig. Eseroiţiile de La p a l a t . o voce clară şi puternioă:
e
Crăciunului ’i-se oferea pentru prima-oră gimnastică se făceau acum în sala închisă; In ordinea stabilită de program, pă Inaugurarea Universităţii, 4i°
«oasiunea să se reîntbroă ârăşl la părinţii locul unde în timpul verei se gimnasta sub reohea regală se întoree la palatul coman regele, e un act mare nu numai
săi. Descoperiserăm, oă-şî făcuse un călin- oeriul liber, era părăsit. damentului. pentru oraşul Iaşi, der pentru ţera
dar. Câte 4be erau pănă la înoeperea va- (Va urma.) Publicul faoe ovaţiunl. De pe baloone întrdgă.
vanţelor de Crăciun, atâtea linii vertioale se aruncă flori şi o frumosă păreche de po Astacjî un popor e tare nu nu
fâouse el pe o oblă de hărtiă. In fiă-care rumbei, oferită de d-1 advooat Dabija. mai prin mulţimea soldaţilor, oi şi
