Page 91 - 1897-10

Nr. 236-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagi»» 3

prin mulţimea şi însemnătatea aşe- o insnlă lunguiaţă la costa răsăritână din vernări oonsiituţionale. Şi uuii şi alţii sunt Scriptură, catechetică şi metodică îu semi­
4amintelor sale cultui’ale. Spitzbergeu, de-asupra intrării în fiordul aprope egal de tari: Slavii preoumpăneso narul archi-diecesan din Blaşiu, âr afi vi­
Suveranul regretă absenţa dela de ghiaţă. Punotul unde a plutit obiectul ou numărul, Germanii cu cultura. In urma car foraneu în Făgăraş. Cartea este apro­
acesta serbare a prinţului Ferdi- roşcat şi unde s’aa aucfit pretinsele strigăte deşteptării eonsoiinţei naţionale în elemen­ bată de P. Yen. Ordinariat metropolitan
nand, care a pus piatra fundamem de ajutor se află aproximativ la 2 grade tele slave, pentru Germani a trecut timpul din Blaşiu. Un esemplar de 222 pag. form.
tală a Universităţii. Regele profită mai jos de insula Danesilor, unde Andree de-a niai put6 domina asupra înlregei Austrie. mare 8° costă numai 40 cr.
*
de prilej spre a esprima înalta şi s’a urcat în balon la 11 Iulie. Un redaotor Lupta între elementul slav şi german nu
căldurosa Lui mulţămire pentru dra­ al (fiarutui „Aftoribladed a ictervirnwat pe este o luptă pentru uaţionalitate, oăoî aoâsta In Tipo-Litografia J. Schenk din Ga­
44
gostea arătată de t6te straturile po­ Nordenskyold, oare i-a deolarat, oă pretin­ nu pâte fi ameninţată din partea niol unuia laţi a apărut: Misinnea şcolelor catolice
în România, de A. I. Filip.
porului cu ocasia bolei Prinţului. sele strigăte de ajutor provin probabil dela din ei, oi este o luptă pentru hegemoniă, oare
M. S. termină urând prosperi­ mişoările gheţei, mai curând însă dela pes­ însă, toomai fiind-oă ambele elemente sunt
tate Universităţii, laşului şi ţerii cuitorii de balene. Dâr nu e esolusă posi­ afi egal de tari, nu se va putâ resolva ULTIME SOIRI.-
întregi. bilitatea, oa să fi fost glasurile tovarăşilor decât forte târfiu. De acri faoe fâia ungu- Din c a m e r a u n g a r ă .
lui Andrâe şi ar fi de dorit, oa o espediţie râsoă oonolusinnea, că ne mai fiind afi si-
Urale entusiaste aconer ouvintele (.Interpelaţia în afacerea Jeszenszky).
să pleoe grabnic într’aoolo pe cheltuiala tuaţiunea aoeea, care a fost în 1871, Un­
Suveranului.
u
Svediei şi Norvegiei. După „Dagblad po­ gurii nu se p,ot amesteca în afaoerile in- Tn şedinţa de erl a oamerei unguresol
Se visiteză apoi looalul, pe oare toţi
îl găRFSo splendid. pulaţia din Vardoe e convinsă, oă obiec­ teriâre ale Austriei. Chiar Iuliu Andrassy, a adresat deputatul Dr. Nioclae Şerban o
La 2 ore, Suveranul faoe visită I. P. tul văcjut era balonul lui Andrâe. Sverdrup. de-ar mai fi afi ministru-preşedinte, s’ar interpelatiâ ministrnlui-presedinte Banffy
S. S. Mitropolitului şi Eminenţei sale Epis- oare a întovărăşit pa Nansen în drumul feri — fice — de-a se amesteoa în aface­ în afaoerea deoorării lui Jeszenszky din
spre Polul Nord şi se pregătesoe să pleoe rea orisei austriaco. r
oopului catolio. partea guvernului român. Etă oum ra-
Apoi sunt visitate bisericile restaurate din nou pe Fram îutr’aoolo, na crede însă portâză despre aoâsta „Magyarorszâg :
44
Ţrei-Ierarhi şi S-tul Neculai Domneso. oa obiectul văcjut la capul Prinţul-Carol Nioolae Şerban fjioe. oă e de 7 ani
* La mormântul lui Gozsdu.
să fiă balonul lui Andrâe. Asemenea dmenii membru al parlamentului, dâr niol-odată
Cetim în „ Drapelul“ : de soiinţâ oompetenţl din Berlin, între cari Budapesta, 2 Novembre 1897, n’a simtit mai mult greutatea positiei sale
„Dişposiţiunea luată de d 1 ministru Georg Wagner, nu dau oredământ soirilor
Pietatea a aprins şi în anul acesta oa aouma, când în două rânduri a fost ales
-
al lucrărilor publioe de nu aoorda în t6tă din Vardoe. Balonul lui Andrâe a putut mii de luminări pe mormintele oelo' iu­ deputat atât oontra voinţei guvernului (?)
ţâra un scătjământ ds 60 la sută, a ridicat naviga cel mult patru săptămâni, şi deâre- biţi. Ea a împodobit şi în anul acesta ou oât şi contra voinţei poporului româu (!!),
mari nemul tămirî. Inspeoial trebuiau să se 09 s’a urcat la 11 Iulie, nu p6te să se fi mii de cununi pământul, oare acopere ose­ a avut înaintea ochilor tot de-anna oausa
facă reducţiunî dela Predeal şi BurdujenI, ooborît d’ab'a la 22 Septemvre. mintele iubiţilor, piua de 1 Novembre n., publioă. E oouvins, că contrastele nu sunt
pentru a înlesni asistarea la aceste festi­ „diua morţilor la catolici, pare oă ar fi atât între poporul român şi naţiunea ma­
14
vităţi a Românilor din Transilvania şi Bu­ Secţiunea Ligei culturale din Predeal fiua de reîntâlnire a oelor vii ou oei morţi. ghiară, cât mai mult între naţiunea română
covina. convocă pe d-nii membri la adunare ge­
Noi înoă avem aioî morţi soumpl şi şi guvernul maghiar (Mare mişoare). Deoă
Este chiar regretabil faptul, oă n’au nerală pe <fi & de 8 Noemvra st. v. Ordi­ neuitaţi. Românimea încă are îngropaţi guvernul nu va mai împedeoa desvoltarea
u
fost invitate instituţiunile oulturale române nea filei : alegerea noului comitet şi pro­ aici doi dintre cei mai mari, dintre oei mai nâstră, spriginitorî mai orediucioşî, deoât
din Buoovina şi Transilvania la aoestă inau­ puneri libere. Preşedinte: Archimandrit iluştri fii ai săi, oopaol uriaşi ai neamului poporul român nu veţi a^â. (Reprobări şi
gurare. La 1860 s'a serbat fondarea Uni- Dionisie. Secretar: D. Ripeanu.
nostru. mişoărl în tâte părţile). Ne aduoem aminte
versităţei ieşane ou mare entusiasm la Cer- E Petru Maior unul, Dâr cine soie de aoea însufleţită primire, de oara s’a îm­
Pedalai bicicletei perfecţionat. CLtim
Băuţi, şi mai cu sâmă la Braşov, unde s’a în „Timpul : D-l Al. Maoedonsky, ounos- unde-i zac osămintele, ori Dâte sunt ohiar părtăşit regele nostru în România (Sgomot)
14
dat un banchet.
outul poet, a inventat un aparat, oare se împrăştiate! Pentru nâmul său a trăit, a Preşedintele: (Sună olopoţelul) Rog
Se impunea dâr invitarea instituţiu- luptat, s’a jertfit o viâţă întrâgă! Pentru linişte!
p6te adopta 1a orl-oare bicioletă şi o faoe
nilor naţionale române din monarohia aus-
să mergă ou o iuţâlă inoomparabil mai nâmul său a munoit! A fost însă prea mare N. Şerban: Cu acâstă primire putem
tro-ungară.
mare oa pănă acum. D-l Maoedonsky a deoât oa micul său neam să-l ounâsoă, să-l să fim mulţămiţl, pentru că aoâsta nu s’a
făcut o înoeroare cu o bioioletă, la oare soie, să-l ÎDţelâgă atunci! referit numai la regele nostru, ci şi la na­
adăugase aparatul oe l’a inventat şi a mers Aonm îl zărim, îl vedem în tâtă a lui ţiunea maghiară. O dovedesce şi aceea, că
pănă la Ploesol într’un timp mult mai mărime şi i-am săruta mormântul. Dâr unde regele român s’a grăbit să întârcă visita
23 Octomvre v. scurt, deoât dramul de fier. Avantagiul e, oine ni-ar putâ spune unde e? la Budapesta. Importanţa acestui fapt în­
aoestui aparat, care dă o iuţâlă aşa de Al doilea este Gozsdu, Emanuil Gozs­ trece mult importanţa faptului politeţei;
In contra protecţiunilor. Miniştrii un­
guresc! au început să dea meren ordina- mare e, oă bioiolistul pedalâză fârta puţin. du. Mormântul lui îl seim, îl cunâsoem, o dovedesce, că şi preşedintele camerei a
ţiunl în contra protecţiunilor. După minis­ Aşa d-l Maoedonsky a pedalat numai de — e singur în felul său îu marele oimiter venit la Budapesta, unde, durere, nici adl
trul de culte “Wlassics, vine acum minis­ 60 de ori dela Buouresoî pănă la Plooscî. „Kerepesi“. Şi fiii lai, tinerii universitari n’avem curte ungurescă.
Pe cât aflăm, aparatul e forte simplu şi nu ştioendiştl, oa în tot anul, aşa şi acum au Dâr ce s’a întâmplat? S’a întâmplat,
trul de justiţiă Erdâlv, cere încă a adre­
sat o ordinaţ’une oătră preşedinţii de tri­ l’a costat pe d-l Maoedonsky deoât vr’o depus o ouuună pe marmura dela oăpă- că ministrul-preşedinte a stricat efectul
60 da lei. tâiul marelui bărbat, marelui lor proteotor. prin aceea, că a recomandat pentru a fi
bunale din Budapesta, avertisând pe jucjî,
Dâr nu numai stipendiştii, oi aprâpe decorat o astfel de persână, care şî-a câş­
ca la numirea funcţionarilor şi la avansa­ Societatea bis -lit. „Alexi-Şincai a
44
rea lor 86 aibă în vedere numai hărnioia studenţilor în teologiă din Gherla şî-a ţinut întrâga tinerime universitară română şi un tigat merite prin prigonirea Românilor,
şi calificaţiunea respectivilor, oăoî pe cei şedinţa de constituire în 28 Octomvre st. n. frumos număr de inteligentă, — între oari adecă pe consiliarul ministerial Jeszenszky
44
ce vor umbla după protecţiunî îi va con­ ou oare ooasiă şl-a compus biroul adminis­ şi d-l Ştefan Martin, mare proprietar în Sândor („Eljân Jeszenszky! în drâpta).
sidera ca pe uuii, cari nu se încred în pu­ Rakos-Osaba, care anume pentru scopul Printr’asta ministrul-preşedinte fără să se
trativ pe anul societar 1897/8 astfel : Pre­ gândâscă a periclitat alăturarea României
terile lor — Asta atâta însemnă,’- cât ni­ acesta a venit — am psregrioat la mor­
şedinte : loan Rus teol, în o. IV: vioe-preş., mântul lui, oa în reamintirea marelui său la tripla alianţă. Acâsta însă n’a meritat o
mica. S’a sciut şi pănă acuma, că proteo-
proşed. în oomitetul r^visor redacţional şi suflet să ne înălţăm şi noi. Am venit cu astfel de periclitare de aceea, fiindcă prea
ţiunile nu sunt permise, dâr pentru aoeea 44
redaotor la fâia soo. „Stâua-Mării Origore onoratul d-n consiliar a condus aşa de
fire nu tocmai âmenii guvernului s’au fo­ toţii, să depunem omagiile nâstre pe mor­
Blaga teol. în o III; seoretar: llanan Gael mântul aceluia, oare după oum s’a esprimat bine alegerile. (Strigări din stânga: De
losit şi se foloseso mai mult de ele?
teol. în o, III; oassar : Iustin Rop teol, în
d-l vorbitor Vasu, „a trebuit să se oobâre aceea a căpătat’o!) Adresâză următdrea
o. III ; controlor : Vasile Gogia teol. în o
Ciocnire între studenţii germani şi jos în mormânt, ca neamul lui să-l pâtă interpol aţiune ministrului-preşedinte:
IV ; notar : Teofil Vama teol. în o. II; bi­
slavi. In nâptea de Sâmbătă spre Dumineoă vedâ, cât de mare a fost, să potă înţelege 1) Adevărată, că Jeszenszky Sândor
bliotecar : Joşi/ Stan teol. în o. II; şi ar-
s’a întâmplat în Graz o sângerâsă oioonire oe a pierdut . consiliar ministerial cu ocasiunea visitei,
44
ohivar: Emil SigartUu teol. în o. II.
între studenţii germani şi slavi, despre oare A cântat corul tinerimei trei piese ce a făcut’o regele României în capitala
44
’i-se raportâză fierului „Neue Fr. Presse . funebre. Şi jalnic răsunau acordurile prin nostră, a fost decorat cu ordinul „Cordna
Asasinat în Macedonia. „Gazeta Ma-
Raportul fice, oă atacul a venit din partea negura sură, ce se lăsase peste oimiter. României* ?
oedoniei a primit din Bitolia o depeşă,
44
studenţilor slavi. Intâiu s’au certat vehe­ D-l Octavian Vasu, jurist, a rostit pri­ 2) După-ce sus numitul n’a luat parte
prin oare ’i-se anunţă, că preşedintele Efo­
ment, apoi a început bătaia ou bâtele, oe mul discurs, sohiţând şi biografia marelui la primirea regelui, cu ce a meritat el
riei sârbesc!, Mihail Hagi Pope, a primit
le purtau cu sine. Gălăgia oea mare sculă bărbat. După d-sa a vorbit D-l llarie Chendi acâstă distincţiune şi la ce are să o mul-
patru lovituri de pumnale din partea a patru
pe locuitori din somn. Lupta a avut un stud. filos. In ouvinte frumâse şi pâtrun- ţămescă?
Bulgari deghisaţî. Asasinii au fost prinşi de
resultat sângeros, aşa oă a trebuit să dea cjâtâre a reamintit d-sa de mulţii noştri 3) Adevărat e soirea adusă de foile
poliţie, oare a constatat, oă anul dintre vi­
ajutor şi despărţământul de salvare a! bărbaţi mari apuşt în morminte şi de mor române, că prin acâstă distincţiune nu s’a
novaţi este secretarul Agenţiei oomero’ale
pompierilor voluntari. Nu mai puţini oa mintele lor, dintre cari pe ale unora dor intenţionat alta, decât desavuarea luptei
bulgare din Bitolia.
iâse răniţi au fost transportaţi la spital. nu le ounâsoem, âr la ale altora dâr niol politice a Românilor din Ungaria şi oă
S’au făcut mai multe arestări mai ales în­ nu mai gândim. A vorbit frumos şi pă- spre a ajunge acâsta ministrul-preşedinte
tre studenţii slavi. După oe i-au ascultat la Ungurii' şi crisa din Austria. truu4ător, dâr par’oă voind să soâtă în re­ a indus în erore pe regele român?
poliţiă, au fost ârăşî puşi în libertate. lief mărimea bărbaţilor noştri din treout, 4) După oe e fapt constatat, oă aoest
u
„Peşti Naplo vrâ să ia în apărare gu­
a osraoteriaat prea pesimist pe actualu şoiu de deoorărl se fao numai prin mijlo­
Espediţia lui Andree. O telegramă din vernul ungnreso în oontra învinuirilor Ger­
noştri frutaşl. cirea ministerului de esterne a statului in­
Vardoe arată, că pe timpul unui interoga­ manilor din Austria, cari se plâng, oă Un­
Cu suflatul cuprins de-o sfântă pietate teresat, oum se pote, oă în România s’a
toriu judiciar căpitanul balenierei FisJceren gurii nu sar în ajutor Germanismului „ame-
am părăsit locul vecînicului răpaus şi al ţinut un oonsilin de miniştri, ou scop de
a deolarat, că la 28 Septemvre a văcjut la ninţat“, că nu se întrepun ou tâtă puterea
eternei odihne................................... a se retrage aoâstă distincţiune; şi în acâsta
capul Prinţului-Carol, la fiordul de ghâţă în favorul hegemoniei Germanilor în Aus­ faptă nu vede 6re Ungaria ştirbirea vacjei
din Spuzbergen, un mii departe de ţărm, tria şi oă nu iau posiţiă în oontra tendin­ Veoinică îl e pomenirea, duloe fiă-i sale ?
plutind un obieot mare roşcat şi a erecjut, ţelor federaliste ale Slavilor austriaoî, pre- răpausul marelui bfrb&t!
Baron Bănffg, ministrul-preşedinte, a-
oă e podâla unei oorăbii strioate. Acum Gum a făout. Andrassy înaiute ou 26 de Vic-nic.
nunţă, că după ce. şedinţa de a4l este nu­
crede, că pote să fi fost balonul lui Andrâe. ani. Pentru a se apăra în oontra aoestor în­
mai o şedinţă formală, va da respunsul la
Echipegiul unei alte corăbii afirmă, oă în vinuiri, foia guvernamentală faoe mai întâia
L i t e r a t u r ă . aoestă interpelaţia, oare după el n’are loo
aoeeaşî (fi şi îno& ou o săptămână în urmă o espunere a situaţiunei din Austd») 4’"
aioea, îu timpul oei mai scurt.
au aucfit strigăte de ajutor dintr’un loo la oând, oă elementul german nu este destul Manual cateclietic pentru primii ani
intrarea fiordului de ghiaţă. După esplioa- de tare în Austria pentru a-şl redobândi şcolari, ca îndreptar pentru catecheţl, în­
Proprietar: ©r. Aurel Mureşianw.
fiile altor persâne, strigătele acestea puteau hegemonia, este însă destul de puternic văţători, părinţi etc. prelucrat după I. A.
i strigăte do pasări. Capul Prinţul-Carol e pentru de-a împedeoa mecanismul unei gu­ Fritz, de Basiliu Raţiu, fost profesor de s. Redactor responsaMl: ©regorîu Maior.