Page 93 - 1897-10
P. 93
«»
ft&iteso, „Gazeta" iese Îb Să-care di,
t, npocnflt Abonamente pentru Anstro-Dngarla:
SfaîWj iptaţft mar* Kj.’, 35 ; Pe un an 12 fi., pe geae luni
SîWissttS Bs&aacHie «s c-j 6 fi., pe trei luni 3 fi.
p3îSM®w, — JSr<ws*iwir>*« sa .» N-rii de Dumlneoâ 2 fl. pe nn.
Tatnvn*4 Pentru lomânia si străinătate:
îtfSEff AYE se primeso la AUmî- l’e un an 40 frnnol, pe şBsc
alati'aţluna în Braţov şi Ja w- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
saătdrels Blriwt de snanslurî: N-rii de Duminecă 8 franc!.
In Viena: Jf. Duba, Sesnrick
Sishaltx, Rudei/ 3fwi»«, A. Opfnlik> Se prenumără la t6te oficiofo
Koohfolger; Anton Opptlîk, J. poştale din întru şi din aiară
Datttubcr, In Budapesta: A. V. şi la dd. colectori.
Scldbergerg, Xckstcm .Btrnat; tn JMameutul paitru Brasot
Bncuresoi: Ag.nce Havwt, Suci" administraţiunea, piaţa mare,
oaisale do Koumanie; In Ham- tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
btirij.: Karoiyt & Litbmann, I.: pe un an 10 fi., pe şese
l’roţul Iruarţlunllar: o aoriă luni o fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
Karmond po e colin» 8 sx. ai Cu dusul în oasă: Pe un an
80or. tizabim. poatru o publi- A 1 T U L 12 fi., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
o&ro. Publioări mai deae dapâ 8 fi. Un esemplar B or. v. a.
is.rită şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
S.ooîamo pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
aociă 10 or. sau 30 bani, a se plăti înainte.
. 237. Braşov, Sâmbătă 25 Octomvre (6 Noemvre) 1897.
Afacerea Jeszenszky tn dietă. | szenszky cu Corâna României în di în curând. Căci, ca să se documen sentimentul de nobil saorifioiu pentru patriă
recţia de a-o înfăţişa ca semnul cel teze, că contrastele, pe cari le-a ne şi naţiune şi de reounosoinţă faţă ou Regele.
Cei ce au aşteptat, că ministru- mai vădit al celei mai cumplite de- gat Banffy, în adevăr nu esistă în jDiscursul JSIaj. Sale Regelui.
preşedinte Banffy va respunde amă savuărî a luptelor naţionale ale Ro tre factorii oficiali ai ţărilor, minis-
nunţit la tâte întrebările deputatului mânilor de dincâce din partea Re tru-preşedinte român va trebui la Inaugurarea, acestui frumos pa
'Şerban, în afacerea decorării lui gelui şi a guvernului român, acest rândul său să trateze în asemenea lat, închinat sciinţei şi literilor, este
44
Jeszenszky, vor remânâ forte desa- „Magyar Hirlap simţind acum, că mod întrebările, ce i-se vor adresa un eveniment însemnat nu numai
măgiţî ajî, ve4end cum s’a scos afacerea e cevaşî mai delicată şi mai în afacerea decorării lui Jeszenszky. pentru Iaşi, ci şi pentru România
primul ministru unguresc din încur periculăsă decât cum a crejut la O deosebire pdte fi numai în întrâgă. Falnic şi măreţ, el se înalţă
cătura, în care l’ar fi adus acea in- început, începe a o da pe altă cărdă, primirea, ce ’i-se va face eventual în mijlocul acestui oraş, care de-a
terpelaţiă, decâ i-ar fi fost adresată, făcend pe ofensatul. în camera română unei analdge pururea a fost în fruntea pornirilor
de pildă, din partea oposiţiunei ma Noi, cjice numita fâia, avem de enunciaţiunî. patriotice pentru unirea şi mărirea
ghiare. a face numai cu România oficială. Patriei, el va străluci ca o mărturiă
Nu numai, că br. Banffy n’a In afară de acesta statul şi guver Interpelare în causa dreptului despre recunoscinţa ţărei şi despre
respuns nimic ia meritul amintitei nul ungar nu pote ave cuvent. Dâr de întrunire. In şedinţa dela 3 Noemvre avântul ce a luat mişcarea intelec
interpelări, der a mai luat în zefle guvernul maghiar şi guvernul co a camerei ungare, abatele Ioau Molndr, tuală în a doua nâstră capitală.
mea şi t6tă nemulţămirea, ce s’a mun de esterne are dreptul să pre conducătorul „partidei poporale oatolioe, De acum înainte studiile înalte
44
manifestat în timpul din urmă în tindă, ca România să nu se ames a adresat ministrului unguresc de interne vor avă aci un lăcaş demn de dân-
România faţă cu resultatele visitei tece în afacerile nostre interne. următârea interpelare în oausa dreptului sele, unde studenţii se vor putâ
regale la Pesta. Un amestec, 4i° „Magyar Hir de întrunire: adăpa la isvârele curate ale sciinţei
e
Mărturisim, că pe noi nu ne-a lap , este însă, când în România se „De6re-oe nu numai odată s’a întâm şi ale patriotismului, spre a se arăta
44
surprins răspunsul lui Banffy „că nu pune întrebarea: dăcă se pdte aproba plat, oă adunările poporale anunţate deja nu odată urmaşii vrednici ai atâtor bmenî
41
va răspunde , nici modul cum a orî nu decorarea lui Jeszenszky; căci s'au putut ţine în urma opunerei neîudrep- de Stat, născuţi în acâsta parte a
luat peste picior pe tînărul Şerban, orî-ce ar fi comis ori întrelăsat acest ţite a organelor oficiale şi ou deosebire ţărei, cari au fost servitori credin
făcendu-i deosebita onâre de a-1 nu Jeszenszky ca bărbat public ma pentru-că, pe cât sciu eu, o lege privitâre cioşi ai Patriei şi înţelepţi consilieri
măra şi pe el între acei indivizi, ghiar faţă cu o parte a cetăţenilor la regulare» adunărilor poporale nu esistă ai Tronului.
cari caută tot contrastele şi fac statului ungar, nu e treba României şi astfel se dă teren liber de-a procede după Nu numai cu numărul soldaţi
dintriasta o „ocupaţiune pentru a-şî de a da aprobarea ori reprobarea. sentimentul şi modul de cugetare individual lor şi cu desvoltarea vieţei econo
11
câştiga pânea de tote cailele . Decorarea lui Jeszenszky prin al respectivelor organe ofioiale: am onârea mice se mesâră astă4î puterea Sta
Deja din demonstraţiunea, ce a urmare e considerată de numita de-a adresa d-lui ministru da interne ur telor. Un factor de căpeteniă, pâte
făcut’o majoritatea pe când şî-a des- fdiă ca cea mai flagrantă dovada, mătârea interpelare: cel mai însemnat, este gradul de
ăşurat Şerban interpelaţia şi din că România oficială, nu numai că „1) are de gând d-1 ministru de in cultură. O direcţiune sănătosă şi na
cuvintele ministrului-preşedinte, că nu vră să se amestesce în afacerile terne să presente camerei în timpul cel mai ţională a înaltelor studii, ce se ur
întrebările aceluia n’ar avă loc îna interne ale Ungariei, der că guver măresc în Universităţi, este dâr con-
scurt un proiect de lege privitor la dreptul de
intea camerei, am putut să preve nul român este stăpân pe cuvântul diţiunea neapărată a adevăratei pro
întrunire, prin oare să se ciroumsorie anu
dem atitudinea îmbumbată de sus său, atât în afară faţă cu Ungurii, păşiri.
mit, în mod strict şi hotărît, ţinerea adu
pană jos a lui Banffy în acâsta de cât şi înăuntru faţă cu proprii ce Vouă, domnilor profesori, este
nărilor poporale (meetingurilor), respective
licată afacere, care a agitat şi agită tăţeni. „Mai mult nu putem cere şi condiţiile pentru a se putâ ţinâ, precum şi încredinţată misiunea, cu grea răs
44
aşa de mult spiritele la noi şi în de mai mult nici nu avem lipsa , es- modalităţile decurgerei lor? pundere, de-a pregăti pentru ţâră pe
România. clamă foia ungurâscă. „2) dâoă de, când? u acei fruntaşi ai viitorului, de a-le
Nici nu era lucru uşor pentru Acâsta este şi vederea lui Banffy, înălţa vederile, de-a sădi în inima
Interpelarea s’a predat ministrului de
Banffy să se pronunţe asupra acelui care găsesce contrastele numai în interne. lor ambiţiuni nobile şi generose şi
couglomerat de întrebări, care de neînţelegerile provocate de „unii in- de a-le încăl4i sufletul pentru tot ce
care mai gingaşe, în care se impli divi4l“, pe când vede cea mai mare este drept, bun şi românesc.
cau tăte firele politicei oficiale şi concordanţă între interesele Unga Serbările dela Iaşi. Consciinţa naţională redeştep
neoficiale, ascunse şi făţişe, a guver riei şi României oficiale. Ca continuare a raportului despre tată prin luptele vitejesc! ale arma
nelor „aliate dela Budapesta şi Bu- Un lucru este sigur. Ministrul festivitatea inaugurării Universităţii din Iaşi tei, aştâptă conducători înţelepţi şi
44
curescî. preşedinte Banffy prin răspunsul său, publicăm astâtjl la locul prim în întregul, cumpăniţi.
44
„Magyar Hirlap , despre care despre care e vorba, a uşurat fdrte său importautul discurs, prin oare Regele Eri datoria cătră ţâră era des
îşi vor aduce aminte cetitorii noştri, mult guvernului Sturdza problema Carol a răspuns la discursul reotorului Cu- luşită : recăştigarea independenţei.
ar
că a fost cel dintâiu 4* unguresc, faţă cu o eventuală interpelaţia în lianu şi la calda cuvântare a studentului Astăjl condiţiunile vieţei nâstre so
care a esploatat decorarea lui Je- Camera română, ce se va deschide Leatris, oare a făcut să vibreze în publio ciale s’au lărgit şi înmulţit şi ţâra
FOILETONUL „GAZ. TRANSA tioe imobile stăteau părăsite, mergea ou pus. încă odată se dădu jos de pe traversă păşea înainte binişor. El începu să se cla
mânile în buzunarul pardesiului său singur şi ou tot frigul îşi desbrăcâ pardesiul şi-l tine însă în mod tot mai îngrijitor, ou oât
singurel micul şi grosul nostru oonscolar. aşecjâ peste capătul dindărăt al traversei traversa devenea mai strimtă. Cu tâte aoeste
D r a c u l u i . Părea oă mediteză asupra unui luoru. de balanţă. Observam cum tremura de frig; însă a fi treout norocit peste ea pănă la
Capul său gros era şi mai mult plecat îna mânile i-se învineţiseră de tot, degetele lui capăt, dăcă ar fi admis’o răutatea consoo-
O reminiscenţă.
inte ca de obiceih. Ochii săi erau aţintiţi păreau, oă sunt nisoe miol napi. larilor săi. Căci da-odată capetele lor se
Când omul nu pote durmi noptea.
neîntrerupt asupra traversei de balanţă, Şi aoum — oe era aoâsta ? Cu pre- iviră de-BBUDra zidului şi se aucji un stri
(Urmare.) oe se afla în mijlocul terenului de gim- oauţiune privi jur împrejur, oă âre nu-1 găt ohiuitor: „Mops, tu vei cădâ! Mops
Intr’o după a.mâtjl, când noi soolarii nastare. vede oine-va — tâte oapetele oolo sus în tu vei cădâ! 44
interni, încheiaţi pănă ’n gât în paltâne de In fine părea, oă a ajuns la o hotă- dărătul zidului se plecară şi dispărură, el Se vedea, oum s'a spăriat băiatul. Dâr
iârnă, fâoeam preumblarea nostră obicinuită rîre; el se urca pe traversa de balanţă aşa nu văcju pe nimeni. Şi aoum îşi ridioâ mâ încă se ţinea. Ca şi desperat îşi muşca bu
în grădină, observam, oă pe lângă zidul, de nedibaoiQ, înoât era p’aci ca în aoeeaşl nile mici ÎDgheţate oa la o rugăciune. zele şi păşi mai departe. De-odată însă să
oare despărţea locul de gimnastioă de gră clipită să dea de-a berbelecu pe partea Se ruga oa să-i suooâdă de a merge riră ou toţii peste zid ; o câtă întrâgă. Unul
dină, se adunaseră mai mulţi. Mai mulţi cealaltă. Numai admoniţiunile cele mai ener pănă la oapătul traversei de balanţă? Pen din băieţi prinse ou amândouă mânile oapătul
soolarl stăteau aoolo, oarl rîcjend făoeau gice, prin pantomime, împiedeoară, oa să tru aoeea se ruga el âre ? din urmă al traversei de balanţă şi începu
semne altora să vină şi ei. nu isbuonim acum în rîsete noi oei oe pri Sus îndărătul zidului ne apucase un să o olatine spre drâpta şi stânga. Mioul
veam. sgâroiîi şi tuşeam înăduşit, oăol abia mai Mops nu mai putea să se ţină. „Nu!“ striga
Mă duseifi şi eu la ei împreună ou
Oe făoea rogu-mi-te oomieul băiat? puteam suprima nebunesoul rîs. el ou vooe pătrunejâtâre. „Nu ! Dâr cela
u
soţul meu de preumblare. Ne fâoură semn
El se gândea fără îndoiâlă, oă âre i-ar lalt olătina mai departe. In clipita urmă-
44
să nu vorbim tare. „Mops gimnastâză ne Iu oele din urmă sfirşise şi ou rugă
suocede să umble pe traversa de balanţă
şopteau oolegii noştri abia putâudu-se re ciunea. A doua-âră se sui pe traversă şi târe sermanul Mops oăcju de pe traversă.
din oap pănă la sfîrşit. De oe însă? Ou oa
ţină de-a nu rîde cu hohot. Se fereau, oa aoum, întiuc}ându-şl orisontal ambele braţe, Rîsete şi urlete salutară acest eveni
soop? De trecere de timp? Său pentru a
nu oumva el să-i observe. ca să-şi ţină echilibrul, făoând o faţă, oa ment ; îndată după aoâsta urmă un strigăt
faoe eserciţiu? Asta nu era obiceiul lui.
„Mops gimnastâză ?“ Ne uitarăm ou şi când ar fi in joo viâţă şi mârte, porni plin de mâniă. Mops, care altă-dată era
toţii peste zid, care era numai câte-va urme Aoum îi răsări, oum se părea, din înainte. băiatul oel mai blând şi la bătăi se retră
de înalt, la looul de gimnastioă. nou o ideă: Imbrăoat ou pardesiul, îşi gândi La început, pe câtă jvreme avea sub gea oa un melc în căsulia lui, se repeeji
Intr’adevăr, unde reohisitele gimuas- el, nu va putâ să eseoute oeea oe şi-a pro pioiâre partea cea mai grâsă a traversei, oa un turbat asupra ştrengarului, care l’a
