Page 94 - 1897-10
P. 94
Payma 2. GAZETA. TRANSILVANIEI Nr. 237—1897.
«»
are trebuinţă de puteri noue spre a Publicul aplaudă ou însufleţire, âr Re Teodori pentru faoultatea juridioă şi în pătraţi. Faţa are o lungime de 130 m
asigura mersul neîntrerupt al des* gina mulţămi f6rte emoţionată. acelaşi timp secretar al universităţii. Ioan Universitatea are 350 de camere, îm
voltării ndstre naţionale. A ceste ele D-l architeot Blano conduse apoi pe Pop pentru facultatea filosofioă. Arohiereul părţite astfel: facultatea de soiinţe, drept
mente de ponderaţiune înţelbptă, car! Suverani prin şalele universităţii şi prin Soriban pentru facultatea teologică. şi litere.
urmeză a fi precumpanitore în di saia biblioteoei, oare este de 80 metri lun- La 1879, ou fârte multe grsutătî, s’a Sunt 9 laboratâre şi anume : ohimie
recţiunea politică şi socială a Sta g'ma şi 12 lăţime eto, învins îndărătnicia conducătorilor de-atunoî organioă, chirn'e anorganică, zoologie, fisio»
telor moderne, le aşteptăm dela La ârele 12 din fii Suveranii se retra ai guvernului liberal şi s’a înfiinţat si fa logie, morfologie, fisioa, botanica, xninăra-
acăstă Universitate, care se stabi- seră în sunetul imnului regal îotonat de oultatea de medicină în condiţiuul mai mult logia si geologia.
Pe lângă aoestea. sunt trei amfiteatre
lesce astăcjî în noul seu palat. Da, oorul metropolitan al d-lui Musioesou. decât modeste. In anul şoolar 1880—81
am încredere, că Universitatea din * totalul retribuţiunilor profesorilor aoestei mari şi nouă mai mici.
laş! va răspunde la acesta înaltă Începuturile Universităţii ele laşi. facultăţi se ridica ab'a la 2240 lei pe lună, Fiă-oare director de laboratoriu are
menire şi că împreună cu sora sa peste oare s’a mai cheltuit pentru labora- cancelaria şi biblioteca sa a parte.
din Bucurescî, aceste două lăclii Studiile superi 6re, pentru trebuinţa torii 4.709 lei 86 bani. Cursurile se făceau La mijlocul olădirei se află aula cea
luminăse vor răspândi scântei de cărora s’a oonstruit măreţul palat, oare a în soolile universităţii şi în amfiteatrul dela mare, înoăpătore pentru 600 de porsone.
viăţă sufletescă asupra întregului fost înaogurat prin marea serbare presi- sp'talul S-lai Spiridon. Organisarea faoul- Marea sală de bibliotecă ara o lun
dată de Majestatea Sa Regele, au început gime de 80 metri pe o lăţime de 12 metri.
neam românesc. tăţei de medicină a fost complectată abia
Regret, că Principele Ferdinand, în condiţiunî mai mult decât modeste. sub deoanatul regretatului Dr. Rizu, prin Lucrarea de zidărie a fost adjudecată,
scumpul Meu nepot, care a pus Au înoeput la 1830 prin înfiinţarea stăruinţele căruia s’a început construirea sub ministeriul d-lui Take Ionesou, asupra
unui curs de legi la şo61a Vasiliană dela d-lui Trolli şi Şcolari.
piătra fundamentală a acestui aşe- localului nou din ograda Universităţii pen
cjement, nu pote fi faţă la inaugu Trei-Erarhî. La 1834 s’a adăugat şi un ours tru institutul de anatomie. Lumina electrică a fost instalată de
f
rarea lui. Gândul Său însă este cu de fllosofie. La 1835 s’a înfiinţat Aoademia Etă şi numele studenţilor, oarl au fost oassa Siemens şi Halske din Viena. Calori
noi în acest moment, căci pătruns Mihaileană, unde, pe lângă cursurile se matrioulaţî ou Nr. 1 la diferite facultăţi: ferele sunt făoute de firma E. Volf din Bu-
de recunoscinţă pentru atâtea do cundare, se predau şi cursuri universitare, Facultatea de drept: Alexandru Doi- ourescl, âr mobilierul de oassa Sondinger
vedi de iubire, ce ’i-s’au adus în cursuri oarl au fost treptat sporite aprope cesou. In seria acestui an şcolar (1857 — 58) şi Oes, din Viena.
timpul lungei Sale bole, cea mai vie în fiă-oare an. au mai fost însorişi 1* aceeaşi facultate: Punerea pietrei fundamentale s’a fă
a Sa dorinţă este de-a aduce pri La 1858 8'a organisat mai sistematio A. Gheorgh'u, A. Şeudrea, D. Taou, out la 1892 în presenţa principelui Perdi-
nosul Său de muncă pentru binele de cătră caimaoauul Yogoride faoultatea Ioan Saoară. Niol unul din aoeştia nu mai u'ind şi a întregului cabinet Lasoar Ca-
scumpei nâstre Românii. juridioă şi faoultatea filosofică. In fine, sunt astăcjî în viâţă. targiu,
Regina este fericită de-a se Universitatea din Iaşi a fost definitiv fun La facultatea de litere : G. Niohitaohe. 1
găsi astăc[î lângă Mine spre a asista dată şi instalată în palatul din strada Uni Din aceeaşi serie mai făceau parte înoă 13 Cetim în „Drapelul * :
înalta atenţiune a M. S. împăratului
la acăstă frumăsă serbare închinată versităţii, oare mai înainte fusese palatul studenţi, din cari sunt în viâţă d-nii Ştefan Rusiei faţă cu curtea nostrâ, prin trimi
literilor şi sciinţei. Ea mulţumesce domnilor Moruzi. Mandrea şi Gr. Giurgea. terea guvernatorului Basarabiei de a saluta
împreună cu Mine, din suflet, pen Fundarea Universităţii s’a făcut pe La faoultatea de teologie: Romănesou 1
tru căldurăsa cuvântare şi bunele basa legei învăţământului din 1851 prin- pe Suverani noştri, este obiectul unor vii
Filotei. S’au mai înscris în acelaşi au încă comentarii.
urări ce Ne faceţi; la rândul Noster tr’un decret din 20 Ootomvra 1860 a prin-
.13 studenţi, din oarl sunt în viâţă d-nii: ErI, Ex. Sa d-l de Ponton, ministru al
îndreptăm cătră cer rugile cele mai oipelui Ouza, contrasemnat de M. Cogălni-
Erbiceanu Costache, şi preoţii Possa şi Rusiei la Bucurescî, a telegrafat la laşi
ferbinţî, ca să reverse tote binecu ceanu, altă dată profesor de istorie la Aoa Enăchesou.
vântările sale asupra iubitei ndstre demia Mihaileană şi oare era ministru de d-lui ministru de externe, că locotenent-gene
La faoultatea de soiinţe: Georgesou ralul Constantinovicî, guvernatorul Basarabiei,
a doua capitală. instruoţie la data deoretului.
Ioan si Dudesou Nicolae. este trimis cu o misiune specială pe lângă M.
îndată oe Regele a înoheiat cuvân Inaugurarea s’a făout la 26 Ootomvre
Etă acum şi numele primilor titraţi 8a Regele.
tarea Sa, arohiteotul Blano desohise uşa de 1860, adecă esaot cu 37 de ani fără 6 c^ile
onâre a palatului. Suveranii urmaţi de suită în urmă. dela aceste facultăţi: La drept Alexandru
Beloio. La litere Mihail Slătineanu (1880). JBisvnarcJc contra lui Mommsen.
intrară în sala cea splendidă. Piafondul, îu Etă şi profesorii, ou cari a fost inau La soiinţe Constantin Mănesou (1874). La Cunoscuta sorisâre a lui Mommsen, prin
formă de oupolă, este decorat ou pioturl gurată Universitatea:
medicină Dr. Zussman Aron (1887). care cu atâta patimă se aţîţă Germanii aus-
alegorice, datorite panelelor celor mai dis Pentru faoultatea de drept: Simeon
triaol la luptă contra Slavismului, este as
tinşi pictori români. In mijlocul lor se află Bărnuţiu, Ootaviu Teodori, Iaoob Lupaşou, Palatul Universităţii. pru criticată de organul bismarekian „Ham-
portretul în mărime naturală al Regelui îm George Mîrzesou, Ioan ătrat. — Istoricul — burger Nachrichten*. Etă oe cjio între al
0
brăcat în purpura regală cu sceptrul în Pentru faoultatea de teologie : Arhie Licitaţia pentru clădirea actualului pa tele acâstă îâiă:
mână. Un paj duce o tavă înaintea sa. reul Filaret Soriban, Ieromonahul Ieronim lat al Universităţii din Iaşi s’a ţinut la 10 „Intotdeuaa părerea nâstră a fost, c
Portretul este forte reuşit. Buţureanu.
Aprilie 1892, pe basa planurilor întoomite Mommsen pe cât este de învăţat, pe atac
De ambele părţi ale elegantei estrade Pentru facultatea filosofică (sciinţl şi
a aulei atârnă portretele Regelui şi Reginei litere): Simeon Bărnuţiu, Ioan Pop, Vasile de arohitectul Louis Blano, planuri, cari este de rău politia. El consideră politica
în mărime naturală lucrate de pictorul Alexandrescu, Ştefan Micle, Alexandru Oâ- espuse la Paris, au obţinut medalia de aur. oa un lucru, oe este a se faoe cu senti
Primul devis prevăcjuse suma de
Adjukievicz şi dăruite de Majestăţile Lor mentul în locul inteligenţei. Ne temem, că
linescu, Ştefan Emilian, Dr. N. Negură. 1.500.000 lei, afară de lumina electrioă, apă deolaraţiunile lui mai mult ver strica Ger
Universităţii. Dintre toţi aceştia mai trăeso astăcjî
După servirea unui oeai, arohitectul şi oalorifer, pentru oare se prevăcjuse altă manilor austriaoi, decât le vor folosi. Ini
numai d-l Ştefan Etnilian, oare acum e la sumă printr’un d<=vis speoial. Suplimentele
Blano invită pe Regiua să tragă ou mâna micii lor ar trebui să fiă cel puţin mai răi
pensiă, Ootaviu Teodori, oare e mai rău de lucrări s’au ridicat apoi ou 1,200,000
o perdea de mătasă. O splendidă pâtră co tactici, de cum sunt, decât ca în scrisorea
decât la pensiă şi Gb. Mîrzesou, oare e peste deviz, numai pentru zidărie ; pentru
memorativă se înfăţişeză atunci privirilor pu profesorului german din imperiu să nu afle
încă profesor în activitate. instalaţia electrică şi oalorifare s’a prevăcjut
blicului şi se oetesoe următâroa inscripţia: un nou şi însemnat pvetext pentru suspi-
La 24 Noemvre s’a ales primul rec suma de 800,000 lei. ţionarea Germanilor austriaoi şi a intenţiu-
Mamei duioase
a Poporului, tor. A fost ales mas întâi fi prin aolamaţie Grilajul şi pavajul curţii a oostat nilor lor.
Reginei României Elisaveta, Simeon Bărnuţiu. Aoesta însă a refusat 100.000 de lei. „Nu aflăm neoesar a lămuri mai de-a-
demnitatea de reotor pe motiv, că primirea Grădina botanică şi aranjarea ei a prâpe monstruositaţile politice, oe se cuprind
Geniului literar şi artistic
unui poet îu administraţie, fiă chiar în ad oostat 30,000. în scrisorea lui Mommsen, precum şi ten
care a înălţat şi încâlcţit inimele tuturor,
ministraţia învăţământului, l’ar faoe să-şi Figurile de d’asupra Universităţii, lu- dinţa acelei sorisorî de-a aţîţa la violenţă, tre
Carmen Sylvei,
dedică peardă cetăţenia în Transilvania, oetăţeuie, orate de soulptorii Hcgel, Valbudea şi bue însă să ne esprimăm părerea de rău,
acesta tablă comemorativă pe care a ţinut totă viâţa să şl-o oonserve. Georgesou, se ridică la suma de 50,000 lei. oă un renumit învăţat german se amestecă
In urma retuşului lui Bărnuţiu, & fost In total, clădirea palatului Univer într’un mod atât de vătămător şi necuviin
Universitatea de Iaşi,
ales rector Ioan Strat. sităţii costă 3,930,000 lei. cios îa luptele interiore ale unui stat, cu
în semn de recunoscinţă şi veneraţiune
14
22 Octomvre 1897. Primii decani au fost: Dr. Ootaviu Suprafaţa terenului e do 100,000 m. oare noi stăm în raporturi de alianţă .
14
făout. să cadă, şi lovi în el cu amândoi oietate forte învăţată în pedagogic, soest, aşa frig? şi esamina pe copil ou privirile. a traversei; micul şoolar sta între genunohi
pumnii săi. Piresoe, că acesta a riportat; l profesor purta numirea greoâsoă „hebdo Micul Mops nu scose nici o vorbă, „A fu săi. cu mânile sale în mâuile profesorului.
14
alţii îi ajutară ; căci o astfel de îndrăsnâlă madar . git de-alungul traversei răspunseră în lo „Mama mea — începu copilul — apoi
11
14
din partea lui Mops era neaucjitâ. Şi după In săptămâna aoâsta era bătrânul pro cul lui doi, trei dintre ceilalţi. ârăşl înghiţi de oâteva-orî şi nu mai putu
oâte-va momente sărmanul băiat ou capul fesor Daniel, oare avea inspeoţiuuea — nu „Pe voi nu v’arn întrebat răspunse oontinua.
11
pleoat pe ambele mâni, ce le întinse pe bărbat înalt, gros, nespus de bun şi bine profesorul. „Mopsioă, să’cui spui, de oe te-ai Ou palma ea lată, oărnosă, bătrânul
traversă, plângea oa un desperat. voitor. urcat pe traversa de balanţă? Nu voiesol Daniel îi neteeji oapul.
Căciulită lui îi oărju din cap — fără Gălăgia şi strigătele l’au făcut atent, să-mî spui? El voia să i o spună, sa ve „Mama mea — a scris — oă este aşa
14
oa să observe. Deşi era frig, el era încă când se preumbla singur în partea mai de dea. Dâr nu putea să vorbâsoâ. Oa şi când de bolnavă — şi — şi — 14
tot fără pardesiul său, părea că nici nu părtată a grădinei, şi acum vod! aşa de l’ar fi apăsat o ruşine nespusă şi i-ar fi
observă h’psa lui. iute, cum putea să-şi ducă oorpul său greu, legat limba. Din buzunarul pardesiului său, Erăşi îi curseră din ochi oopilului şiroie
In fine intervenită cei mai în etate. la noi în locul de gimnastică. eu o&re l’am fost îmbrăcat ârăşl, îşi scâse de laoriml ; ou braţele întinse ei deodată ou-
Ei oăutau să alunge dela el spiritele rele batista sa mică albă, şi cu ea îşi ştergea prinse pe după gât pe bătrânul profesor.
Fără de a întreba mult, el s’apropiâ Abia se mai putea aucji, oe cjioea.
oe-î torturau şi-l înounjurau încă ou surîsul lacrimile dm ochi şi nisipul, ce i-se lipise
îndată de băiat, oare stetea îuoă tot ple
lor batjocoritor; ei încercară să-i vorbâsoă pe faţă de pe traversă. „Şi — ea crede — că nu se va mai
cat pe traversă; ou mâna sa lată, oărnosă 14
la inimă, să-l îneurageze — tâte rămaseră putâ faoe ârăşl sănătosă .
neteeji el capul şi părul sburlit al oopilului. Bătrânul Daniel nu pierdu psoienţa.
zadarnioe. Un plânset îoăbuşit şi o despe Ne apropiarăm mai tare, tăceam toţi
„Ei Mopsioâ, ei Mopsioă? Oe ţi-au făcut?“ Ei avea o inimă bună şi cuminte; el avea
rată clătinare din cap fu singurul său răs oa pescele.
puns. Mititelul, aucjend glasul prietenos al presimţul, oă colo în sufletul mititelului „Şi aşa — am venit aiol — şi am
era sfânta nevinovăţia a unei mari sufe
Acesta merse aşa mai departe, pănă bătrânului profesor, îşi ridica înoet oapul. oreejut — oă dâcă pe traversa de balanţă
oe în cele din urmă apăru pe scenă heb Faţa însă şl-o ţinea pleoată. Oohii îi erau rinţe, oare oâuta a se asounde dinaintea — voifi putâ ajunge pănă la oapăt — şi nu
oohilor crudl şi ourioşl.
domadarul. In fiă-oare săptămână un învă roşii de plâns; şi sughiţurile şi suspinurile voifi cădâ — atunci — mi-am gândit —
ţător al institutului avea inspeoţiunea asu nu voiau să înoeteze. „Nu voesol să-ml spui, Mopsioă? Mie acesta ar fi un semn — pe oare mi-1 da
pra elevilor pe timpul cât studiau şi în „Daţ,i-i pardesiul , porunci bătrânul mi-o poţi totuşi spune? 14 bunul Dumne4âu — şi (mama mea se va
14
■firele libere, şi pentru că noi eram o so- Daniel. „De ce ţi-l’ai desbrăcat, când e El se puse să şâdă pe partea de jos face înoă ârăşl sănătâsă .
14
