Page 95 - 1897-10
P. 95
I ■ \ ’ •
Nr. 237 —1897 GAZETA TE AN SIL V ANIM Pagina 8
S O I R I L E S I L E I , . service, eonstător din trei oârne de bivol nea socotelilor. 7) Demisionarea Co luri. Obstrucţioniştii împiedecau vo
lucrate ou multă artă şi aşe4ate pe un pie mitetului vechiu. 8) Alegerea unei tarea nominală prin strigătele lor,
— 24 Octomvre v. destal de argint, o faţă de masă din pân- preşedintă ad hoc şi a doue Dbmne aşa că nu se aucţia nimic.
0 scrisore germană respinsă. Din 4âtnra oea mai fină indigenă, pe care este pentru scrutiniu. 9) Alegerea comi In şedinţa de seră târejiu, scan
„Bud. Hirl.“ aflăm, oă comitetul adminis cusut monogramul lui Menelik, şi alte tetului nou. 10) Alegerea preşedintei. dalurile au ajuns la culme. Când
trativ el comitatului Bistriţa-Năsăud s’a obiecte frumose mai mărunte. Pentru împă- 11) Desbaterea budgetului pe anul voi se vorbescă Lueger, se născu o
adresat cătră Consistorial evangelio săsesc rătâsa Tair.u a trimis an pahar din corn 1897/8. 12) Alegerea Oomisiunei pen vehementă ciocnire între Germanii
cu o plângere în causa scolei săsesc! din de bivol frumos lucrat cu argint, o har- tru revisiunea socotelilor pro 1897/8. naţionali şi creştinii sociali. Se în
Petriş, lângă Bistriţa, unde se cjioe, că ia- monică şi o umbrelă ouaută cu fir de aur 13) Propuneri eventuale. 14) Desig- jurau şi se batjocoreau împrumutat,
speotorul ung. de soolo ar fi aflat anumite şi cu mâner ciaekt. Nici Ras Makonnen narea a doue verificătdre a proto naţionalii voind se împiedece pe
soăderî. Cos'stoi'iul a răspuns comitetului n’a fost uitat, lui i-s’a trimis o puşcă ou colului. Lueger de a vorbi.
administrativ în limba germană, dâr „corni- repetiţia. Lui Schonerer i-s’a c | is : „om de
B r a ş o v , 24 Octomvre n. 1897.
11
tetul fără nici o observare a refusat de-a nimic , lui Lueger, ca e „comediant
Societatea filarmonică din loc va aran- Agnes Duşoiu, Lazar Nastasi,
primi răspunsul german şi înoă pe basa § -lui de Viena“. Numai cu greu Lueger
gia îu 11 Nov. n. o. în „Sala de concerte- preşedintă. aotuar.
1
16 al legei de naţionalitate“. — Caşul, toc a putut se vorbescă. El a combătut
primul concert în acest an, ou oare ooasiă—
mai fiind-oâ se face provocare la legea de energic provisoriul, pe Banffy şi pe
din incidentul, oă în aceea d,i 80 împlinesc
naţionalitate, pare a fi de tot caracteristic Unguri.
ua
60 de ani dala 4' morţii componi3iuiiu ULTIME SOIRI
şi interesant. La totâ întâmplarea, Saşii După miecjul nopţii ajunseră
Mendelssohn — se vor esâcuta 2 piese ale
dela Bistriţa na vor pute fi înoâutaţl da Din c a m e r a u n g a r ă . pana a se încăera formal. Câţî-va
musei lui Mendelssohn.
asemeni dovecjl de „toleranţă naţională , (.Afacerea decorării lui Jeszenszky.) Cehi tineri săriră asupra Sehdneria-
11
Programa este următorea: 1) Men
ce li-sa dau din partea „fraţilor lor ma nilor. Numai dimineţa la 2 ore se
11
1
delssohn „Lmiştea mării" şi „Drum bun , In şedinţa de erî a răspuns ministrul
ghiari. închise discuţia şi se dedu cuventul
concert Ouverture. Orchestră. 2) Mendels- preşedinte Banffy la interpelaţia deputatului
vorbitorului general al oposiţiei,
Vindecare miraculâsă. Din Borgo-Bis- sohu : Andante con moto din Symphonia N. Şerban,
Prade.
triţa se sorie, oă nevasta unui munoitov a-dur Nr. 4. Orchestră. 3) Grieg : Pear Gynt- ]£tă oe a dis br. Bunffy, ministrul-pre
de-aeolo, mergând înainte de asta ou vre-uu Suite Nr. 1 Orchestră, a) Disposiţ'.R dimi şedinte: Onor. Cameră: Erî, oând am răs
an la Dorua, în Buoovina, s’a spăriat din neţii b) Mârtea lut Ases, o) Dansul Anitras. puns pe scurt la interpelaţia d- lui deputat L i t e i* a t m ir ă.
•causa unui sgomot atât de tare, încât nu d) In hala regelui muntelui. 4) Beethoven : Şerban, am c^is, oă în genere nu consider,
mai decât a amuţit. Tote ajufcorele medi Symphonie Nr, 1. în C.-dur. Orchestră, a) oă acâstă interpelaţia ar avâ loo înaintea A apărat Nr. 10 (anul. I) al revistei
11
cilor nu i au folosit nimic, rămânând mută Adagio rnolto. Allegro con. brio. b) An camerei (Aprobări în drâpta). Cu aoesbă „Şoola modernă , de sub direcţia d-lui pro
timp de vre-o 4 000 luni. In fine luâ şi ea dante cantabile con moto o) Menuetfco. declarare strict luat, am dat şi răspunsul, fesor A. Lupa-Autoneeou, ou următorul
samar: 1. Morala în fapt, de A. Lupu-
parte la un pelerinagiu, ce s’a făcut nu Allegro rnolto e viv&09. d) Finale. Adagio. pentru-că în meritul unei interpsiaţiunl, oe
de mult ia o mănăstire din Lemberg. Ea Allegro moto e vivace. nu se ţine aici, nu pot răspunde. In ase Antonesou. —■ 2. Dr. Preyer asupra, şoolei
îu genere, de Dr. Toma Dioesou. — 3. Din
merse da-adreptul ia biserică şi aci, spre Bilete la d l Heinrich Zeidner. Dnii meni împrejurări, Onor. cameră, binevoiţi
marea mirare a veoinilor săi, după ce as membri ajutători sunt rugaţi a-şl alege lo a lua la ounoscinţă declararea mea, că la Istoria Pedagogii, de I. Ciocârlie. 4. Sloj-
cultă câtva timp la cântările acompaniate de curile în librăria lui Heinrich Zeidner dela meritul interpelaţiei adresate mie nu răs dul, de Y. Hulubei. — 5. Glasul Statisticei,
organe, înoepu şi ea să cânte. Femeia îşi re 6 pănă în 8 Nov. contra oupouuini Nr. 1. pund (Aprobări în drâpta.) Intr’aoeeB bine de I. Ciooârlie. — 6. învăţământul istorii!
a
căpătase adeoă darul vorbirei. Miraoulosa Ven4 rea generală a biletelor se încape voiţi a mî oonoede să fac o scurtă obser în şcolele secundare, de C. Armsşu. — 7.
vindecare se espiioă prin marea agitaţiă e din 9 Nov. 1897. vare, ţinută îotr^ margini bine definite, la Sciinţă franoo-rusă, de S. M. — Cărţi nouă.
nervilor, produsă sub impresiunea căută o parte a vorbirii d-lui deputat Şerban. El — Anunciurl.
rilor. 4>oe, că l’au convins esperienţeie sale ne
Ungurii şi crisa din Austria. mijlocite despre aceea, că tote aoele di
„KnlturegyleDuI ardelenesc îşi va ferenţe şi contraste politice, oe esistă între DIVERSE.
ţinâ adunarea generală în 14 Novembre. O Egyetdrtds" e oătrănib foc pe Momm-
oonfereaţă prealabilă, oe s’a ţinut alaltăeri sen, oare în sorisorea sa cătră Nemţii aus- poporul maghiar şi poporul româu, du esistă Exploraţrani şuier ane. pi arul „Le
atât între aceste două poporă, oât mai Temps" spune, oă d-nii Martel şi Vinâ eu
la Cluşiu şi la oare se cjioe oă au luat triaol aousă pe Unguri, că sunt tîcnpiţl în
1
mult între poporul român şi guvernul a- descoperit şi explorat în Lezere, Franoia ,
parte peste 100 persâne, a hotârît să can sentimente, deâreoe na sar în ajutorul Nem oasta. un abis suteran. Ei an numit acest eb's
dideze la postul de preşedinte pe oontela ţilor Bustriaol. Opiniunea publică maghiară,
Trebuo se o spun hotărît, onor. Ca avenul Armând. Avenul are o adâncime to
Beldi Akos, vioe-preşedintele de pănă acum, 4ioe acâstă fâiă, nu mai judeoă a4l lucru
âr la postul de vioe-preşedinta va fi oau- rile din punctul de vedere al dogmei pre meră, că d-l deputat n’are dreptate. Intre tală de 207 metri (960 pănă la 763 metri
didat contele Korniss Victor. tinse de dualism, ci din acela al interese poporul maghiar şi româu nu esistă nioî înălţime d’asapra mareij; el e oel mai mare
lor naţiunai maghiare. Nu negăm nici noi, un contrast, nici între guvernul maghiar din tâtă Erancia, traversâză mai multe
Cununia. D-l Mihal'iche Zamfirescu şi şi poporul român nu esistă nici un con etage de formaţiuni jurass'oe secundare, a
4ice, oă logica intrinsecă a dualismului pre
d-ra Mar iţa D. Bană se vor cununa Dumi trast, der este contrast în urma aţîţărilor o prăpastia de erosiunl şi oorosiunî, dâr nu
tinde să fiâ Germanii predomnitori în Aus
neca viitâre, 27 Ootomvre v., în biserica şi acţiunii unor agitatori (Aprobări în de dărîmăturî, pe unde s’a efectuat seoarea
tria; dâr oând vedem, t>ă în timpul de trei
Sf. Arhangell din Satulung (Săcele). Dorim drâpta); aceste contraste ţin în mişoare şi’n vre-unui lac sâu al unei mări terţiare sâu
deoenii ai dualismului s’au împuternicit atât
fericire tinerei păreohî. încordare întrâga osstiuae (Aprobări în ouaternare. Cel mai interesant lucru e însă,
da mult luptele de rassă şi naţionalitate
drâpta), care n’are basă de drept, n’are că partea raijlooiă a, prăpastiei, între 76 şi
Darurile Italienilor pentru Menelik. Din între vecinii noştri austriaoî, când vedem, basă firâscă. (Aprobări în drâota).
Soma se soria cu data de 28 Octomvre: oă de-o parte Germanismul şi-a pierdut cu 120 metri de adânoime, formâză o grotă
Dâcă aceia, cari aţîţă lucrul, fac să imensă da vr’o sută metri lungime şi 60
Alaltăeri s’a îmbarcat în Neapol pe va totul rolul oonducător, âr de alta a ajuns
înceteze aceste contraste nefiresol: dâcă nu metri lărgime şi 40 înălţime, unde se află
porul italian „Umberto 1“ căpitanul dela sub influinţa tendinţelor periouloae pentru
vin în oonfliot ou disposiţiile codioelui pe- o adevărată „pădure virgină" de stalag
artileriă Ciooodicola, trimis de guvernul întrega monarchiă: nu este ore evident, oă ual, atunci îu adevăr înoetâză orl-oe con mite : în total două sute oolone soînteetâra
italian la curtea Negusului Menelik în Abis- logica dualismului a ajuns la imposibili trast, pentru-oă nu e contrast firesc nioî oarbonate de calce, înalte dela 3 pănă la
00
11
-sinia pentru a~i preda mai multe cadouri. tate? „Acei Germani , di îu fine „E—s“, între guvern şi naţionalitatea română ori 30 de metri, tâte drept în sus, într’o gră-
Ciooodicola a luat cu sine diferite scule „cari pănă au fost la putere au făcut pe statul maghiar, nici între naţiunea maghiară mădâlă de o frumseţe de nedescris. După
preţiose, precum şi doi câni danezi de rassa celelalte naţionalităţi se simtă numai egoismul şi naţiunea română. d-l Martel, nioî o grotă din lum9 nu po
dogg. Celelalte obiecte sournpe vor urma şi îngâmfarea lor, acum aprinşi de patimele Să caute d-nii, pe o&rl îi privesce, — sede asemenea frumseţl; d-sa oonsiderâ
brutale de rssse eu devenit un element re
ou proximul vapor, ce va pleca spre Zeila. şi pe d-l deputat Şerban îl număr între avenul Armând oa unul din oele mai im
voluţionar şi distrugător de stat. Se ’nţe-
Darurile, oe vor fi trimise, sunt: o sabiă ei — punctele de aplanare,, să nu caute portante descoperiri ale sale. Pănă aoi, cea
frumos împodobită ou pietri scumpe, un lege, e forte greu de-a spune, cum se va contrastele; şi dâcă le vor căuta, le vor mai înaltă stalagmită (turnul astronomic
putâ ferici de aoi încolo Austria cu astfel
afla, oăcl fără îndoială are dreptate atunci din grota Aggielek din Austria) nu atingea
de Germani. Pe noi Maghiarii însă nici un
oând afirmă, că interesele monarehioi aus- decât 20 metri înălţime. Avenul Armând
interes nu ne îndemnă sâ stăruim pentru stă
l00
Bătrânul Daniel strînse oapul micului tro-ungare, sân să 4 m interesele statului este o minune incomparabilă atât geolo
pânirea acestui spirit german şovinist şi ultra-
elev la pieptul său. ungar nu sunt în contrast ou interesele gică, oât şi pitorâsoă. El sa află aprâpe în
u
montan „
Şi ai ajuns pănă la capăt?" statului român. Sunt numai ici colo neîn raţa grotei Dargiian, acâstă altă minune,
Corpul băiatului tremura ca şi oând ţelegeri, ce se ooatrastâză, p9 cari le pro descoperită îu 1888 de d-mi Martel şi Gau-
l’ar fi scuturat frigurile. C o n v o c a r e . vocă pe oale nenaturală şi cu inteuţiă unii pillat.
„Când eram — eprope la capăt, ve indivi4l, cari aşi putâ 4io întrebuinţâză
0
Onoratele Domne membre ale
niră aoeştia — şi mă făcură să oad“. acâstă mişoare spre a-şl câştiga pânea de
Reuniunei femeilor române din loc Proprietar: Aaeret MEureşianwu
Profesoral îşi ridica capul, şi ochii se convbcă la adunarea generală or tote t^il elo,
săi altădată atât de biândl, priviră o’un dinară, ce ae va ţine conform sta Acâstă am aflat de lipsă să o spun Redactor responsabil; Gregorfw Maior.
foc nimioitor asupra nâstră. Plin de su tutelor Vineri 7 (19) Novembre a. c. onor. Camere ; preoum am arătat, Îs meri
părare îşi clătina capul, apoi se pleca la 2 bre p. m. în sala cea mare din tul interpelaţiei, oa neavend loo aici îna
11
ârăşl asupra băiatului. „Sărman copil cjjse edificiul şcblelor. intea Camerei, nu răspund, (Apiausa vii
u
el, „Sărman copil . Deorece la ordinea Gilei este şi îndelungate în drâpta). ❖
A aşteptat pănă oe micul elev s’a pusă şi cestiunea modificării statutelor, Breşedintele întrâbă, dâcă onor. Ca Pentru fumătorii de tiglri! &
mai liniştit puţinei. Apoi s’a ridioat, l’a la care conform statutelor vechi tre- meră ia la cunosoimă răspunsul ministru* l-H c a u i s t — 1
strîns subsuâră şi a pleost ou el în institut. bue se fiă de faţa majoritatea ab lui-preşedmte. (Strigări în stânga: dâr n’a 0 3 este cea mai curată, subţire şi totuşi tare
11
„Mergeţi aoum acasă , no cfi pro solută a membrelor ordinare, de- răspuns!) o (Xi Hărtiă, d.e ţig'ă.rî,, h-l
s6
fesorul, „este timpul să se înoâpă ora de aceea sunt rugate Domnele membre a Camera ia la cunosoinţă răspunsul. fără glicerină.
*
1
•luciu *. se întruni în numer cât se pdte de mare, 1—( O
Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 er.
îndărătul bătrânului Daniel mergeam Ordinea cjilei est© urmâtdrea: Viena, 5 Noemvre. Şedinţa de E+ Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă in
<
-ou totii, în tăcere, ca o câtă de răufăcători. 1) Deschiderea adunării. 2) Ape erî înainte de amecjî a fost mai pu C L U B . H Ixl H
lul nominal. 8) Proiectul de modi ţin agitată, afară de un singur con
(Va urma.) Yemjare en gros la
ficare a statutelor. 4) Raportul ge flict, ce l’a provocat Schonerer.
neral al Comitetului 5) Raportul Şedinţa secretă de după amecfî * lulius iiiller Nachfolger, *
cassei. 6) Raportele despre revisiu- a scos la ivelă braşî mar! scanda (35) Braşov.
