Page 97 - 1897-10

„&a«ta“ iese in flă-care di,
ADonameate pentru Austro-Dngana:
Sssşgv, 'flJ&ţa mare Sf?, S8, Pe nn an 12 fl.. pe şese luni
îtoisrA'f asfeanoaSo xa 30 6 fl., pe trei luni 3 fl,
jsstvsass. — .MaTuieasiptie au sa N-rii de Dumlneoi 2 *. pe an.
JB-Veîsnnîi Pentru România si străinătate:
ijfSliKATE ao pîuaoBO la Adr/ii- Pe nn an 40 franot, pe şise
nlatraţlune în Bîshoy ţi la aur- luni 20 fr., pe trei luni IC fr.
3?ătârt-lo Birouri do amraalur!: N-rii de Duminecă 8 franoi.
Sn Ticna: jfl. fiuies, ffesnrtch
St/iaiek, Rudclf Mosu, A. Oţ-piiite Se prenumără la tite oticieie
Haohfoljjor; Anton Oppaiik, J. poştale din întru şi din aiară
Danntbcr, In Budapesta : A. f. Si la dd- colectori.
(hldbevgcrg, XcJutlin Bcmat; In H ionnamoitul ţeatn Biasor
Buouiesoi: Agtnci Umax, Bno- administraţiunea, piaţa mare,
euxaale de Soumanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bnri: Karoiyi <4 Jntbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul tnoarţiunllor: o seri» luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
Karmond pe a colină 8 OE. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
SOoi. timbru pentru o pubU" 12 fl., pe 6 luni 6 (1., pe trei luni
earo. Pubiioări mai dese după 8 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
turiiă si învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Reoiame pe pagma a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 239. Braşov, Lum-Marţî 28 Octomvre (9 Noemvre) 1897.

Constatările nostre. liţiă şi pedepsit ce un vagabond, ci nanţă ministerială o dovesce şi Re­ mai au drept să se întrunescă în
I. vor stărui de aci încolo încă mai cursul sâu apelaţia înaintată la 29 societăţi, reuniuni şi adunări pentru
mult ca pănă acuma, ca să-şî apere Octomvre 1896 de Dr. A. Mureşianu apărarea şi promovarea acestor in­
Caşul brutalei nrmărir! a pro­ dreptul încălcat şi să câră şi pre­ în contra oprirei. terese ?
prietarului foii nostre Dr. A. Mure- tindă repararea ofensei şi a nedrep Aflăm de bine şi necesar a re­
şianu, pentru că în esercitarea drep­ Şi se pote ore în totă lumea civi-
tului seu cetăţenesc constituţionala tăţii strigătăre la ceriu, ce li-s’a făcut; produce aic! din acâstă apelaţiune lisatâ afla un esemplu, ca unui popor să
să-o ceră şi pretindă cu atât mai pasagiele privitâre la afirmarea, că i-se concedâ drepturi der 'i se ia putinţa
conchiămat aici în Braşov o adu­ vertos, cu cât se trateză aic! de-o gruparea după naţionalităţi a ale­ de-a se folosi de ele de a-le păstra apăra
nare de alegător! români, constitue causâ care nu este numai causa Ro­ gătorilor nu pâte fi admisă. şi chivernisi?
în giurstările şi în modul şi chipul mânilor din judeţul Braşovului, ci o
Se pote uni ore numai o cli­
cum s’a petrecut, cea mai viuă şi causă generală română. 1. Fote fi interdisă gruparea după pită cu principiul constituţionalis­
cea mai flagrantă dovadă, că Ro­ naţionalităţi ? mului o astfel de capitis diminutio a
mânii din acest stat sunt de fapt De aceea voim ca acum, după milidne de cetăţeni car! în puterea
despoiaţi de scutul legilor şi al con­ ce nedreptatea s’a consumat, să sta­ Se pâte da 6re legilor ce vor­ dreptului natural, a drepturilor omu­
stituţiei şi daţi pradă volniciei celei bilim faptele şi responsabilităţile, mai besc despre îndreptăţirea naţiona­
mai neruşinate a stăpânirei şi a ales după ce afacerea a fost pe larg lităţilor şi a confesiunilor înţelesul, lui sunt legaţi cu întrâga fiinţă de
naţionalitatea lor ?
omenilor ei. sulevatâ în congregaţiunea nbstră şi că nu admit gruparea după naţiona­
Este acâsta o afacere, care de în pressa întregă din oraşul nostru lităţi? Pâte esista, cu tot şovinismul O părere ea aceea ce-o conţine
e
un an de 4^ ) cu t6te că s’au făcut şi 4upă ce înainte cu câte-va 4^© destrămat, ce bântue a4î ţările a- ordinul volnic şi ilegal al fişpanului
toţi paşii legal! din partea celor lo­ foiţa ungurăscă din loc, care are cestea poliglote, o părere monstruosă din Braşov nu găsesce în tdtă car­
viţi în drepturile lor, rUa avut alt menirea de a tămâia şi lua în apă­ ca aceea, că cei ce împreună sunt tea de leg! unguresc! un singur pa­
resultat decât pedepsirea represen- rare pe fişpanul, a pretins, că totă legaţi prin limbă, datine, obiceiuri, ragraf, pe care să se pâtă răzima.
tantului acestora, a convocătorului opinia publică, Românii şi Saşii, sunt credinţă şi cultură n’au îndreptăţirea Acâstă părere nu este de fapt de­
adunării din cestiune a alegătorilor în cea mai mare rătăcire, când cred de a forma un grup de interese co­ cât ecoul arbitrar al unei Interpre­
român!. şi afirmă, că oprirea adunării române mune, pe basa, cărora să-şî esercite tări şi mai arbitrare ce-a dat’o legii
Adversarii causei şi a drepturi­ din loc a fost un act de neiertată drepturile lor constituţionale ? dela 1868 minietrul-preşedinte Banffy,
lor năstre vor crede, că după ce vio­ violenţă fişpănesca şi că în realitate Insâmnă a ne întârce la veacul declarând în dietă, că guvernul nu
lenţa s’a petrecut, după ce protestul fişpanul ar fi procedat după lege şi întunecos al sclăviei, în care gemea mai pote tolera în acest stat grupări după
legal al celor violentaţi a fost res­ după dreptate. poporul lipsit de orî-ce libertate, naţionalităţi.
pins şi desconsiderat, după ce, în Să vedem. considerat ca şi vita legată de gliă, Acesta părere mai are şi însu­
fine, ca încoronare a operei volni- Faptul că căpitanul orăşenesc când numai s’ar admite cugetarea, şirea de-a fi o părere cu totul su­
i ciei, iniţiatorul a fost în mod esem­ dase permisiune în scris, ca adunarea că miliânelor de popore de rassă biectivă a şefului actual al guvernului,
plar pedepsit, afacerea este termi­ alegătorilor noştri român! să se deosebită din acest stat se li-se in­ care n'are nici cea mai mică îndreptăţire
nată şi că ministrul şi fişpanul cu ţină în Braşov în 4iua de 22 Oc­ terzică de-odatâ tot ce constitue libera de-a norma interpretarea legilor şi cum­
ai săi vor pute trece rî4end şi răsu- tomvre 1896, nu este contestat de .mişcare, care se facă posibilă firesca lor că este rea şi ilegală părerea lui
nimenî. Trecem aşa dâr peste el.
cindu-şî mustăţile la ordinea 4^©i- desvoltare, păzirea şi apărarea intereselor despre gruparea după naţionalităţi,
Acâsta o vor crede, de sigur, Este contestat însă de cătră foiţa lor de esistenţâ o dovedesce mai invederat împreju­
şi pentru aceea, pentru că prea de fişpanului faptul, că acesta a oprit Or! cât de maşteră să fi fost rarea, că majoritatea municipiilor
multe-orî s’a întâmplat ca focul de adunarea amintită pe un motiv cu legislaţia ungurâscă pentru poporele nic! că au luat’o în considerare, ci
paie al Românilor să facă posibilă totul nelegal ba ridicul chiar. nemaghiare, ea n'a putut se morgă aşa au respectat ca şi pănă acum întru­
o asemenea despreţuităre trecere la Faţă cu acesta contestare ne departe când se tracta de-a face po­ nirile de alegători român!.
ordinea 4dei peste gravaminele aşa provocăm la textul ordinului fişpă- sibil pacînica lor conveţuire cu po­ Nic! nu pâte esista un para-
4işilor „cetăţeni de limba română“. nesc nr. 749 din 1896, unde se 4ic© porul maghiar! doxon mai mare decât acela, după
Nădăjduim însă că cei peste o din cuvânt în cuvânt, că adunarea Când legea de naţionalitate a care guvernul Banffy recunosce, că
miiă Român! inteligenţi şi fruntaş! alegătorilor român! „nu se pote per­ stabilit marginele pană la car! le­ legea de naţionalitate dă îndreptă­
din comitatul nostru', car! au sub­ mite, fiindcă adunări electorale conchiâ- gislaţia dela 1868 a aflat de bine a ţire pănă la un punct âre-care „ce­
scris protestul, ce s’a publicat în mate după naţionalităţi în genere nu pot garanta naţionalităţilor dreptul de-a tăţenilor de limbă nemaghiară“, dâr
Noemvre 1896 în f6ia năstră îm­ fi permise (miszerint osszehivott vâ- se folosi de limba lor în viaţa pu­ acâsta îndreptăţire, în ce privesce
potriva amintitului atentat la drep­ losztb gytilesek egyâltalâban nem blică şi de-a se cultiva tot în limba limba şi naţionalitatea lor, el o face
turile şi la libertatea lor, nu se engedâlyezhetok.) lor, vruta ore printr'asta se declare, că dependentă dela buna chibzuire şi
vor mulţămi cu aceea, că preşedin­ Cumcă acâsta a fost motivul cercul de interese comune ale membrilor arbitriul guvernului şi a organelor
tele clubului electoral, care a lucrat oprirei şi fişpanul n’a amintit şi nu acestor naţionalităţi este desfiinţat! Vrut’a sale, negând acestor cetăţeni de limbă
în numele lor, a fost tărît pe la po- s’a basat pâ nic! o lege sâu ordo­ âre să declare, că naţionalităţile nu nemaghiară îndreptăţirea de a-şî putea
I

1
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ „Mopsioă *, cjise el, şi se vedea din Bătrânul profesor privea la oopil, care şi io strîngeau la despărţire. El nu sciea
vOoea lui, oă se silea a vorbi liniştit „vin’o sta pe pragul porţii. „Nu-i spune-ţl nimio — oa se cjică şi oe sa oreadă,- aoâsta 83 vedâ
puţin afară“. Miouţul se îndesă afară din el nu soie, oă m&mă-sa e în perioul“. diu faţa lui, în care oglindea mirarea.
Dracului. bancă ; bătrânul Daniel îl luă de mână ; ei Nu i-am spus nimic. Nici măoar nu Apoi fu ridioat în birjă; bătrânul Da­
se duseră afară — şi Mopsioă nu se mai ne apropiarăm de el; nu ne înoumetam. A niel se urca după el şi s’aşecjâ lângă el.
O reminiscenţă.
întârse. pierde pe mama! — fiă-oare din noi sim­ Uşa trăsurii se înohise ou sunet. înoă odată
Când omul nu pote durmi noptea.
Când prelegerea era terminată şi noi ţea, oe însemna acâsta. Micul oonşoolar, se pleoâ pe ferâstra trăsurii şi ne făcu
(Fine). veneam din olase, sta jos în coridorol oare era ţinţa batjoourilor nostre, devenise semn de adio ou oăoiuliţa s’a vânătă. Tră­
In dimiDâţa urmâtore ne istorisi oon- institutului, îmbrăoat ou pardesiul, ou oă- deodată purtătorul unei sorţi, dinaintea sura se puse hodorogind în mişoare — noi
şcolarnl cel mai în etate, oare locuia în- oiuliţa pe cap şi purtând un „shftw“ la gât, căreia se cutremurau inimele ndstre; el ni-se stăteam şi ne uitam după dânsul pănă oe
tr’o odaiă ou bietul băiat, că nâptea, oâud micul Mops. Geamantanul lui era împaohe- înfăţişa oa oeva sfinţit. O birje trase la trăsura a eşit din ourtea institutului. Apoi
toţi durmeau duşi, ee desohise uşa dela tat şi înohis lângă el. pârta institutului. Bătrânul Daniel s’apropie ne reintârserăm. Nimeni n’a cjis măoar un
odaiă şi înoetinel şi fără a face oel mai Oe însemna acâsta ? Avea să pleoe şi-şi puse braţul pe după umărul miou- singur cuvânt.
mio sgomot întră bătrânul Daniel — şi băiatul? Şi înoă înainte de începerea va­ ţului. El a plecat şi nu s’a mai reîntors în
merse lângă patul, în oare se afla Mopsioă. canţelor? „Vin’o aoum, băiete, aoum pleol acasă pedagogiu. Nu soiu dâoă a mai aflat în
u
Mâna stângă şi-o ţină dinaintea flaoării lu­ Gânditor, ca de obiceiO, sta el aoolo; la mama ta . viaţă pe mama sa — nu l’am mai revătjut
minării, ce-o purta în drâpta; şi aşa a stat la întrebări nu da răspuns; dela el nu pu­ Copilul îşi ridioă privirile spre el; o nicl-odată. Nu l’am mai revătfut pănă de
mult, şi a privit lung şi în tăoere la oopi- teai să afli nimio. racjă de buouriă treou peste faţa lui. Voia ourend ndptea, atunol de-odată ârăşl era
lul oare durmea, Cu~o oftare se întdrse După câtva timp bătrânul Daniel veni să-şî ridioe geamantanul său, dâr noi îi aoi. Lângă traversă sta el între genunohii
apoi şi se duse ârăşî fără sgomot cum a pe scări în jos; şi el îmbrăoat de plecare. prevenirăm. Fiă-care din noi vrea să-i bătrânului Daniel; vedeam batista sa albă,
venit. Ne îndesarăm în jurul lui puindu-i între­ ajute, fiă-oare simţea o tebuinţă asounsă de ou oare îşi ştergea faţa, aucfieam cum plân­
Intr'una din diminiţele următâre, când bări. Ou vocea înăbuşită ne dădu desluşiri. ai aduoe un ultim serviciu amioabil „Adio gea. De n’ar mai reveni — oăol de va re­
şedeau în olasă aşteptând pe profesor, oare O depeşe sosise; mama micului elev se îm­ Mops ! Adio Mops ! u veni nu voiţi putâ durmi.
înoă nu venise, se deschise uşa clasei şi bolnăvi deodată forte tare, şi depeşa cerea Două-cjeol de mâni se întinseră să (,,Cosmopolis“). JErnst WUdenbruch.
deodată cu profesorul veni bătrânul Daniel. oa băiatul să pleoe aoasă imediat. prindă mâna ea mică, vânătă de ÎDgheţată