Page 98 - 1897-10

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 189—1897.

valichta pe cale şi cu mijloce constitu­ fatale ale pasului, cu care a debutat spune făia din Blaşiu, că „nu ţine de gram a produs o mare sensaţiă în t6te cer-
ţionale drepturile, multe puţine câte le fără a respecta măcar şi numai com­ imposibile nouă atacuri asupra bise­ ourile din Sofia, ou atât mai vertos, că
stabilesce legea de naţionalitate, şi lăsând petenţa legală a organelor autonome ricei" şi dec! provăcă pe credincioşi noul (fiar se pretinde a avea legături ou
aceste drepturi şi interese ale lor administrative din comitat. „să fiă la pândă". d. Stoiloff.
numai şi numai în grija colectivităţii Ce să pândescă însă? Ca se nu De altfel ideia uuei oonfederaţii bal-
cetăţenilor de tâte limbile. hotărască congresul unguresc „ceva canioe este împărtăşită de şefii tuturor par­
Jidovul se îngrijâscă de intere­ Ibis redibis. despre noi fără de noi", ori ca să tidelor şi grupurilor bulgăresoi. Săptămâna
sele bisericei creştine românesc! şi nu fugă oile din staulele năstre în treoută s’au publioat prin unele diare aus-
de crescerea nâstră religiâsa-morală; Făia bisericâscă din Blaşiu „Uni­ staulele străine? tro-ungare o 9eriă de interviewari ou d-nii
Maghiarul şovinişt, care şi aşa se rea", în numărul său dela 6 Noem- Dâcă congresul catolicilor un­ Zanoof, Karavelof, Radoslavof, Petoof şi
văietă mereu, că nu s’au maghia- vre c., se încârcă a răspunde la ne­ guri va hotărî totuşi ceva „despre ministrul de culte Vasof, cari toţi au de­
risat încă tâte şcâlele din ţâră, se dumeririle, cărora li-am dat espre- noi fără de noi", „atunci", 4i fdia clarat, că idealul comun este înfiinţarea
ce
îngrijâscă de interesele învăţămân­ siune în faţa „liniştirilor“ ei. din Blaşiu, „vom mai vorbi . unei mari Bulgarii sub egida unei confe­
11
tului şi ale educaţiunei naţionale în Cei dela făia din Blaşiu ne răs­ „Nu-i vorbă multe seim şi multe deraţii baloanioe.
şcâlele românesc!; Sasul, care ca pund, — cum a răspuns Banffy în putem noi cei dela „Unirea", dâr Prin urmare, ori cât de ciudat şi fan­
rassă germană e de idea, că numai afacerea Jeszenszky, — că nu pot tot n’am inventat noi iârba de tastic este programul «Ziarului „Balkanska
cultura germană are îndreptăţire se răspunde la meritul întrebărilor. Tot puşcă". Konfederaoia", el e9te oreefut tuturor băr­
domineze în Europa centrală şi ca ce ne păte comunica „Unirea" este, Au dreptate! baţilor politici militanţi din Sofia.
mâne şi în Orient, se se facă apă­ că Metropolitul Mihalyi a lost la
rătorul aspiraţiunilor de cultură la­ nunţiul apostolic din Viena; şi ne
tină ale rassei năstre! întrâbă cu naivitate, dâcă nu ne Metropolitul Mihalyi la JPesta.
Dăr abstrăgend dela acestă ne- este de-ajuns, că Metropolitul a aler­ Ni-se comunioă din Budapesta, din isvor i— 27 Octomvre v.
înţelesă direcţiune babilonică a po­ gat la nunţiul apostolic? vrednic de credinţă, că în conferenţa epis-
Nu înţelegem, cum ar pută să copâscă ţinută la 6 o. sub preşedinţa Pri- Dr. A. Mureşianu a eşit, eri seră din
liticei, a căreia instrument s’a făcut
fişpanul din Braşov, întreb : cum ne fiă de-ajuns, şi cum n’am trebui matelui, E. S. Metropolitul Mihalyi mai înohisorea dela căpitănia orăşenâsoă dm
stăm cu constituţia, er mai vertos să dorim a sci, pentru ce anume a înainte de a se începe disouţiuuea asupra loc, unde şi-a făcut oela opt (file pedâpsă
cu constituţionalismul şi cu libera­ alergat la Viena şi ce ispravă a „autonomiei" a declarat ou solemnitate, că în afacerea despre oare se vorbesce în
lismul, ce şi l’a înscris pe drapel făcut? oonform hotărîrii luate de majoritatea Epis­ primul nostru ardeal de a4i.
guvernul şi partida lui ? Der „Unirea" vorbesce de „dis- copatului gr. cat. rom. la 23 Iunie a. o. Corone eterne. D-l Nicolae Mocanu,
P6te însă că în cadrul acestui creţiune pentru afacerile cele mărişi în Blaşiu, nioi Oierul, nioi poporul şi nici oomersant în Braşov, ni-a trimis 5 fi. v. a.
K
umil Recurs al unui biet cetăţăn, delicate , şi mai face şi o aseme- Episcopii gr. cat. rom. nu vor lua parte la drept corână eternă pe mormântul răpo­
care nu mai scie ce-i de capul lui, nare cam nepotrivită cu tratările congresul regnicolar al autonomiei catolice, satei sale soumpe mame la fiundaţiunea iu­
după interpretarea confusă şi mult secrete pentru cvotă. convooat pe (jiua de 11 Noemvre n. o. biţilor răposaţi*, pentru ajutorarea şcola­
contrac|icăt6re ce-o dau îndreptăţirii Nimeni n’a cerut să se dea în rilor români săraci. Primindu-se de sub­
lui legale organele puterii publice, public secrete şi să se strice astfel Conferenţa episcopilor catolici scrisul Comitet aoâstă sumă se ohitâză în
când peste trei ore fişpanul comi­ cumva intereselor causei. Der ăre s’a întrunit la Budapesta Sâmbătă, în 6 acest mod şi se arată, oă s’a adaus la nu­
tatului opresce ceea ce i-a permis în păte să fiă secret cestiunea: ce au No«mvre n. După raporturile foilor Buda- mita fundaţiune, — Braşov 26 Ootomvre v.
momentul de faţă autoritatea comu­ căutat episcopii noştri uniţi în con- pestaue, ce ni-au sosit e«4l, la conferenţă 1897. Comitetul parochial român gr. or. din
nală pe basa legii; păte cfic, ca în ferenţele conchiămate de Primatele au luat parte dintre archiereii români uniţi Cetatea Braşovului.
cadrul acestui recurs întrebările de în causa autonomiei catolice, şi ce numai Metropolitul Mihalyi dela Blaşiu şi
mai sus să apară prea nemodeste. a căutat Metropolitul în comisia episcopul Sabo dela Gherla, er între oei ce Guvernatorul Basarabiei la Iaşi. In
De aceea îmi permit a le concentra pregătităre a proiectului de organi- şi-au sousat absenţa vedem înşirat pe epis­ privinţa neaşteptatei misiuni a d-lui Con-
numai într’o singură întrebare, care sare a autonomiei? copul Ravel dela Oradea-mare. Discuţiile stantinovici, guvernatorul Basarabiei, la Iaşi,
ne privesce personal, pe mine şi pe Făia din Blaşiu nu ne scie s’au învârtit numai asupra unor prinoipii „Opinia" primesoe din Chişineu informa-
soţii mei de principii, pe car! i-am spune, ce a căutat Metropolitul în fundamentale şi se dioe, oă au fost forte ţiun6B, oă acolo Dumineca trecută înoă nu
chiămat la întrunire: cum stăm în acea comisiă, dăr dă cu socotela, vii. Pnnd-oă discuţiunile nu s’au putut ter­ se scie nimio despre aoâstă misiune. Abia pe
faţa esplicării laconice ce a dat’o că a intrat acolo pentru a espune mina în şedinţa de Sâmbătă, Primatele a la 9 6re sâra se răspândiră prin clubul no­
fişpanul îndreptăţirei năstre ca ce­ şi cu graiu viu punctul de vedere al convooat pe astăcjl, Luni, o nouă oonfe- bilime! marelui oraş basarabian soirea, oă
tăţeni de limbă nemaghiară, cum episcopilor noştri, ca nu cumva el renţă a episcopilor. — „Magyar Allam" guvernatorul a primit ordin drept dela îm­
stăm c’un cuvent cu libertatea năstră să fiă presentat în raportul comi- spune, că între membrii oonferenţei s’a ob­ păratul Nicolae, oa numai decât să plece la
individuală ? siunei cătră congres în lumină falsă servat o mare indisposiţiă, la ceea ce a con­ laşi, pentru ca a doua dh Luni, să se afle
Mai păte fi vorba de libertate şi tendenţiăsă. tribuit mult şi împrejurarea, că episcopul la gara din oapitala Moldovei spre a sa­
individuală, atunci, când se face de­ Forte frumos le crede acestea Schlguch dela Oradea mare s’a retras dela luta pe suveranii României. Ordinul era
pendent dela buna disposiţiă a re- făia blăşiană. p esidiul comisiunei episoopesci însărcinate atât de urgent, încât guvernatorul a fost
r
presentantului politicei guvernului din Dăr care este punctul de vedere cu revidarea proieotului autouomio, ba atât silit să anine vagonul său la un tren de
fruntea comitatului dreptul nostru al archiereilor români uniţi? el, oât şi episcopul Zallta dela Gyor, cari marfă singurul oare pleca la 10 ore nâpfcea
de a ne da şi mărturisi ca aceea ce Noi seim ce a (jis conferenţa ambii luaseră parte la congresul din din Chişineu, ajungând la 5 6re diminâţa
suntem şi ne simţim, dreptul nostru din Cluşiu, dăr nu seim încă pănă 1870—71; nici nu s’au presentat măcar la la Dngheni. De aoi a împrumutat oei mai
de a ne înţelege, după cum ne vine în cjiua de a4î, ce a hotărît în merit conferenţă. Din foile de acjî nu putem afla. buni cai ai d-lui Buznea, aşa că în fuga
mai bine, cu aceia din concetăţenii şi ce crede episcopatul român unit, dâcă noul episcop Dr. Radu dela Lugoşiu mare abia a putut sosi pe Luni diminâţa
noştri, cari au însuşirea de-a vorbi din afară de faptul, că de-ocamdată a luat şi densul parte la oonferenţâ, ori nu ia 7V or© în Iaşi. La reîntoroere, guver­
2
limba năstră, prin care înţelegerea n’au escris alegerile pentru Congre­ a luat. Intre vorbitori încă nu este înşirat natorului ’i s’a pus la disposiţiune un tren
să se pătă face posibilă, şi cari mai sul autonomie. numele mol unuia dintre arohiereii români separat.
au şi avantagiul cel mare pentru Ba mai mult: nu seim nici mă­ Atentat în contra părechei imperiale
noi de a împărtăşi cu noi aceleaşi car atâta cu siguritate, dâcă archie- germane. Din Berlin se comunică, că în
năcasurî, interese, credinţe şi aspi- reii Metropoliei de Alba-Iulia voiesc „Balkansca Konfederacia“-
contra părechei imperiale germane s’a oo-
raţiunî în viaţa privată şi publică? cu toţii în adevăr autonomiă, ori că In Sofia a apărut un nou tjiar Bal- mis un atentat, care însă n’a suooes. Aten­
n
E învederat, că dâcă guvernul preferă s’o ducă mai departe cu ab­ hansca Konfeăeracia*, oare agită cestiunea tatul s’a întâmplat în Şpielberg, unde îm­
şi organele lui nu consideră acest solutismul, la care s’au dedat aşa de Dobrogei sub forma unei confederaţii bal- păratul Wilhelm se dusese împreună cu so­
stat ca un mare institut pentru dre­ mult. o&nice. Şi sub aoâstă formă, grandomanii ţia sa pentru a lua parte la înmormânta­
sarea cetăţenilor după pofta, chib- Alta este a lupta ca să nu fi cu din Sofia nu se mulţumesc numai cu Do- rea generalului Bulow. Când împăratul mer­
zuiăla şi disposiţiă trecătăre a celor totul contopit în organismul auto­
brogea, oi se întind în Serbia şi în Turcia. gea ou oortegiul spre oimiter, de-odatâ un
ce stau în fruntea administraţiunei nomie al bisericei catolice unguresc!, Programul noului tfiar bulgăreso este bolovan mare de piâtră sbnrâ asupra cor­
lui, atunci ordinul fişpănesc din ces- alta a lupta pentru a dobândi even­ ca România, Bulgaria, Serbia, Grecia şi Mun- tegiului, lovind şi rănind pe prinţul Soho-
tiune constitue un brutal atentat asu­ tual o uniune condiţionată, în loc tenegru sâ formeze o confederaţia balcanică, naich-Karolath, oare mergea nemijlooit îna­
pra libertăţii individuale mai înainte de de fusiune, şi ârăşî alta este, după
având drept scop împărţirea Turciei şi mo­ intea părechei imperiale, asupra căreia se
a lovi în libertatea constituţională şi în noi, de-a lupta pentru principiul au­
dificarea harţei Austro-Ungariei şi a Ru­ vede, oă a fost îndreptat bolovanul. îm­
libertatea năstră de-a ne mişca, manifesta tonomie şi organisarea de sine stă- siei. Din aoâstă împărţire şi modifioare de păratul se opri şi dete ordin, ca toţi mun-
şi validita ca rassă, id est în libertatea tătâre a bisericei pe basele lui, a
năstră naţională. lupta sincer, hotărît şi fără târnă, hărţi, statele confederate să se împărtăşesoă oitorii, cari din întâmplare priviau de pe
De unde urmâză, că aşa cum cum promitea „Unirea", citând ver­ astfel: balconul unei case oe se clădea în apro*
Bulgaria să-şi anexeze Macedonia, piare, să fiă duşi la poliţiă.
se presentă cu tote apariţiunile ei sul „Et- si fractus illabatur orbis*.
ciudate, măsura de oprire a întruni­ Noi credem, că nu ar însemna Thraoia, Dobrogea şi plăşile Niş, Pirot, Suspendarea imunităţii. In şedinţa dela
Vrania şi Leşoovaţ din Serbia.
rilor năstre în comitatele Braşov, Si- a viola un secret, ci ar fi chiar o 4 Novembre a dietei unguresol s’a tractat
Serbia să-şi anexeze vilaietul Crn-
biiu şi Bistriţă-Năseud, ea este şi ră­ absolută necesitate de a se sci astă4î oestiunea imunităţii a vre-o opt deputaţi,
şova din Turcia, apoi Bosnia şi Herţe-
mâne o denegare faptică chiar şi a firei, clar şi limpede, în care din aceste cari fiind acusaţi pentru anumite di liote
năstre dată de mama natură, o contes­ ape înătă căpeteniile bisericei ro­ govina. şi transgresiuni, s’a oerut să li-se supindă
tare a însuşirei de-a mai pute figura în mâne unite. Grecia să-şi anexeze Epirul, Tesalia dreptul de imunitate spre a putea fi daţi
acest stat şi măcar numai ca „cetăţeni „Unirea" scie să întărcă cu di- şi Creta. în judeoată. Intre aoeşti deputaţi se află
cu limba românescâ de a doua mână. băciă frasa: „ar fi o insultă a pre­ Muntenegru să-şî anexeze Albania şi şi Dr. Nioolae Şerban. Dânsul e aousat
u
Cum se presentă astfel situaţia supune despre episcopii noştri, că Dalmaţia. pentru transgresiune în oontra dreptului
politică de acjî a Românilor din acest vor schimba atitudinea hotărîtă la Şi în fine România să-şi anexeze Bu- de vânat. Comisia a propus suspendarea
stat, şi unde va duce o practică le­ Blaşiu". oovia, Transilvania şi Basarabia. imunităţii sale. Deputatul Olay Lajos a
gală şi constituţională ca acesta, nu Dăr încă odată, pentru Dum- Acesta este programul cjiarului „Bal- luat în apărare pe Şerban şi a adus oa
sciu. Am convingerea însă de altă ne4eu, care este în fond şi în formă kansoa Konfederacia" din Sofia. esemplu pe contele Ştefan Tisza şi pe
parte, că fişpanul comitatului Braşov acestă atitudine? „Neues Wiener Tageblatt", — după Kubiny Geza, oarl încă au păţit oa Şerban,
nu şi-a dat semă de consecenţele In fine cu mare înţelepciune ne oare luăm acestea, — spune oă aoest pro­ dâr din oausa unor transgresiuni dieta nu