Page 99 - 1897-10

Nr. 289—1897 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8

-a lăsat să fiă daţi în judecată. Schmiăt. Fiascul colonisărilor dela Şermaş. Cătră onor. public român din loc. spre stânga, este un loo liber rotund, toc­
raportorul oomisiunei, c}ig8, oă e deosebire mai sub catedrală, înounjurat de 16 co­
Politica de maghiarisare prin
între transgresiune şi transgresiune. Şerban La 9 (21) Noemvre a. o. sooietatea lumne mari, cari tin galeria de sus. In mij­
colonisărî a dat de un cumplit fiasco. subsorisă va împărţi haine între ucenicii locul aoestui loo se eflă mormântul sfânt.
a vânat ^ le întregi pe teritoriu străin.
:
N’au fost norocoşi „patrioţii nici
41
Sfcărne deci pe lângă propunerea corni- români lipsiţi din localitate. Deoreoe nu­ Acesta 89 află într’o casă luugărâţă patra
cu colonisarea Ciangăilor bucovi­
siuuei, de-a ’i se suspenda dreptul de imu­ mărul acestora este de 300, şi fiindoă noi nu unghiulară, care însă la un oapSt e ro­
neni, despre cari tocmai acum ce­ dispunem de mijlooa îndestulitâre, apelăm tundă, cu arcade mici sâu capele în par­
nitate. Majoritatea a şi primit acâstă pro­
tim prin foile unguresc!, că se gă­ prin acâsta ia generositate» publicului ro­
punere. tea esteriâră. Mormâutul are forma unui
sesc în cea mai mare miseriă, aşa mân din Braşov, rugându-1 să bine-voâsoă s icriu, e tăiat în marmoră albă, oolorită
Atentat contra ministrului - preşedinte că stau se pieră de fome, măcarcă a ne sprijini în ajutorarea aoestor băeţl, albastru, având o lungime de 1 metru 93
din Brasilia. Din R o de Janiero se tele- din partea statului li-s’a făcut şi li-se dintre cari cei mai mulţi sunt lipsiţi de cm., lăţime de 97 om. şi înălţime de 67
grafâză, oă în 5 1. o. s’a săvârşit un atentat fac mereu atâtea favoruri. Numai tote mijlooele, om. Marmora este puţin poleită şi are în­
sâugeros în capitala Brasiliei. Atentatul a Ciangăilor din noua comună numită Ajutorele binevoitâre, în orl-oe fel de făţişarea, oa şi oum ar fi ajuns’o tote vije­
fost îndreptat asupra ministrului-preşedinte. Szekelykeve li-s’au împărţit de cu­ haine (rocuri, pantaloni, papuci, eto.) în liile uaturei. N’are niol un ornament şi pre-
Jertfă atentatului însă a căcjut fratele mai rând din partea guvernului 1270
bani, sâu altele, să se transpună la pră­ sentă chipul unui saroofag de-al Greoilor
mic al preşedintelui, Mendeede Moraes, şe­ măj! metrice de semenţă pentru se­ vălia d-lui vioepreş. B. L. Popovicî, strada vechi. De-asupra mormântului ard 7 lampa
ful statului major, împreună ou ministrul mănat, er din partea unei societăţi
vămii Nr. 21. de argint, oarî sunt daruri făcute de dife­
de răsboiu. Atentatul s’a întâmplat astfel: unguresc! aceiaşi Ciangăi au mai riţi prinoipl. Mormântul ooupă cam jumă­
Ministrul-preşedinte, Moraes Barros, în 4 primit de curând un ajutor de 1000 Braşov, 26 Oct. (6 Nov.) 1897. tate din aoel loo liber, rotund. Păreţii lo­
1. o. se duse împreună cu fratele său mai fi.; tdte aceste ajutore înse nu sunt „âsooiaţiunea pentru sprijinirea învă­ oului sunt de marmoră ver4ie. Peregrinul
mic la port, unde privea la un vapor nou. suficiente pentru a scote din iernă ţăceilor şi sod. români din Braşov“. dela mormânt este condus la alte locuri
Del» port voi să mârgă la arsenal. Ajun­ pe Ciangăi, car! au ajuns se fiă ţi- N. P. Petrescu m. p. Pomp. Ban m. p. sfinte, apoi în capela greeâsoă, în mijlooul
gând însă la oolţul unei strade, un soldat nuţî, ca şi nisce orbî, din budgetul preş, seoretsr.
oăreia se află un glob, oare se 4^9, oă aţ:
luâ posiţiă, stând faţă în faţă cu ministrul. statului şi din contribuirile bme-
representa oentrul pământului.
Soldatul scdse un revolver, ţinti asupra nilor.
NECROLOG. Elena Dr. Muntean de
ministrului, dâr fratele aoestuia printr’o Şi mai cumplit înse este fiascul Fiizes năso. Z'.mmsr, soţia d-lui advocat 0 cuGOScinţă nu tocmai plăcută. O ou-
mişoare repede a dat altă direoţiă revol­ colonisărilor dela Şermaşul de pe din Orăştiă Dr, Aurel Muntean, după sufe­ Uo8oinţă de tot interesantă se scrie di
n
verului său. Tmărul şef al statului major, Câmpiă, în privinţa cărora âtă ce He'singfors, oă a făcut consilierul de stat
rinţe îndelungate a răposat în 3 Noemvre
oe-i drept, a soăpat vieţa fratelui său, der ni-se scrie: ruseso DlubowsJci. Aflându-se din oficiu în­
n. o. în etate de 29 enl, anul al cincilea
glonţul l’a nimerit pe el, rănindu-1 grav. tr’o eă'ătoriă prin Finnlanda de sus, singur
Din Câmpiă, 7 Nov. n. 1897. al căsătoriei. O jălesoe întristatul soţ ou
Acesta însă îşi făcu drum printre mulţime, într’un oupeu de clasa I, se urcă la staţiu­
Ştim. D-le Redaotor! Au treout trei fii o a sa Roma.
când de-odată dă cu oohii de ministrul de nea Imtra, tot în aoel oupeu de ol. I, şi
ani, de oând a fost cumpărat de stat şi — Ana Petean năso. Arauykuti, soţia
răsboiu, care tocmai ajunse şi el la faţa un domn mare, frumos şi bine îmbrăoat,
împărţit între coloniştii maghiari marele d-lui parooh Simeon Petean din Jucul in­
looului. Atentatorul se arunoâ înjurând Trenul se pune în mişcare. Străinul, oare
domeniu dela Şermaş. oomună curat româ- ferior, a răposat în 3 Noemvre n. în anul
asupra ministrului de răsboiu Yasquez Ber- într’una privea spre consilierul de stat ru-
nâscă, al oontelui Teleki. Domeniul a fost al 66-lea al etăţii şi al 47-lea al căsătoriei.
nardo, căruia îl înfipse un pumnal în pept. seso, începu la vorbă: „D-ta eşti Neamţ?“
împărţit în 190 de moşii pentru colonişti, U jălesoe întristatul aoţ cu fiii şi fiicele
Ministrul oâcju la pământ şi după oâte-va — „Nu, eu sunt Rus . — „Atunoî poţi să
u
dâr nu au fost aduse, decât 110 familii. sale: Maria măr. Poşi», Ioau preot în Kor-
momente muri. Făptuitorul a fost arestat rî4l, în oas contrar ţi-aşl fi tras un glonţ
S’a lucrat ou totă puterea la construirea pade, Iosif preot îu Surduo şi Juliana măr.
în închisorea garnizânei. In oraş e mare în. oreerî!“ Intr’aoeea soâse un revolver şi-I
oaselor, a^ându-se în vedere adacerea auui Murăşian, oum şi alte nucnărâse rudenii.
agitaţiunea. îndrepta spre Dublow^ki. „Astfel tratez eu
număr mai mare de ooloDiştî, dâr oele mai Fiă-le ţărâna uşârâ!
la ooasiunl de aoeste , dise străinul. „D-ta
tf
0 nebună în biserică. In biserioa un- multe au rămas gâle şi pote oă aşa vor
14
a
gurâseă din Oroehaza, tocmai când era rămânâ în veol. oe gândesc!? — „Eu nu gândesc nimio .
SMfămită publică. 14
mai plină de âmenl, în timpul serviciului Coloniştii, oarî au fost aduşi, n’au — „Aşa! — O nuşoătură de revolver
Comitetul paroohial român gr. or. a (rosni. „Vedl d-ta, astfel fi-am pusoat ideile
divin, de-odată năvăli o femeiă, Maria Kon- soiut să lucreze pământul; deşi bun şi bine
biserioii Sf. Adormiri din oetatea Braşovu­ false. Mai voesol să-tl puso şi a doua m'n-
osek, ou un bioiu mare în mână şi începu gunoit de oătră arendaşul de mai înainte,
lui vine prin subsemnaţii a aohita publice oiună?“ Dlubowski. care era mai mult mort,
să orcâscă omenii la d^ăpta şi la stânga, pământul n’a adus coloniştilor niol măoar
reneţiud mereu cuvintele Mântuitorului: atât, ca să aibă ou oe trăi, nedum ,°ă mai sumele de mai jos şi a esprima sentimen­ deoât viu, ajungând la o staţiune mioă, voi
tele sale de profundă mulţămită Domnelor să mârgă la ferâstră, oa să strige după aju­
„Nu faceţi casă de schimb din casa tatălui plătâsoă şi ratele oătră erar pentru desoă-
1
meu!' Femeia, oare era nebună, numai cu gubirea moşiilor. După oe stăpânirea a vă- şi Domnilor mai jos însemnaţi, oar’f au b'ne- tor, străinul însă îl trânti pe canapea. „Nu
mare greu a putut fi prinsă şi soosă diD cjut, oă nici după atât’a ani colouiştii nu voit a dărui şi a număra sumele de mai te duoe de aiel, căci altfel ârăşî puşo! In
biseri că. plătesc, i-a dat pe mâna procuraturei din jos pentru oele dinăîntrul biserioii române oele din urmă însă, puşcăturile acestea
gr. or. oe s’a oîădit în oentrul Braşovului. nu-mi fac niol mie vre-o plăcere deosebită.
Cluşiu, er acâsta i a acusat la judecătoria de
Liferare. Camera de comeroiu şi in Anume: Soii d-ta înghiţi ouţite?“ — „Nn ! răs­
u
cerc din Mociu.
dustriă din loc face cunoscut, oă s’a pu- On> Reuniune de binefacere a dame­ punse Dlubowski, căruia de grâză i-se făcu
Coloniştii văcjându-se astfel în strîm-
blioet concurs pe oale de oferte pentru li- lor din Bucuresol a dăruit 1000 lei; D-l părul măciucă, — „Dâoă nu soii, eu te
tore, o parte din ei au început a-şl vinde
ferarea obieotelor de lipsă pe anul 1898 Beniamin Hernea 400 lei; Dâmna Elena vom învăţa. Este fârt simplu. Deschideţi
a
bucatele încă de pe câmp; de-asemenea
pentru echiparea şi îmbrăcămintea armatei Focsineanu 100 lei; Domna Elena A. Po- gura! — Lui Dlubowski îi veni atunci în
a
şi-au vândut fânul, vitele şi tot oe au avut,
comune, precum cisme, pâpuoî, curele eto. povicl a dăruit o ioână mare; D na Maria minte idea norooită de-a întreba pe
âr într’o ndpte, pe furiş au luat’o la sănătâsa
Ofertele sunt a sa înainta pănă în 17 De- de Prunoul 60 fi. şi o materiă de catifea străin, dâcă cuţitele sunt destul de potri­
fără a mai aştepta să vină esecutorii. Cu cei
cemvre a. c. la intendantura respeotivului pentru o sfită; Domna Eufemia Cr. Kertsch vite pentru a putâ fi înghiţite şi oum ar
ne au rămas, procurorul a ţinut pertrao-
cerc teritorial. Pentru informaţiunl a se o colectă cu 92 fi. 51 or.; D-l jude Petru putâ face, oa măestria aceea să-i aducă şi
tărl timn de trei (jâe, provooându i ca în
adresa la camera comercială şi de industria Pop pentru tocă 60 fi. şi D-l Nioolae Loga ceva câştig? Străinul înoepu să vorbâsoă
termin de-o lună să plătâsoă.
din loc. pentru o iconă 30 fi. pe larg despre înghiţirea outitelor. Intr’a-
De atunci şi ooloniştii câţi au mai
Adevărată aducere-aminte. Munoito- rămas îşi vând tot ce au şi rând pe vână se Braşov, 23 Octomvre 1897. oeea trenul sosi în gara Volkesaart şi străi­
rul de mine Miskot Ferencz dela Sâlyo- duc. Că unde se duo, niol ei nu sciu să Pentru Comitetul paroohial: nul 4>se: „E toomai potrivit. Mai bine se
Tarjân se hotărî să facă amicului său Brau- spună; fug numai ca să soape de eseentorî. Bartolonieiu Baiule^cu, Yasilo Goldiş, pot înghiţi cuţitele finnioe. Merg! şi adâ
ner Jâuos un dar pentru aducerea aminte uu cuţit lung, adevărat din Finnlanda. Eu
t După cum se vede, puţini vor mai ierna preşedinte. secretar. îl voiu asouţi bine şi îndată îţi voiu tăia
El furâ din mine o patronă cu dinamită şi pe la noi; oei oe nu vor putâ merge aoum,
o trimise lui Jdnos. Acesta se bucura fârte vor merge de sigur la primăvară, aşa oă gâtul ou eî“. Seoretarul abia apucă să ese
şi atât a tot întors pe-o parte şi pe alta nu ored să rămână pe alt an mai mult oa afară din oupeu, âr la reîntârcere venise
darul primit dela prietenul său, despre oare 20 famili. Viena, 7 Noemvre. — Se crede însoţit de alţi funotionarr. Străinul fu re­
însă el nu soia că ce-i, pănă când dinamita Se vorbea, că vor fi aduşi în looul cunoscut, — era oomeroiantul Lundstrom,
că parlamentul va fi amânat şi că oare, după cum s’a constatat, nebunise oa
a espiodat retezâudu-i fcâte degetele dela lor colonişti de prin „Alfold", alţii 4i°i provisorul pactului se va promulga
o mână. Sigur, că isteţul Jânos nu va uita că vor fi aduşi Unguri de prin unele oo- oâte-va 4'le mai înainte.
cu ajutorul § lui 14.
în veci darul primit dela şi mai isteţul său mune ardelenesc!, oum e din Mădăraş, Pă-
prieten Ferencz. net, Baud eic. Pănă acum însă n’au fost Rflonza, 7 Noemvre. — Regele L i t e r a t u r ă .
Umberto a primit acj! după amâcj! In editura Tir>oarafiei ‘, societate pe
u
aduşi. Se 4'oes că de-aoum înainte statul ri
pc contele Goluchowsky. Era de faţă acţiuni în Sibiiu, a apărut: „Castelul din
nu va primi colonişti, deoât numai având
Nou osîndit pentru „agitaţiei şi ministru-preşedinte Rudini şi mi­ CarpaţU, roman din viâţa poporului româ­
o cauţiune de 600 fi. Oele 190 case nouă nesc din Ardeal. Traducere autorisată de
Ni-se sorie din Lugoş: Acjl s’a publioat nistrul de esterne italian. Regele a
clădite pe sâma lor se vede, oă se vor Victor Onişor. Cu o prefaţă despre Jules
înaintea tribunalului din Lugoş sentinţa Cu­ conferit lui Goluchowsky ordinul
dărîma înainte dea-şl afla stăpâni. Verne — scriitor şi scrieri, — de Dr. E.
riei, oare în consonanţă ou instanţele de Anunciatei. Dăianu . — Romanul, pe care-1 anunţăm
a
Aşa soiu risipi meghiarisatorii averea
jos a osîndit pe preotul din Brusnio (Pa- aci, este unul dintre cele mai interesante
statului. Casele coloniştilor au fost clădite
tirs) M'ihaiit Rubinoviciu la 6 luni închisore şi de valâre tot odată. D-l V. Onişor a fă­
cu spese mari, fiă-oare casă fiind socotită cut un bun serviciu literaturei nostre prin
s
de stat şi 50 fi amendă, fiind-că ar fi 4l
In 800 fi. Stăpânitorii prefer să le lase să se traducerea acestui roman a celebrului scrii­
în biserică, că poporul să oontribue pentru Mormântul sfânt se află în biserioa ou
dărîme, decât să le dea în folosinţa locuitorilor tor frances Jules Yerne, care roman pen­
şoola confesională, oăoî altcum ministeriul aoelaşl nume din Ierusalim. îndată la in­ tru noi mai ales este cu atât mai intere­
români. Din mica nâstră oomună peste 40
unguresc numai UugurI şi Jidovi va tri­ trare în biserică, privirea omului este atrasă sant, fiind-că se petrece în Ardeal, între
da familii românescl, sărace, fără oase şi
mite în oomunele românesol ca învăţători, asupra unei pietrii mari şi late, înounju- Români, şi pe lângă părţile lui instructive,
moşii, au părăsit comuna, fiind-că statul nu mai este şi moral. Opul e tipărit frumos,
şi d>n biseriol şi din şcoli vor faoe graj­ rată ou gratii de fier şi luminată de oâte-
li-a dat lor nici atâta loc, ca să-şl facă o cuprin4end, pe lângă portretul lui Yerne,
duri, în caii vor băga caii dela honvecjl. va lămpi, oe sunt înţepenite de gratii. Pe­
căsuţă, pentru oa să aibă pe oine ma- şi vre-o alte 26 de ilustraţiunl în text.
Padepsa o va împlini, pentru varie­ regrinii se apropie de pâ-ră, tîrându-se în Preţul unui esemplar, în ediţiă poporală
ghiarisa.
tate, în Yaţ. Şi aşa tot înainte pănă la de­ genunohl, o at’ng şi o sărută, se plâoă la 80 cr., în ediţiă de lux 1 fi. 20 cr. Pentru
Ce trist! Românii, oei mai buni mun­
plina amorţire a naţionalităţilor şi unifi­ pământ înaintea ei şi se râgâ. $e 4i° t oă România şi străinătate 2 lei 50 bani.
e
citori, sunt siliţi să fugă pentru a face loo
care a poporului în minte, pinteni, limbă. pe aoestâ piâtră a fost trupul lui Isus
coloniştilor unguri, âr aceştia fug pentru-oă
Vivat Jeszenezky! Christos spălat, îmbalsamat şi gătit pentru Proprietar: S&a*. Aurel Mureşianu.
nu soiu şi nu le place a muuoi! X
înmormântare. CevaşI mai departe dela uşă, Redactor responsabil: Gregoa-im Maior.