Page 13 - 1897-11

,
KMsfiUuei, AiMstraţiiim, „&azeta‘ iese in M-care ii.
îi TisomSi Abonamente pentru Austro-Ungaria:
plaţs maro .W?, 80, Pe un an 12 fl.. pe şese luni
3e.fi(ioff{ adisăâsaîo as *« ■ 6 fl., pe trei luni 3 fl,
judsaoso. — jHaarîtmtfj>4« Ba se N-rii de Dumineci 2 8. pe an.
r«i<!'risnaî. Pentru lomânia si străinătate:
IMStHÂYE se primesc la Adml-
aletrnţluna în Bîogov ?i la nt- Pe un an 40 frânai, pe şise
snătârelo Birouri de anuoelurl: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
în Tiona: K. Duktt, Htmnch N-rii de Dumineoă 8 frânai.
Htkalfh, Rudolf Mosci, i. OvţtUkt Se prenumără la tâte ofioieio
Naohfolfcer; Anton Oppelîk, J. poştale din intru şi din aiară
JJanntbcr, In Budapesta: A.. 7. şi ia dd. ooleotori.
Qoldb€rgm'g, Xekjttm Btmat; în ANamentul pantrn Brasot
Bucuresoi; Ăgtncs Havat, Suc* administraţiunea, piaţa mare,
eursale de Boumonie; în Snm- tărgul Inului Nr. 30 etagiu
barj,; Xaroiy» <* Lubmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlunllur: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
sarmond pe e ooldnă 8 or. şi Cu dusul în oasă: Pe un an
30oi. timbru pentru o publi­ A . 1 T T 7 L L22. 12 fl., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 8 fl. un esemplar 6 or. v. a.
iariiă şi învoială. său 15 bani. Atftt abonamen­
Beol&mo pe pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. său 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 245. Braşov, Limî-Marţî 4 (16) Noemvre 1897.
___ 1 ' ___ |_** i •• *____________________________________________ ____

Adevărul li ustură. De ce nu a luat „Pester Lloyd“ făşure posiţiunea de drept public a metro- la lucrările oongresului autonomio fără de
notiţă,—necum să fi scris, de unelti­ poliei române gr. cat., posiţiune incompa­ a periclita independenţa autonomioă a Me-
Dintre tdte câte le-a relevat cu­ rile acestea, ce se fac pe calea or­ tibilă ou organismul autonomie contem­ tropoliei năstre, care prin acte emanate
noscuta corespondenţă publicată de donanţelor absolutiste, cari nu se plat, şi să-i desoopere dorinţele ferbinţl dela tron şi dela Soaunul Apostolic este
„National Zeitung** din Berlin rela­ deosibesc întru nimic de ordinele şi ale clerului şi poporului nostru de a do­ garantată. Si fiind-că oonferenţa episcopa­
tiv la „cestiunea română şi tripla decisiunile ministeriului Bach din bândi cât mai ourend organism autonomie tului oatolic tocmai aoum voesoe, să des-
alianţă**, nimic n’a atins mai ne­ timpul absolutismului nemţesc? De pentru biserioa nostră, separat de biserica bată în merit proieotul de autonomie, prin
plăcut pe oficiosul „Pester Lloyd“, ce nu a luat acăstă fdiă notiţă de latină. oare Metropolia gr. oat. ar ajunge în multe
decât afirmarea positivă, ce o face prigonirea, arestările şi pedepsirile Tot atunci s’a hotărît, ca şi Majes- privinţe sub jurisdioţiunea unei corpora-
îndată în introducere, că „disposiţia cu grele amende ale fruntaşilor ro­ tăţii Sale împăratului şi Regelui apostolic ţiuul organisate afară de oadrul biserioii
între Românii din ;Ungaria este acjî mâni, cari au convocat acele întru­ să se desoopere imposibilitatea pentru oie­ năstre şi compuse din bărbaţi, oarl nu se
mai amărîtă ca ori şi când“. niri electorale? De ce, în fine, cu rul şi poporul nostru de a lua parte la ţin de biserioa năstră, Metropolitul a de­
Şi e lucru firesc, că f6ia gu­ tăte că s’a făcut discuţiă lungă în oongresul autonomio, ce avea să-l oonvdoe olarat mai departe, oă niol densul, niol
vernului s’a simţit atinsă, căci dăcă congregaţia comitatului Braşov asu­ primatele, şi să fiă rugat a oonoede, oa bi­ episcopul Lugoşului nu pot participa la lu-
nu ar sci, ar trebui se simtă, că pra caşului oprirei adunărei electo­ serioa nbstră să se pbtă constitui în orga­ orările aoestei oonferenţe episeopesol, pen-
ceea ce s’a afirmat este curatul ade­ rale din Braşov şi a urmărirei şi pe- nism autonomie separat de al biserioii la­ tru-oă ei nu voeso, să prejudece drepturi­
văr, şi cu despotul poţi vorbi des­ depsirei nedrepte şi cu totul arbi­ tine din Ungaria. lor biserioii române gr. oat. prin acăstă
pre tăte, numai despre indignarea şi trare a convocătorului ei, „Pester In direoţiunea acâsta Metropolitul nos­ partioipare. De-odată Metropolitul a oerut,
amărăciunea victimelor sale nu. Nici­ Lloyd**, care aduce raporturi regu­ tru a fost însărcinat, să înainteze în nu­ oa acăstă deoiaraţiune să se ia la protocol
odată el nu va concede, că ai vor­ late despre adunările comitatense, mele oonferenţei episeopesol două memo­ şi să se înainteze la Roma împreună ou
bit adevărul. n’a luat nici o notiţă? riale: unul de-a dreptul la primatele, altul proiectul de autonomie, oe se va pregăti.
De sigur, că făia guvernului la Majestatea Sa prin ministrul de culte şi După aoăstă deoiaraţiune Esoelenţa Sa Me-
Aşa şi „Pester Lloyd**, care este
unguresc nu ascunde aceste lucruri instruoţiune publică. tropohtul şi Uustritatea Sa episcopul Lu-
organul chiămat a acoperi t6te fără­
delegile şi a căuta să justifice îna­ dinaintea marelui public fiind-că este Memorialele aceste — după firea lu­ goşului au părăsit oonferenţa şi s’au reîn­
pe deplin convinsă, că n’ar esista crului — nu au putut fi pregătite şi spe- tors aoasă.
intea lumei culte într’un chip său
nici o amărăciune între Românii date la destinaţiunea lor pănă în 29 Iuniu Aoesta este stadiul, la oare a ajuns
altul tote mişeliile despotismului na­
din Transilvania şi Ungaria; de si­ 1897, când s’a ţinut conferenţa oierului şi oestiunea autonomiei din punct de vedere
ţional unguresc ascuns sub haina
constituţionalismului, nu vră să scie gur, că dăcă le ascunde, o face nu­ poporului dela Cluşiu. greoo-oatolio şi româneso.
de adevăr. El susţine, că afirmarea mai pentru a tăinui isvorul acelei Conferenţa aoesta va rămână memo­ F6ia din Blaşiu cjice cu acestă
amărăciuni, care în urma unor ast­ rabilă, .........pentru-oă a oăcjut de aoord ocasiune, că „cjiarele românesc! luân-
de mai sus ar fi o erăre faptică,
fel de măsuri tiranice trebuia cu ne­ ou vederile episcopatului român gr. oatolic. du-se după cjiarele unguresci încă
fiind-că de vre-o doi anî de (ţii®
totă mişcarea Românilor de dincdce cesitate să cuprindă inima poporului Prin acestă împrejurare memorialele greşesc adese-ori în informaţiunile
s’ar mărgini la neînsemnate certe român. înaintate de Metropolitul nostru la prima­ ce le dau cetitorilor săi, şi de aci
dintre cjiare. Acesta s’a mai susţinut „Pester Lloyd“ pote să c}ică ce tele şi la Majestatea Sa, după părerea nos- se nasc apoi nedumeriri etc.“
va voi; p6te să apeleze cât va voi tră, au câştigat nespus de mult în auotori- Nu e adevărat, că cjiarele ro­
de organele guvernului şi în ajunul
chiar şi la neajunsurile interidre din tate şi putere, fiind ele espresiunea fidelă mâne s’ar lua după cjiarele ungu-
visitei regelui Carol la Budapesta,
când adecă „Deutsches Yolksblatt** sînul nostru, al Românilor asupriţi, a dorinţelor întregului cler şi popor ore- rescî, der e trist, că parele române
din Yiena adusese soirea, că minis­ — neajunsuri, cari esistă în adevăr dinoios. sunt negligeate în cestiuni aşa mari
trul Perczel s’a esprimat, că va lua în mare măsură, parte ca urmare a Ce va fi făcut ministrul de culte şi şi importante, astfel că rămân avi-
păcatelor strămoşesc!, parte ca con- instruoţiune publioă pănă acum ou memo­
nouă măsuri rigurdse în contra agi­ sate la informaţiunile străine.
secenţă neînlăturabilâ a greşelelor rialul adresat Majestăţii Sale, noi nu seim,
tatorilor valahi. Nu-i de lipsă, cjiceau Nu înţelegem de ce nu s’au pu­
ele atunci, căci tdtă mişcarea Ro­ politice comise: suntem însă de oonvingerea, oă lui nu-i tut comunica cele mai de sus mai
mânilor se reduce numai la neîn­ der totuşi „P. Lloyd** nu va pute este iertat şi nu pote să nu-1 înainteze la nainte pressei şi publicului ro­
semnate sforţări euristice. face pe nimeni să crâdă, că Ro­ destinaţiunea sa. mân şi de ce a fost pusă în „posi-
mânii ar fi acum, după atâtea pri­ Memorialul adresat primatelui fu pre- ţiune** f6ia din Blaşiu a aduce acest
Este caracteristică, acestă tac­
goniri, cari şi-au ajuns culmea dela sentat din partea primatelui în conferenţa istoric scurt şi fbrte rece al celor
tică de-a se justifica înaintea opi-
procesul Memorandului înodee, mul­ episoopâsoă ţinută în Budapesta la 28 Sep- întâmplate din Iunie a. c. încoce nu­
niunei publice europene, despotismul
ţumiţi cu sdrtea lor! temvre 1897. Cu acăstă ooasiune primatele mai acuma, când şi aşa în punctele
unguresc. Apare ca o ironiă amară
a deolarat, oâ va înainta acest memo­ de căpetenie sunt cunoscute?
când, — după ce întrebuinţând forţă
şi vicleniă ai legat pe cineva fedeleş, Archiereii români uniţi în faţa rial la oongresul autonomio al bisericii ca­ Etă ce, sincer mărturisind, nu
— cjici cătră cei ce se intereseză cesthinei autonomiei- tolice ungare, ce se va ţină în 11 Noem­ înţelegem şi ce am fost datori să
său ar vră să se intereseze de sdrtea In numărul său cel mai nou vre 1897. Tot atunci au fost ruga(I epis- observăm cu acestă ocasiune.
lui: N’aveţî dreptate a (ţie®, ca acest foia bisericdscă din Blaşiu, „ Unirea“, oopii noştri, oa şi fără de representanţii cle­
om este amărît, căci de ar fi^amărît, „este în posiţiune** a indica în cele rului şi poporului, se se presenteze la acel România .şi provocaţiile ma­
n’ar sta de atâta vreme nemişcat, din urmă în lineamonte generale şi congres, fiind că dânşii ar fi din posiţiune ghiare. „L’Independance Roumaine** răs­
ci ni-ar da se cunoscem despera­ forte pe scurt faptele petrecute din membri „născuţi** ai acelui congres. punde la artioolul ofioio9ului „Pester Lloyd**,
rea lui! Iunie anul curent relativ la posiţia, Episcopii noştri în urma aoestei ru- relevâud inexactităţile intenţionate din acest
gărî s’au sfătuit între sine atât în scris oât artiool, relative la importanţa agitaţiei na­
Lipsesce din adevăr în cele es- ce au luat’o archiereii români uniţi
şi ou ouventul, şi după-oe Metropolitul a ţionale, la rolul lui Jeszenszky şi la inter­
puse de „Pester Lloyd** nu mai un în cestiunea autonomiei.
avut la mână deolaraţiunile tuturor epieoo- pretarea decorării acestuia. Etă sfîrşitul
punct, care însă este lucru principal, Estragem din articulul numitei pilor noştri, s’a presentat la oonferenţa epis­ răspunsului „Independenţei**, oare îşi ia
— lipsesce constatarea, că în rea­ foi următdrele:
copatului ungar din 6 Noemvre 1897, la informaţiunile din oercunie guvernului ro­
litate măsurile despotice de repre­ Episcopii provinoiei metropolitane gr. oare a fost de faţă şi episoopul Gherlei şi mân :
siune luate pe calea ordonanţelor oat. de Alba-Iulia şi Făgăraş în 23 Iuniu Lugoşului, ăr al Oradiei-marI, împedeoat
„Oât despre reflecţiile, pe oarl le
volnice şi ilegale de guvernul un­ au ţ'nut în Blaşiu o conferinţă, în care an firnd, a absentat. faoe „Pester Lloyd** ou privire la intere­
guresc au produs în prima liniă acea luat posiţiune hotărîtă faţă ou cestiunea In acăstă conferenţă venind la per­ sele Triplei alianţe, acest punct e prea grav
stagnaţiue la noi. autonomiei. tractare proiectul pregătit de-o comisiune pentru a puii fi elucidat in câte-va rindurî .
u
De ce nu amintesce „Pester Era vorba, să se impună şi oierului a episcopatului catolic ungar ou privire la „Ceea oe este singur, e, oâ după cum
Lloyd** nimic de faimăsele ordonanţe şi poporului român gr. cat. din dieoesele sfera de drept şi activitate a organismului am spus în mai multe rânduri, purtarea Un­
ale lui Hieronymi, îndreptate în con­ nostre, să alâgă deputaţi la congresul au­ autonomio, — care proieot are să se îna­ gurilor faţă de Români şi de România nu
tra partidului naţional român cu tonomie, pe cum doria primatele Ungariei inteze spre aprobare la Roma, — Metro­ sunt de natură a întări încrederea nostră în
scop de-a opri funcţionarea lui? De la porunoă mai ÎDaltă. politul nostru, înainte de oe conferenţa ar amiciţia austro-ungară, nici a servi interesele
ce nu spune, că în sistemul lui de Episcopii noştri contrar cu dorinţa fi intrat în pertraotarea acelui proieot, a triplei alianţe**.
prigonire acest guvern a ajuns aşa aoâsta, au hotărît, să nu impună alegerea deolarat solemn în numele său şi al epis- „Situaţia nostră în oonoertul Alianţei
departe, încât de vre-un an şi jumă­ deputaţilor, şi acâsta din motive f'brte grave. oopilor de Oradea şi Lugoş, că dânşii stau triple va fi delicată şi dificilă atâta vreme,
tate încoce a oprit un şir de întru­ In acelaşi timp au enunţat, oa din bună şi acum pe basa celor două memoriale îna­ oât omenii de stat din Pesta vor persista
niri de alegători români chiar sub cuviinţă sâu din ourtoasie să descopere pri- intate primatelui şi Majestăţii Sale, în sen­ în sistemul lor de exclusivism şi provocaţiă
nemernicul pretext, că legea nu ar matelui motivele, pentru cari episcopii noş­ sul cărora nici episcopatul, niol oierul, nici politică, cari de altminteri au produs o vie
permite gruparea alegătorilor după tri au trebuit să faoă acest paş, să-i des- poporul gr. oat. român nu p6ţe partioipa reaoţiune în chiar imperial german**.
naţionalitate ?j