Page 14 - 1897-11

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 245—1897.

România şi Bulgaria. Distinsul alta Iuliu Szapary ou contele Albert Ap- Acestui oomitet de 27 a fost predat oel puţin, dintr’un avis oătră cetitori, pu"
publicist franoes, d. Cuverville, .publioă în ponyi, cari împreună luorâză oontra lui şi protestul Românilor uniţi, preoum şi pro­ blioat în fruntea numărului din urmă al lui
diarul parisian „L’Eolair" o interesantă oon- Ziohy. Divergenţele între ambele partide testul statului romano-oatolio din Ardâl. „Sz. EUenor". Iu aoest avis, subsoris de
0a
vorb're pe oare a avut-o ou Principele Fer- sunt mari, oăol priveso nu numai progra­ Aoum Congresul s’a amînat pănă oând „Papp Lajos, preot greoo-oatolio" se 4>
dinand al Bulgariei. Principele Bulgariei a mul de aoţiune şi modul oum are să fiă Comitetul de 27 va isprăvi ou revisuirea între altele :
deolarat, oă în urma visitei pe oare a fă­ viitârea autonomia, în privinţa oărora de­ elaboratului dela 1871 şi se va fi înţeles „In înţelesul înaltei ordinaţiunl a
out-o în Sinaia Regelui şi Reginei Româ­ osebirea de vederi între ambele partide şi ou guvernul. Se orede, oă proxima şe­ Prea veneratului Consistoriu episoopeso din
niei, a isbutit să înlăture neînţelegerile dintre este fârte mare, dâr lupta aoâsta prinoi- dinţă va putâ să urmeze îu 23 Novemb. n. Gherla de d-to 19 Ootomvre nr. 8537, oare
România şi Bulgaria, şi ac}î se p6ta mîndri, piară mai are şi nu oaraoter personal, în­ ordinaţiune m -s’a oomunioat prin oficiul
f
oă relaţiunile dintre aoeste două ţări sunt tru oât adecă oouducătorii ambelor partide protopopeso în 19 Novembre, trebue să mă
La maghiarisarea numelor.
r
cât si! pote de bune. manifestă un fel de neîncredere unii faţă retrag dela redactarea lui „Szatmă y Ellenâr...
de alţii. Aoâsta s’a văcjut mai ales la ale­ Nu voim să vorbim aici de noul Cu ooasiunea aoâsta deolar, oă mă retrag
Din camera austriacă. gerea oomitetului de 27, ohiămat a oensura proieot de lege fantastio pregătit de d-l şi dela edarea lui „Szatmâri Ellenor" şi
luorările congresului dela 1871. Ziohy ar Perczpl, oi de oaşul ou sohimbarea nume­ cu dţiua de astăcţl sistez apariţiunea fdiei . . .
u
Alegerea preşedintelui. — Declaraţiile contelui
Badeni. fi voit, oa membrii aoestui comitet să fiă lui noului primar al Budapestei, Johann Din aoestea se vede, că Consistorial
aleşi în preponderenţă din sinul „partidei Haberhauer. a pus jupanului Lajos alternativa, oa: sâu
D-l Abrabamovioz, vioe-preşedinta,
poporale", în timp oe Szapary şi ou Appony’ Este soiut, că aoest Haberhauer, Şvab
este ales preşedinte ou 186 voturi din 318 să se retragă dela redaotarea 4'arului, sâu
voiau, oa comitetul să fiă ales în preponde­ din Ungaria din moşi şi strămoşi, îndată ce
votanţi. Dreapta aplaudă ou entnsiasm. să lapede reverenda, âr el, se’nţelege, a
renţă dintre aderenţi de-ai lor. a fost ales oa primar în looul oelui răposat, preferit pe asta din urmă, căci simţul de
Noul preşedinte al Camerei, d-l Abra»
In oestiuuea aoâsta s’au ţinut trei oon- şl-a schimbat numele său de familiă în ruşine pe el nu-1 reţine de-a se ingera şi
hamovicz, polonez, mulţămesoe adunării, oă
ferenţe. Una în palatul primaţial, la oare „Halmo8“.
l’a ehiemat la aoest post. Espane, oă prima mai departe între preoţii români.
au fost invitaţi însă numai câţl-va dintre Foile şovinişte anunţă cu mare buou-
sa datoriă este de a îmbunătăţii trista si- fl.f
fruntaşii ambelor partide. La aoâstă oon- riă, că esemplul lui vor sâ-l imiteze aoum
tauţie parlamentară actuală. Aoâstă îmbu­
ferenţă s’au fâout înoeroărl de-a mijlooi şi ceilalţi funcţionari dela primăriă, oarl au
nătăţire nu se pote obţine prin viotoria
o împăoare între ambele partide, dâr în- purtat pănă acjl nume germaue.
sâu înfrîngerea vr’unui partid, oi printr’o — 3 (15) Novembre
oeroarea n’a suoces. Altă oonferenţă a fost *
înţelegere paolnioă între toţi, şi o bună­ Noua societate comercială română „Se­
oonvooată de Ziohy. La aoâsta însă Ap-
voinţă reoiprooâ basată pe idea Statului Se pare, că armând tot aoestui esem- verineana". In oausa înfiinţării nouei sooie-
ponyi ou ai săi nu s’au presentat, oi au
austriac. (Aplause vii isbuoneso la dreapta. plu „patriotic" al noului primar din Buda­ tăţl comerciale „Severineana" din Caransebeş
luat parte la oonferenţă numai membri
Stânga a părăsit sala înainte de discursul pesta, „Reuniunea oomercială maghiară" din
de-ai „partidei poporale". In fine, a treia „F6ia Dieoesană" raportâză nrmătârele: Joi
d-lui Abrahamovioz). capitala ungurâsoă, încă ţine să-şi oăştige în 30 Ootomvre v. s’a ţinut o oonferenţă
oonferenţă, a fost convocată de Apponyi.
Camera reia discuţia asupra punerii merite pe oalea maghiarisării numelor. Nu­ în sala „Societăţii" de cântare şi de mu-
La aoâsta a luat parte şi Ziohy ou ai săi. 0 0
sub aousaţie a ministrului. Preşedintele mita Reuniune a ţinut 4il l trecute o adu­ sioă" din loo. Oonferenţă aoâstă, la oare a
In aoâstă oonferenţă Apponyi şi-a desvol-
oonsiliului, ia cuvântul. nare sub preşedinţa directorului ei Paul fost ohiemată şi împrejurimea Caranse­
tat vederile sale in sensul, oă la organisa-
Contele Badeni, espune, oă guvernul Engel, din oare a adresat un apel oătră beşului, a fost fârte bine ceroetată. După
rea autonomiei să se aibă în vedere „legile
este gata să susţie orl-ce proiect, dela orl-ce filialele din Fiume, Buouresol, Sofia, Fiii - alegerea unui preşedinte al adunării în
patriei şi desvoltarea de drept istoric, cari",
partid ar veni, care va tinde să reguleze pe popol, Rusciuo, Constantinopol şi Salonic, în persâna d-lui Protopresbiter Mihail Bovovicl
c|ise Apponyi, „ww trebuesc ştirbite, ci între­
cale legislativă cestiunea ceho-germană. Gu­ oare propune, ba conjură chiar pe represen- şi a unui notar în persâna d-lui profesor
gite' . „Sub împrejurările sohimbate", de
1
vernul va lua el însu-şl In mână acesta ces- tanţii lor să influinţeze oa toţi aoei funcţionari Dr. Petru lonescu, s’a dat cuvântul M. O.
oarl să faoe amintire în resoriptul pre înalt,
tiune, în oaşul oând propunerile presentate ai filialelor numitei Reuniuni, oarl nu portă D. Protopresbiter Andreiu Ghidiu. D-Sa în
prin oare s'a permis oonvooarea congresului,
de diferitele partide nu vor reuşi în cel mai nume ou aooent ungureso, să şi-le maghia- frumâse cuvinte a arătat soopul oonferenţii
sunt a-se înţelege mai vîrtos legile cele
scurt termin. riseze. Yoind se servâsoă de pildă, însu-şl şi a espus pe larg luorările, oe s’au făcut
nouă, ce B’au adus în timpul din urmă
Guvernul îşi va da t6te silinţele pen­ Paul Engel, şl-a maghiarisat numele în păaă aci de inteligenţa şi fruntaşii Caran-
pentru a separa interesele statului de ale
tru a pune capăt luptei dintre Cehii şi Ger­ Elek Pâl. sebeşeni, cari au pus la oale înfiinţarea „Sa­
biserioei". Aoeste legi, orede Apponyi, oă *
manii din Boemia, pe basa unui compromis varinei". După aoâsta se trece la ordinea
trebue să fiă respectate. De-asemenea reoo- u
pacîmc între cele două partide. Dâcă aoâstă Etă oe scrie cfiarul „ Vaterland din 4iiei şi adeoă se oitesoe proiectul de statut
mandă Apponyi, să se ţină sâmă de nouele
declaraţiune, adaoge contele Badeni, ar da loo Viena despre „eroioa" faptă a „patrioticu­ şi prospect. Oonferenţă ie află pe ambele
pretensiunl, oe se fao în privinţa dreptului
să oredă, oă nici eu, nici guvernul, nu suntem lui" primar al Budapestei: bune, şi prospectul, oare avea deja peste
de patronat eto.
pe drum de a dispare, n’am ce faoe de oum- „Lipsa de oaraoter german are a-şl 30 subonerl, se subsorie încă de mai multe
Enunciaţiunile acestea ale lui Apponyi
va nu v’ar plăcâ. mulţămi mai mult şieşl, oă în Ungaria le­ alte persâne din împrejurime. Ne-arn des­
au produs mari nemulţâmirl în sînul par­
Preşedintele oonsiliului declară apoi, gea naţionalităţilor devine tot mai mult o părţit încălcjiţl de idea salutară a înfiin­
tidei lui Ziohy, oărora li-s’a şi dat imediat
oă guvernul nu se va lăsa a fi mişcat d9 minoiunâ îndrăsneţă şi oă Germanilor a ţării societăţii comerciale, oare ee sperăm
espresiune. Urmarea a fost, oă Ziohy ou ai
soenele Camerei, ori oât de regretabile început să le fiă ruşine deja de cinstitele în Dumnejeu, oă în ourând se va realisa
ar fi ele. săi au părăsit demonstrativ oonferenţă şi lor nume germaue. In Budapesta prin mor- spre binele şi prosperarea poporului nostru.
In ceea oe privesoe naţionalitatea prin aoâsta luptă s’a deolarat pe faţă. tea vioe-primarului Kammermayer şi pri­
germană şi posiţia oe i-se datorâză în Aus­ „Alkotmâny", organul „partidei po­ marului întâiă Rath, a devenit necesară o Daruri, Odată ou darul de 6000 lei
tria, guvernul, oare îşi dă tâte silinţele porale", văcjând oum merg lucrurile, a în­ schimbare de persâne. Amândoi răposaţii pentru săraoii laşului, făout de M. Sa Re­
pentru a ţină samă de oererile tuturor na­ ceput să-şî cam piârdă ilusiile, ce le avea au fost de origine germană, deveniseră gele, d-na Zoe Bengesou a trimis, din or­
ţionalităţilor-negermane din Austria, nu va în autonoraiă. Este sigur, oă aiol se află la Maghiari în sentimente, dăr totuşi nu le era dinul M. Sale Reginei câte 500 lei d-nei
perde din vedere datoriile sale faţă de naţio­ mijloc uneltirile guvernului, care ou oossiu- ruşine de numele lor germane, din oontră li-a Elena G. Mîrzasou — presindenta „Reu­
nalitatea germană în Austria. nea aoâsta vrâ să ducă la o nouă umilire fost ruşine oa creştini de a oere şi ei ma- niunea femeilor române", d-nei Maria Ca-
Contele Badeni esprimă oonvingerea biserica catolică. „Eventuala cădere a au­ ghiarisarea numelor lor, oa Evreii şi oe-i targiu — preşedinta „Sooietăţii de bine-
sa, oă atitudinea oposiţiei germane nu plâoă tonomiei ne va servi", c}ioe, „ou un motiv oondamnaţl pentru crime şi deliote or­ faoere" şi prinoesei Aglaea Moruzi — pre­
din rea voinţă, dâr oă deputaţii sunt siliţi mai mult, pentru de-a pretinde ou atât msi dinare. şedinta patroneselor spitalului „Caritatea".
la acâsta de alegătorii lor. Şi rogă pe de­ energic revisuirea legilor politioe biseri- „Aoeste însă tâte s’au sohimbat în cjilele — Spitalul „Caritatea" a mai primit tot­
ce8d.
putaţii oposiţiei să se întrebe dâoă atitu aoeste într’un mod fârte oaraoterieător. odată suma de 12,500 lei din partea prin-
După aoeste antecedenţe a urmat
dinea lor răspunde bine scopului lor, şi După oum am anunţat deja, consiliul oră­ casei Elena A. Cuza, âr „Sooietatea de
Sâmbătă a doua şedinţă a Congresului, la
decâ un momentan armistiţiu nu ar răspunde şenesc din Budapesta a ales pe primul bine-faoere" suma de 600 lei din partea
care au luat parte 140 de deputaţi eongre-
mai bine intereselor alegătorilor. (Aplause vii vioe-primar Johann Haberhauer unanim aceleaşi generose filantrope.
sualî. Cel mai principal lucru al acestei primar al Budapestei, Nou alesul şef al
la drepta).
şedinţe a fost alegerea Comitetului de 27 administraţiei orăşenescl s’a întrodus prin- „Comitet revoluţionari „Egyetertâs"
D-l Zallinger, în numele olubului ca­
pentru revisuirea elaboratului congresului află „dintr’o sorginte diplomatioă", că în
tolic poporal german, propune să se trâoă tr’un disours-program şi a făcut tob-odată
dela 1871 şi modificarea lui conform împre­ Buouresol, în urma unei consfătuiri ţinute
ordinea asupra punerii sub aonsaţia a ounosout, oă a primit dela ministrul de in­
jurărilor sohimbate. Apponyi a propus, ca la un d. Ianon Şerbănesou, fost funcţionar
miniştrilor, esprimând dorinţa, oă este pri­ terne permisiunea de-aşl maghiarisa numele
aoestui comitet să ’i se dea deplină liber­ la ministerul de finanoe, s’a format uu oo­
ma necesitate de a-se elabora un regulament său german, sohimbându-1 în „Halmos". S’a
tate; Zichy însă din contră a stăruit, ca mitet revoluţionar în oontra Ungariei. Pre­
pe cale legislativă asupra cestiunei limbilor. serbat acâsta oa un act al patriotismului!
în ce privesoe unele oestiunî, precum este şedintele comitetului este un fost ministru
D-l Hortis, italian, şi d-l Baernreither, Ei, fost’a ore Kammermayer un rău patriot
dreptul de patronat al monarohului şi unele de interne, âr membrii lui, bărbaţi fruntaşi
representant al marei proprietăţi germane, şi fost’a pănă alsltăerl şi d-l Haberhauer
drepturi ce şi-le arogă guvernul, Comitetul ai vieţei publioe române. Comitetul îşi
propun să se trâoă la ordinea c^dei, primul rău patriot?,.. Ah, nimic nu pâte întrece
să fiă dator a-le aduce mai întâiQ la ou- va ţine şedinţele când în Buouresol, oând
adăugând, că nu este loo de a-se urma ca­ mintea şi oaracterul „patriotic" modern!“
noscinţa monarohului şi numai după aoeea la Paris, şi va luora pentru proolamarea
lea alâsă de fostele guverne şi de acela
să se pronunţe asupra lor. Zichy însă o că- unităţii politioe a tuturor Românilor —
actual la putere, şi al doilea declarând, că
cţut, învingând propunerea lui Apponyi ou A păţit’o renegatul! Cetitorii noş­ Reproducând aoâstă ouriâsă soire „Epooa"
purtarea guvernului nu este aprobată. tri soiu, oă la Sătmar se află un preot re­
majoritate de voturi. esolamă: Oe admirabilă „sorginte diplo­
Disoufa este închisă. A urmat apoi alegerea membrilor în negat, ou numele Papp Lajos. Aoest „popă" matioă" are şi gravul organ din Budapesta !
Camera deputaţilor adoptă ou 177 vo­ oomitetul de 27. Au fost presentate două păoătos a înoeput să soâtă o fâiă ungu­
turi oontra 171, moţiunea d-lui Paoo, ceh, liste una din partea lui Ziohy şi alta din râsoă, întitulată „Szatmări Ellen(jr . In Un filantrop. Marţi, 28 Ootomvre, a’a
u
declarând oă : Camera trece la ordinea de cţi partea lui Apponyi. A învins însă şi aid aoâstă fâiă au fost ataoate şoâlele confe­ fâout în Buzău înmormântarea filantropului
pură şi simplă asupra cererei de punere sub lista Iul Apponyi, oeea oe dovedesoe, oă la sionale îutr’un mod inpertinent, ba s’au Climopsi, Grec de origine, oare — prin
acusaţie a miniştrilor. Congres membrii partidei poporale sunt în publioat chiar articull imorali şi vătămă­ testament — şi-a împărţit averea de peste
minoritate. Aoeştia ar fi dorit, oa în comi­ tori din punctul de vedere al învăţăturilor 1,5000,000 lei în scopuri de binefacere.
tet să intre dintre ai lor mai mulţi ou doi biserioei. Purtarea aoestui renegat a făout Climopsi a lăsat 200,000 lei pentru spitalul
Congresul autonomie al catolicilor
membri mireni si doi din oier. Prin aoâsta să se soârbâsoă toţi Românii şi, după oum judeţean din Buzău; o altă sumă pentru
maghiari. „partida poporală" ar fi vrut majoritatea vedem din numărul mai nou (29 dela 13 construirea a două şcoli primare, dintre
Abia s’a desobis congresul, şi desbi- în oomitet, dâr n’a isbutit. In lista presen- Noemvre) al foiei din vorbă, însuşi Cou- cari una să pârte numele de Jean Climopsi
nârile s’au şi ivit între membrii lui. De-o tată de Apponyi, care listă a şi fost pri­ sistoriul român gr. cat. din Gherla s’a vă- fiul defunctului, şi în fine un legat spita­
parte stă Ferdiuand Zichy ou tabăra sa mită, se află mai mulţi membri de ai gu­ cjut silit să ia posiţiă faţă de aoest preot lului din Brăila. Restul averei Climopsi a
recrutată din sînal „partidei poporale", de vernului. renegat şi să-l pună la regulă. Aşa apare, împărţit-o între rudele sale.