Page 15 - 1897-11

Nr. 245—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Camera advocaţială din Braşov a pri­ pul şi a înoeput să-i se ardă figura. Din Pentru mine şi d-şâra A. numai esista ni­ de-ocamdată nu s’au luat în vedere
mit intra membrii săi şi pa advooatul Dr. oausa durerei produsă de arsuri, copila a mio, oe ne-ar mai fi putut uni. Desperat astfel de conferenţe.
Ioan Turcu ou sediul în Făgăraş. eăfiut pe oâmp îu nesimţire şi după oâte- am luat’o pe câmpuri şi prin păduri. —
va minute a şi înoetat diu viaţă. Tocmai Se revărsa de fiiuă, când m’am întors la
0 nouă fundaţiune a „Kulturegylet**- D I V E R S E .
târfiiu, spre sără, părinţii observând lipsii locuinţa mea. Sdrobit de obosâlă, mă ou-
Ului. Foile unguresel aduo soirea, oă ^,Kul-
oopilei, au înoeput să o oaute pretutindeni priuse un somn greu şi am adurmit. Un aventurier. E oâtva timp de oând
turegylet** ul îşi va spori fuudaţiuoile înoă
şi-au găsit cadavrul nenorocitei, aprâpe Am visat, oă stăm în biurou şi lu­ am anunţat, oă o bandă de falsifioatorl de
1
ou una „piramidală *. Darurile „naţionale *,
1
oarbonisat, în câmp, unde oâfiuse nevăfiută cram în linişte. De-odată şeful intră mâ­ monede s’a descoperit la Tnloea, banda,
oe le-a făout manarohul pentru „naţiune**,
de nimeni. .Parchetul însoiinţat, în urma nios în birou, adresându-se oătră mine ou oare opera sub oonduoerea unui anume Ni
a îndemnat pe conducătorii lui „Emke“,
oeroetărilor făoute şi nefiind nici o bă­ ouvintele: „eu nu s de loo îndastulit ou oh’for O. Marinesou. Din instruoţiunea fă-
să iniţieze o mare mişoare pentru înfiin­
nuială asupra morţei, a autorisat înmor­ d-ta. Ai făout două greşeli mari, âr aoum oută, reese oă aoest Niohifor este nn aven­
ţarea unui fond de 100,000 fl. oare să pdrţe
mântarea cadavrului. ai uitat să întroduol îu registru preţul, ou turier de prima forţă, a oărui viâţă dâoă
numele ?„Fereno/. Jozsef** şi oare să se fo- 'ii ’O
oare am oilmpărat pupitrul pentru bano- ar fi sorisă, ar putâ faoe un roman destul
losâaoă pentru soopurl ourat oulturale ma­ 0 femeiă de 108 ani. In Verşeţ tră-
note.“ de pasionat. Inteligent şi hotărîb, Niehifor
ghiare. esoe o femeiă, ou numele Regina Deixner,
Pupitrul pentru bancnote! La mo­ vorbesoe 17 limbi. In 1895 în timpul răs-
. oare s’a născut îu anul 1789. va să cjioă,
Dicţionar macedo - român. Cetim în ment m’am deşteptat. Aoum soiu unde sunt oâlei armene, a fost fochist pe vaporul en-
este de 108 ani. Ea se află înoă în putere,
„Familia**: Părintele Ioan Georgiade-Muruu oei 40 fl. Cam cu 14 fiile înainte, şefului gles Otton, oare a naufragiat. A soăpat pe
aude forte bine şi vede fără ochelari. Ea
M
preot al „Comunităţii Maoedo-Valahe din îi adusese adeoă un servitor două pupitre o baroă întovărăşit de oăpitanul vaporului
are o fiică, oare e de 86 ănî, un ginere
Budapesta, va publio-1 îu curând un dic­ de fier pentru banouote. Preţul lor de 40 şi de 20 mateloţl; vasul i-a arunoat pe
de 99 ani şi un fiu de 76 ani. Mai are 76
ţionar oomplet ai dialeotului maoede-român. fl. l’am plătit eu din oassă la cererea şe­ câstele Asiei miol. Aoi suut arestaţi de
nepoţi, 12 strănepoţi, 2 stră-strănepoţl-
In urma unei munol neobosite, făoute în fului, fiioându-mî: piătesoe d-ta din oassă Turci, cari îi torturâză şi îi omâră
timp de mai mulţi ani, părintele Ioan Geor- pe soootâift mea şi nu însemna îu protocol, sub motiv, că au adus arme Arme­
giade-Murnu a reuşit să faoă o luorare ne­ V a r i e t a t e . deâreee afiî ori mâne îţi dau banii înapoi. nilor. El singur scapă, soiind turoesoe, şi
preţuită pentru limba maoedo-română în De asta însă mi-am uitat şi eu şi el. botezându-se în religia Islamă sub numele
Yisnl norooulni. Ore să ored visuri­
speoial şi pentru limba română în general. de Mustafa Aii. E înrolat în marina tur-
lor? o, da, oel nuţin într’un vis ored, de In diminâţa următâre mă duo la bi­
oâscă, unde servesce dela 1895 pănă la
învăţător! maghiar! pentru maghiari- âre-oe aoela e norocul vieţii mele. Şi âtă rou. Şeful mă privesoe ohiorîş. Ii dau 1896. Folosindu-se de înorederea coman­
sarea nomelor. Ctt9ina învăţătorilor ma­ oum am ajuns eu să fiu norocos în urma „bună diminâţa**, el nu mă resalută, oi mă dantului vaporului turc, care se afla la
ghiari din Budapesta a ţinut alalltăerî o unui vis: privesoe aspru- „Ai aflat greşâlă?“ mă în-
Constautinopol, fuge ou o barcă în vapo­
adunare în oare dasoălul George Găti a Sunt tocmai 20 şi aţâţa de ani, de trâbă. „Greşâlă? eu nu sciu să fiă nioi o
rul englez Otton, unde englezesoe destăi-
vorbit despre maghiarisarea numelor. Gâtţ când am părăsit vatra părintâseă ou gândul ereşelă. Cei 40 fl. i-am dat eu pentru oele
nuesce tot meoanioului, care desbrăoendu-1
a spus între altele, oă e de datoria „pa- de-a vede cu de-amăruntul tâtă lumea. Dâr două pupitre, şi d-ta ai uitat să mi-i dai
de uniforma turoă, îl preface în foohist şi
triotieă * a fiă-oărui dasoăl din Ungaria, ce să vefil? fieul Cupidon ou săgeţile lui înapoi!“ — „Pentru oe nu mi-ai adus
1
îl aduce la Constanţa. Aoi trece ou oăpi­
sâ maghiarizeze numele aoelor elevi, cari mi-a tras o dungă peste întreg planul. Eu aminte?“ întrebă şeful- — „M’am genat
tanul vaporului la consulatul englez că­
;t
;
n’au aooent maghiar. Mai intâiu însă tra- adecă m’am amoresat foc de fiioa şefului să-ţi arăt, oă eşti u tuo! — „Aşa! esolamă
bue să premârgă ou esemplu învăţătorii, meu şi spun drept, că şi ei îi plăcea de şeful preumblâodu-se prin birou. „Asta a ruia destăinuindu-i oe a păţit vaporul en­
glez pe câstele Asiei mici, îi faoe o inter­
oarî sunt datori „patriotismului maghiar**, mine, şi înoă mult mai mult. Şi noi eram fost o erâre şi înoă mare, dâr d-ta ai aflat’o,
1
dea-şi maghiarisa numele — Boia ma- fericiţi, forte fericiţi, dâr acâ9ta a durat asta-i frumos dela d-ta, îtl mulţămeso *. venţie diplomatică dândui-sa premiu, e nu­
ghiarisani ia dâr proporţiunl tot mai mari. numai pănă la o vreme: — „oă âre ce v» Şeful se aşefiă la masă, sorise câteva mit lucrător meoanic la comisia dunărână.
Curând părăsesce luorul şi fuge în răsbo-
1
fiice tata!** şi — „oine-i va spune lui? * şire pe-o bucată de hărtiă, pe care o în­
Păruel! la universitatea din Viena. iul greoo-turc, unde ia parte în legiunea
Eu ? — uu! pentr’o ţâră întrâgă nu ! tinse apoi tinărului, fiioându-i: „La acest
Sâmbătă după amiafil aula universităţii filelenioă. întors ou vaporul Curdiji, res­
Intr’adevăr, aoâsta era o slăbiciune loo scrieţi numele d-tale şi apoi trimite-o
din Viena a fost de nou treatrul unor scene pins din porturile României, isbutesoe să
1
din partea mea, dâr oe să fac, mai bine tipografiei *.
forte turbulente. Intre membrii reuniunei se streoâre din vapor la Sulina, ajunge la
a-şl fi vrut să mă omâre, deoât să spun Pa hărtiă era textul unui anunţ de
studenţilor germani progresişti „Fidelitas** Tuloea şi se apucă de meşteşugul fabrioă-
aşa ceva. logodnă: „Logodna fiicei mele A. ou d-l...“
şi între cei ai reuniunilor ovreesol „Kadima“ rei de bani falşi'.
In sfârşit m’am sfătuit ou d-ş6ra A., Aoi a trebuit să-ml scriu numele. Manile
şi „Hedome** s’atnoins o straşnică păruială,
— ast-fel să ohiăma iubita mea, fiioa şefu­ îmi tremurau şi oohii mi-se umplură de la- Petra cel mare şi bucătarul seu. Petru
Câtră amâfil membrii reuniunei „Fidelitas**
lui bogat, — ca ea să descopere tatălui ei orărnl de bucuriă. oel Mare, Ţarul Rusiei, oină de oomuu oaş
aşteptau în şiruri strînse pe oei ai reu­
dragostea nâstră. Tocmai în fiiua aceea de Limburg ou unt. Intr’o sâră, bucătarul
niunilor „Kadima** şi „Hedome**. Contrarii Trei luni mai târfiiu urmă oununia
însă, când d-şâra A. desooperi tatălui său său, Iwan Welten, îi aduse un oaş fârte
întelnindu-se înoepură strigătele de: Pfui mea cu ’d-ra A, Fericirea aoâsta mi-a fost j
seoretul, a pleoat la rudenii. In birou ră­ bun. După oe Ţarul se săturâ, soâse din
Fidelitas! Pfui Hedome! Intr’aoâstea de sub dată numai în urma unui vis. Şi apoi âre
măsesem numai eu şi şeful, unde se des­ busunar o outiâ, în oare se aflau mai multe
aroade năvăli studenţimea germană, şi o eu să nu ored visurilor?,..
făşura între noi următârea vorbire: instrumente pentru măsurat, pe cari Ţa­
straşnioă păruială îşi luă înoeputul. Când
— „Şi d-ta iubesol pe fiioa mea?** rul le purta întotdâuua cu sipe. El măsura
studenţii ovrei întaneră cântecul reuniunei
— „Mai mult decât viâţa !** oaşul oe-a mai rămas. însemna pe-o tăbliţă
lor, Germanii strigară: jos cu Jidanii! şi NECROLOG. Ioan Eftimie Popovicî,
— „Tanda manda! Şi ai d-ta avere ?** de părete cantitatea rămasă şi-i fiise bucă­
înoepură să alunge afară din vestibul pe parooh român greoo-oriental, a încetat din
— „Durere, n’am!“ tarului Welten: „Din oaşul aoesta să nu
Hedomisti. Fiind numai o uşă desohisă, în- viâţă în 1 Noemvre v. sâra la ârele 5, în
— „Eşti d-ta un om oum să oade? w dai nimănui, voeso să-l ţiu pentru mine!“
vălmăşala deveni, f6rte periculâsă. îToţl ri­ etate de 69 de ani, în al 46 an de ferioită
— „Da!** In fiiua următâre oaşul ajunse ârăşl pe
dicară asupra unii altor bastânele, şi multe oăsătoriă şi în al 45-lea al preoţiei sale.
„Asta ar fi oeva! Despre o logodnă masă. Ţarul se miră, oă aşa i-s’a înpuţinab
capete au rămas sparte. S’au întâmplat şi Despre acâstă durerâsă pierdere soţia,
însă nici vorbă nu pâte fi, de 6re-oe fiioa oaşul, îl măsura şi afla oă aprâpe jumătate
răniri sângerâse. In urma turburărilor po­ fiii, surorile, ginerii şi nurorile, nepoţii şi
mea ohiar astăfil a pleoat la mătuşă-sa în diu el lipsesoe. — „Cum? , fiise Ţarul oă­
u
liţia ocupa intrarea principală dela uni­ nepâtele răposatului încunosoiinţâză ou
Colonia, unde va rămână un an de fiile**. tră buoătar, „din oaşul, oare am fiis să-l
versitate' şi aresta şi vre-o opt studenţi. adânoă întristare pe tâte rudeniile, pe toţi
Şeful îmi promise însă, oă dâoă în­ tii pentru mine, lipsesoe aprâpe jumătate !“
amioii şi. cunoscuţii.
1
„Gazeta avocaţilor *. Din iniţiativa tr’un an mă voifi purta bine, pe fiioa sa, Welten, oare nu soia oă Ţarul a măsurat
Rămăşiţele pământesoî ale mult re­
d-lui G. Danielopo), decanul baroului avo­ d-şâra A., mi-o va da de soţiă. oaşul, nega, pănă oe Ţarul îl duse la tă­
gretatului se vor ridica din oasa propriă şi
caţilor din Buouresol, în curând va apare, Acum, ţine-te copile, mi-am dat tâte se vor depune spre veclnica odihnă în ei- bliţă, unde îi arăta mărimea oaşului de erl,
«orie „Epoca**, o nouă revistă săptămânală, silinţele să nu greşesc nimio. Dâr ce să meteriul bisericii române gr. or. din Ţin- pe oare i-l’a dat să-l ţină. După aoâsta,
întitulată „ Gazeta avocaţilor*. După, cum în­ faol, aşa-i omul, când gândesoe să fiă mai ţarl, Marţi în 4 Noemvre la ârele 10 a. m. Petru cel Mare luâ pe bietul Welteu de
suşi titlul său o spune, acesta revistă se va guler şi-i trase o „drăguţă** de bătaie, de-o
ou minte, atunci e mai prost. Aşa mi-s’a
ocupa cu chestiile de drept. In speoial „Ga­ întâmplat şi mie, ou tâte oă m’am silit din Fiă-i ţărâna uşâră şi memoria bine- ţinu minte cât trăi.
zeta avocaţilor** va oritioa hotărîrile ero­ tâte poterile să nu greşeso, în timpul din ouvâutată!
nate şi injuste ale tribunalelor, şi Curţilor urmă însă am făout două greşeli mari, anu­ Ţ î n ţ a r I , 2 Noemvre 1897. Proces sensaţional. ţfiarul amerioan
de apel din ţâră. Data apariţiunei revistei me odată n’a voit nici de oum să-rol iasă „New-York-Hera)d“ istorisesce următârele:
nu a fost fixată încă. Nu va întârdia însă socotelile, âr altă-dată pe unul în loo de-a-1 Un copil de 14 ani, din Chicago, Paul
mult, de-oreee a înoeput au se f&ce şi abo­ întroduoe între oreditorl, l’am însemnat în­ ULTIME SOIRI. Cyzet, a arunoat cu apă fiârtă asupra unui
namente, tre debitori. ooleg de şoâlă al său, cu oare avusese o
Viena, 14 Noemvre — Tâte foile oârtă violentă. Anton Kiritko, aşa se nu-
Vozuvui de oâte-va fiile a început a In fiiua următâra şeful îmi fiise : „dâoă comenteza discursul contelui Badeni. mesce victima, a fost ou desăvârşire Opă­
arunca din interiorul său foc şi lavă. Din înoă odată se mai întâmplă aşa oeva. îtl
A surprins în tâte părţile. Pe Ger­ rit, din oare oausă braţele şi faţa i-au ră­
Portioi se anunţă, oă torenţii de lavă tot dau drumul**. 'Eu i-am declarat pe sufletul
man! nu i-a îmblânfiit, er în rân­ mas aooperite ou o carne roşie. Alterna­
mai mult sa estind spre Piauo delle Gi- meu, că voiQ fi ou luare-aminte şi oă aşa durile majorităţii a produs ore-care tiva, curat americană, pusă lui Paul de ju-
nestri. Direoţiunea în cătrău ourge lava se oeva nu se va mai întâmpla. Când colo ce nelinişte. Foile cehice spun pe faţă, deoătorul de instruoţie înaintea oăruia s’a
arată prin columne mari de fam. Prin pre- să vedl, toomai la 4 săptămâni mai târdiu că nu s'au aşteptat ea Badeni în înfăţişat prooesul, era următârea : Sâu, după
jurul Vezuvului pioă o plâie de cenuşa. ârâ-şl stau faţă în faţă ou o greşâlă, La toiul obstrucţiunei se s’adreseze c’un oum a opinat şi medicul, oare îngrijea bol­
'
• ’ *• •>>•. ;i),‘ . ) . •* . • « ţ • f ' ’ f.* revidarea oassei, oare s’a întâmplat în ab­
ton atât de rugător chiar Germa­ navul, să lase să i-se tae diu carnea lui
Copilă arsă de vie. Se oomuuioă diu senţa mea, s’a aflat, oă 40 de fl. lipseso.
nilor. pentru a scăpa pe Anton, ori preferă să
Constanţa, despre o dramă oribilă întâmplată Eu tocmai atunol am întrat în birou, oând fiă condamnat la 3 ani înohisâre. Firesoe,
fiilele trecute, în următârele împrejurări : se desooperise lipsa banilor. Şeful se soulâ S’a observat ea un semn puţin
favorabil pentru guvernul Badeni, că situaţia în oare se afla Paul era extrem de
Copila Vasa, în vârstă de 6 ani, fiica lo­ ou gura asupra mea, mă făou răsponsabil grevă şi nu putea să se pronunţe nici pen­
cuitorului Liosandru Tânase, din oomuna despre oei 40 fl., ameninţându-mă, că mă numai cu-o majoritate de şese vo­ tru un oas nioi pentru celalalt. Totuşi, după
Ghizdăveştl, acel judeţ, ducendu-se să sejâoe dă afară.- Dâr eu, soiindu-mă drept, i-am turi s’a primit trecerea la ordinea oererea lui, i-s’au aoordat 3 fiile de
la marginea satului, a găsit pe un maidan fiis, oă pâte e numai o greşâlă. M’am pus fiilei asupra propunerii de punere în
acusaţiune. gândire.
mai multe gunâie aprinse. Inoepând să se pe lucru, am ealoulat âre întregi şi tot în-
-
jâoe ou bucăţile de cârpă aprinsă, focul zadar. Nu aflam greşâlă. Oei 40 fi. trebue Partidele din majoritate au cerut
s’a comunioat veştmintelor oopilei. Speriată că i-au furat cineva, dâr de furat nu i a pu­ desluşiri dela Badeni cu privire la Proprietar: lîf. Aurel Mureşianu.
nenorooita a înoeput să alerge spre oasă, tut fura nimeni altul, decât eu. aserţiunea sa despre noue conferenţe
în care timp flăcările i-au cuprins tot cor­ Inzadarî Aoum tâte erau perdute. de împăcare. Badeni a declarat, eă Redactor responsabil: Crregoriu Maior.