Page 17 - 1897-11
P. 17
„Banta' iese în flâ-care ii.
1
fi TiDoiMt Abonamente pentru Austro-Ungaria:
SSîkwv, piaţa, mas ? if?. 3?. Pe un an 12 fl., pe şeso iunî
1
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori x!9fXRne»î« jj
giîifMsac. — ManaaoiîisSţ bs ss N-rii de Duminecii 2 0. pe an.
?e*7lrn»t Pentru Somânta si străinătate;
matHAtE fit. primeau la Adml- Pe au an 40 franol, pe ţăse
relati'cţliina în Bra$ov ţi ia ar- luni 20 fr., pe trei iunî 10 fr.
mătărelo Birouri du «numsluri: N-rii de Duminecă 8 franol.
în Vion»: X. Dhîui, Hemrisk
MtkaUk, Rudolf Xot»6, A. OvptWa Se prenumără la tăte ofloiel.e
Haohfolger; Ânton Opptlik, J. poştale din întru şi din atară
Dar.nebcr, în Budapesta : A. T. si la dd. ooleotori.
Ooldbergerg, ltkite.r. Bcmat: in Abonamentul pentru Brasor
Bucuresoi: Âgtnct Havas, Suc- administraţiunea, piaţa mare,
eursale de Roumanio; In Hani’ tflrgul Inului Nr. 30 etagiu
buri.: Xaroiy» <* Utbmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlunllor: o sariă luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
garmond po 0 ooldnă 3 »r. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
BOor. timbru pentru o publi A U U L L S . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tariiă si învoială. său 16 bani. Atât abonamen
Reclame pe pagina a fi-® o tele oât şi inserţiunile sunt
«oria 10 or. său 80 bani. a se plăti Înainte.
Nr. 246. Braşov, Mercur! 5 (17) Noemvre 1897.
Delegaţiunile. mit contele Badeni. Insu-şî vicepre Deleg aţiunea ungară va ţine rea unei conferenţe naţionale românesol, la
şedintele Kramarz (ceh) să fi întrat mâne în 17 Noemvre, şedinţă. In şe dieta din Peşta.
Astăcfî se întrunesc delegaţiu în tratări eu unul din şefii obstruc dinţa aoâsta se va stabili programul lucră Cel puţin eu nu pot presupune şi
nile în Yiena. E6rte întârefiat, din ţiei asupra cestiunei, cum s’ar pută rilor, avendu-se în vedere desbaterile din crede, oă părintele cel ras dela Şişesol a
cause, pe cari prea bine le cundscexn. resolva în mod pacînic cestiunea Reiohsrath asupra provisoriului paotului. mers neprovooat şi neplătit său îndemnat
A sperat guvernul din Yiena, că va limbei în Boemia. Aoâsta este de a-ee înţelege aşa, oă pe de oine-va, — fiă aoel oine-va Banffy, său
pute face se se resolve cestiunea Curentul acesta de liniştire şi timpul cât vor dura în parlamentul dm Sturdza, prin întrevenirea marelui diplo
prelungirei provisorice a pactului cu de mulcomire are ca devisă de a nu Viena desbaterile asupra provisoriului pao mat Brote, — la Arad oa să se pupe ou
tului, membrii delegaţiunilor vor lucra nu Mangra.
mai mare uşurinţă. Der pănă astăcfî, lăsa, ca Ungaria să triumfeze faţă
mai în seoţiuDl. Şedinţele publice se vor
precum seim, lucrul n’a ajuns mai cu slăbiciunea Austriei în afacerea Fiă oum va fi, una e bine, oă Nem
departe decât păn’ la prima cetire pactului şi nu se pote nega, că de- deschide numai după votarea provisoriului, ţii oei mai tineri au început a-se oonvinge
a proiectului de lege respectiv. visa, cu tdtă înverşunarea ce dom- ceea-oe se crede, că se va întâmpla pe la de neoesitatea de-a merge mână de mână
De aci pănă la primire este nesce în taberele din oposiţiă şi ma începutul lui Decemvre c. pe o oale cu noi.
încă un drum lung, care anevoie va joritate, este mult băgată în sămă Contele Goluchowslci îşi va fâoe ex- Trebue numai să se discute, oare e
fi percurs mai iute, fiind-că acum în Austria de toţi, fără deosebire. poseul şi de astă-dată în delegaţia ungară. oalea cea adevărată, oea mai scurtă şi mai
Beiehsrathul ţine şedinţe paralel cu Decă sforţările, ce se fac în di Delegaţia — după cum e informat „Bud oorăspunefătâre, oa să ajungem a pută fi
44
delegaţiunile. recţia arătată de cătră guvern şi cer Hirlap — va vota încredere lui Goluchowski, priinoioşl pentru tripla alianţă, oa să ne pu
pentru oă a contribuit în mod decisiv ia tem apăra, să nu ne înghiţâ oolosul dela
Din pricina aedsta delegaţiunile curile lui vor ave vre-un succes, este
splendidele resultate, oe li-a avut visita îm Nord, de oare, cred eu, oă nu prin forţă,
vor fi constrînse se între în discu- îndoios. Totuşi pare că nici acum
păratului german în Budapesta. ci numai prin bunăvoinţă vom pută scăpa.
siunea budgetului cheltueliior co n’au încetat speranţele optimiste, cari
mune, fără ca se fiâ încă hotărît în precjic, că la începutul săptămânei De altă parte „M«gyarorszâg“ e in Se prea înţelege, că oei dela Gazeta
ce raport au se contribue ambele viitdre vor începe erăşî desbaterile format, oă în delegaţiunl se va pune pe nemţâscă din Braşov d’impreună cu cei oe
state la acoperirea acestor cheltuelî. asupra provisorului, în urma rapor tapet şi cestiunea română în legătură cu vi- se consultară la Arad, cred oă: oalea sin
Nici pănă acuma delegaţiunile tului comisiunei budgetare, şi că şita regelui Oarol în oapitala ungară. gură posibilă de fâout şi străbătut e calea
n’au avut vre-o înrîurire remarcabilă muncind în şedinţe de ndpte, vor is- care duoe la Peşta.
asupra mersului lucrurilor în mo- buti a face să se primăscă pănă la Eu însă şi ou mine mulţi alţi bătrâni
narchiă. Ele s’au înfăţişat tot-dâuna sfirşitul lunei provisoriul pactului şi Glasul unui veteran. credem, că acâstă oale e greşită, şi oă atât
ca ceea-ce sunt, nisce maşini de vo acesta să potă trece deja în cjileie Primim dela veteranul nostru luptător Axentie compatrioţii Saşi, Nemţi şi Şvabi, oât şi
tare, cari afară de acâstă prosaică prime ale lui Decemvre şi prin ca Severu următorul articul: Românii, oarl vor merge la Peşta, la Peşta
problemă a lor, mai aveau se fiă sem mera seniorilor (herren Haus). Gazeta nemţâscă din Braşov a Saşilor se vor îneca.
nul esterior al dualismului. Se mai speră, că paralel cu vercţl, sâu progresişti naţionali, are în Nr. E peste putinţă, oa fiind oine-va mi
Se crede, că şedinţele delega- acăsta se va pute discuta în şedin 254 din 4 Noemvre un artioul de fond, cum nistru, seoretar de stat, oomite suprem, pre
ţiunilor vor dura doue săptămâni. ţele de (ţi Şi propunerea lui Dipauli ou au mat avut niel-odată Saşii faţă de şedinte de tribunal, sâu chiar şi numai un
jude oeroual, după oarl posturi la mulţi
Caracteristic este, că s’a hotărît, ca privitor la ordonanţele de limbă, Români*)
ele să nu ţină şedinţe publice pănă faţă cu care s’a pronunţat şi guver Aoel artioul oulminâză în împăcarea ambiţioşi şi leneşi le lasă gura apă, să nu
atunci, pănă când sărtea provisoriu- nul Badeni în mod simpatic. Saşilor, Şvabilor şi a Nemţilor din Hun- se maghiariseze în a doua şi a treia ge-
lui nu va fi hotărîtă în camera aus C’un cuvent, optimismul alături garia, Bănat şi Transilvania ou Românii, neraţiune.
triacă. Intriaceea miniştrii comuni cu cel mai mare pesimism, caracte- aşa oă făcând acestea două naţionalităţi Esemplele sunt odiâse, dâr oeea ce
nu se vor gena a desfăşura nouăle una a patra parte şi jumătate din popora- prindem ou mâna, e mai sigur, decât
riseză situaţiunea încurcată a dua
lor pretensiuni cuprinse în proiectul lismului, din care Ungurii aşteptă cu ţiunea Hungariej dimpreună cu Serbii şi teoria.
de budget comun. Cu patru milione nerăbdare să potă profita erăşî ceva. Croaţii, 6 din 10 părţi, şi înţelegendu-se Să luăm a mână cartea Cavalerului
se vor ridica şi anul acesta chel- frâţesce orna au de a se înţelege cei asu Puşoariu, să vedem oum g’a făcut din Mai-
tuelile, tdte, se înţelege, în contul priţi şi ameninţaţi în esistenţa lor ethieâ latu—Majlath; din Cornişiu, adecă : pădure
cerinţelor celor mari privitor la pre Polemica dintre Banffy şi Sturdza. şi naţională, să alegă pentru dieta dela de corni — Kornis; oum s’au maghiarisat
gătirile militare. „Drapelul“ organ naţional liberal, vor Peşta deputaţi naţionali progresişti. pănă în (filele n6stre familiele Demetriu
Ministrul de esterne conte Golu- bind de incidentul cunoscutei scrisori Aşa formând una majoritate în acea Mogn, Lazar, G. (Domşia în Domzsa la
chowski va face esposeul său, care, Bucurescene publicată de „Naţional- dietă să aducă legi pentru toţi, nu numai Georgesol lângă Gluşiu.
de astă-dată, se aştăptă cu mult in Zeitug" cu observarea; că-i vine dela pentru poporul oel ales si lui Israil cu Oe sunt Halereoeii, Rauberii, Maurerii
teres în lumea politică şi diploma o persănă bine informată şi de răs eto., eto. de astăcfî şi oa mâne Zay va fi
fraţii şi Iertaţii din Cauoas — ceea ce ar fi
tică, fiind-că Goluchowski se reîn- punsul şi comentariile ce i-le face Zaj. şi Wolf Farkas, decă nn ei, de sigur
nu numai frumos şi demn de lăudat, dâr
tdree tocmai acuma dela Monza şi oficiosul unguresc „Pester Lloyd"; — oopii lor.
şi bine, însă, după părerea nostră a bătrâ
va trebui să se pronunţe şi cu pri îl apreciază în următorul mod: nilor, bine numai la părere. Maghiarii sunt violenţi şi cuprinzători,
vire la visita monarchului nostru la „Dâcă cousiderăm, oă în (fi sarisâre nn putem trăi ou ei şi între ei, dâoă nu ne
sa
scriptele
Combinând
compatrioţilor
Petersburg şi la visitele dela Buda se spune, că „retragerea d-lui Sturdza ar „vercjl“ dm gazeta nemţâscă dela Braşov, dăm după păr, aoâsta e O esperienţă lungă
pesta. deschide Rusiei drumul spre Balcani, Du. şi tristă. Cei oe cred, oă vor putâ resista,
cu cele oe se petrecuseră (filele trecute la
Cu tote acestea tot interesul se năre şi Carpaţl“ şi că nici un alt prim- se înşâlă, nu cunosc ^natura şi apleoările
Arad sub presidenţia, său ou oonluorarea
va concentra nu asupra lucrării de- ministru român nu va păstra o atitudine respeotivelor popâre şi anume ambiţiunea
părinţilor Luoaoiu şi Mangra, mai adău
legaţiunilor, ci asupra celor ce se atăt de reservată în chestia naţională, oa Maghiarilor şi servilismul Saşilor eto, şi a
gând şi faima ce se oolportâză pe la noi
1
vor petrece încă de acum încolo în d-1 Sturdza *, se va înţelege, că în realitate celor mai mulţi Români, oarl ored, oă nu
şi se spune numai la urechiă, oum-oă e
camera austriacă. Ave-va vre-un efect discuţia dintre „Pester Lioyd“ şi „National- pot, âmbla pe pioiârele lor.
vorba să se oâră din nou Conferenţă naţio
41
atitudinea conciliantă ce cu totul pe zeitung este o polemică dintre d-nii Bânffy Despotismul şi oentralismul lui Bach,
nală de bărbaţi aleşi din tâte părţile Un
neaşteptate a luat’o contele Badeni şi Sturdza. Sohwartzenberg şi Sohmerling a fost faţă
gariei şi Transilvaniei, ne vine a crede, că
faţă cu obstrucţioniştii nemţi? „D. Sturdza ameninţă guvernul un boerii nâmuriîor, în oarl Soriptura ne spune, de Maghiari mai mare şi mai greu de su
Se vorbesce, că nu numai din gur, că în obs oând nu vor înoeta cu per- portat, deoât al gubernelor maghiare faţă
oă nu este mântuire, văcfând, oă pe oalea,
partea ministrului - preşedinte, der secnţile contra Românilor din Ungaria, Ro de noi. Cu t6te acestea nu am văcfut, n’am
pe oare au mers de 50 ani, nu pot să iâsă
chiar din partea Cehilor s’ar căuta mânia va treoe de partea Rusiei In cas de au(fit mol pe un Maghiar întrând în vre-o
la. oăpătâiti şi că t6te oârdele câte le-au
o împăcare cu Germanii. Acesta mobilisare. prăvăliă, sâu oâroiumă, oe le ţineau Nemţii,
făurit în aoest timp, s’au muiat şi nu mai
soire are lipsă încă de confirmare, „Er d. Bânffy răspunde, că aoâstă ame pot suporta povara cea grea, oe au încăr- vorbind nemţesoe, şi dâoă erau nevoiţi a
mai ales, după-ce foile de frunte ce- alerga pe la funcţionarii publiol oum le
ninţare nu va avă nici o influenţă asupra cat’o ei pe carul statului—vor să apuoe pe
hice au criticat destul de aspru ati politicei ungare, ci va slăbi numai înore- altă oale, şi întoomai oa în 1860, după eşi- (fioeau ei în batjocură „Bezirkeri", a ferit
tudinea lui Badeni, care s’a folosit sântul să soâtă o vorbă nemţâscă, şi dâoă
derea Triplicei în România. tul înaltei diplome Impărătesol, pănă în
de un ton pră conciliant, ba chiar nu se putea înţelege ou funcţionarii pu
„Etă dâr că, după tâtă umilirea pe 1667 oând apuoară călare, încep a ne îm
rugător faţă cu obstrucţiunea. blici în unguresoe, o da şi lua pe româ-
care am suferit’o dela impertinenţa ungurâscă, băta cu promisiuni de frăţiă şi libertate
Una însă este neîndoios. Guver nesoe, în oare limbă erau Maghiarii supe
nu ne vom alege nici măoar cu o posiţie numai şi numai să ne vadă sooşl din pa
nul împreună cu unele personage riori Nemţilor, Boemilor, Poleoilor şi Evrei
internaţională sigură. sivitate şi duşi de bună voiă, după hotărî-
însemnate ale majorităţii, îşi dau lor botezaţi şi nebotezaţl din Bucovina şi
„Prudenţă politică!“
tdte silinţele spre a îndupleca pe Galiţia.
*) Este un articol reprodus din „Allg.
Germani de a primi cel puţin un Blaetter ce apare în Berlin; l’am publicat în Nr. Aoâsta purtare neînduplecată a Ma
11
„armistiţiu momentan", cum l’a nu 242 al „Gaz. Trans.“ Red. ghiarilor faţă de nemaghiari o consider eu,
