Page 18 - 1897-11
P. 18
Pagina 2. G-A.ZETA TRANSILVANIEI Nr. 246—1897.
na o deosebită, însuşire a rassei lor, oare dela aoele nu ne putem abate, nu vrem să defreudare, a predat actele în cestiune procu- Despre cele ce au mai urmat
noi Românii, Nemţii şi Saşii nu-o avem, abij'oem şi sohimbăm o iotă. raturei reg., ca să pornescâ cercetarea crimi în cestiunea acâsta, âta ce ’i se scrie
oi ou oel mai amărît oismar, oomeroiant Prin urmare, dâoă gubernul s’a con nală în contra lui Tit Liviu Albini“. „Tribunei :
a
său oârciumar o dăm pe „kârem allasan", vins, oum-oă fără oonoursul nostru al naţio Corespondentul fâiei unguresol arată In urma aoestei volnicii brutale, prin
şi mâncând, bând şi plătind ou bani buni, ne nalităţilor nu pâte să-o mai ducă, are mână şi motivele, oarî au îndemnat pe autorită care este ameninţată de-a fi împrăştiată ou
aservim fără a ne treoe prin minte ceea liberă, sohimbe, modifice legile câte nu ne ţile administrative să predea afaoerea pe forţa o adunare pur pedagogioă, d-1 luliu
oe faoem. oonvin nouă, voteze oâte-va miliâne şi pen mâna prpourorului. Se soie adeoă, oă au Dan, preşedintele reun unei, a făout demer
f
Mai mult. Ounoso mulţi Români, doo- tru institutele de cultură ale nâstre, ale torităţilor administrative a fost preseutată suri la vicişpanul. Aoela a reounosout va
torl, advooaţî, proprietari, oarî ohiar afeot^ză Saşilor, Şerbilor, Slovaoilor; aplice la tâte oa din parcea lui. Slaviol o adeverinţă, sub liditatea statutelor şi a dis, că întru adevăr
vorbind studio maghiaresoe şi între ei. Dâră posturile, oare vin în vaoanţă Români, scrisă de el şi încă de Eugen Brote oa
nu e oas de oprire. Ou tâte acestea el n’a
oooânele, nevestele şi fiioele lor? Să te fe- Saşi eto. şi atonei vom putâ sta de vorbă... martor. Iu acea adeverinţă, datată din
voit să întrevină, oi a recomandat un recurs
râsoă D-c|eu să nu le auc}*, oă ţi-se strioă Dâoă le este aşa de mult oelor oe Noemvre 1894, Slaviol reounosoea, oă din telegrafio la ministrul.
pofta de mânoare şi înoepl sS-ţl urăsol conduc politica triplei alianţe de-a împăoa ooleota pentru monumentul lui Ianou se D-1 Dan a dat o lungă depeşă la mi
viaţa. aceste două popâre şi a forma din peptu- află la el 3500 fl. v. a. „Tribuna" publi nistrul de interne, arătând cum reuniunea
Credeţi, oă Maghiarii nu le soiu, nu le rile lor un zid potente pentru susţinerea case însă (jdele treoute o scrisâre a lui a funcţionat atâţia ani neoonturbată şi a
văd, nu le ounoso t6te acestea? Şi dâcă da, păoii de toţi dorită şi tuturor binevenită, Slaviol datată dela 24 Martie v. a aoestui ţinut atâtea alte adunări, şi a solicitat să
nu trebue să ne mirăm prea mult de aro atunol vadă, oe vor faoe. Dâr trebue să le an şi_alta a iui Eugen Brote, datată dela 5 îndrumeze pe solgăbirăul voinico9 la res-
ganţa, perseveranţa şi neruşinarea lor! In spunem şi lor şi oelor oe ar căuta să se Aprilie n. o. Ca răspuns la somaţiunile, ce peotarea libertăţilor oetăţenesol. De Vineri
contra jugului oare-1 luăm şi purtăm de bună pună în servioiul lor, să fiă unâlta lor, li-s’au fâout din partea Redaoţiunei „Tri- şi pănă Duminecă ministrul n'a răspuns nici
voiă nu avem drept a ne plânge. Dâcă gu- verde şi românesoe, oă fără egala îndreptăţire bunei“, Slavici în sorisârea amintită se un cuvânt.
bernele maghiare au introdus rend pe rând întru tâte nu ne mişoăm. mulţămesoe a deolara simplamente, oă el Vestea despre oprire s’a lăţit, produ-
limba maghiară în t6te ofioiele şi afacerile Am fost înşelaţi la 1700, când am „nu soie absolut nimic despre svonurile răs oând un resen9 profund în întreg ţinutul,
lor, noi ne plângem, înjurăm, protestăm, primit Unirea; am fost înşelaţi în 1848, pândite în oeea oe privesoe sumele adu dâr adunarea de fapt nu s'a ţinut.
dâr în oomeroiul liber, oe-1 avem ou ei în oreejend mulţi dintre noi promisiunilor lui nate pentru un monument la mormântul De-ooemdată nu se soie, luorat’a âre
t6te 4'l l t pentru-oe nu ne folosim de Kohut şi aseolilor lui. Seim oum aoest lui Ianou“. Adauge însă, oă el încă „este Herszânyi da capul său, din ura profundă
e 0
dreptul nostru, de limba nâstră, pentru dictator şi gubernator al Hungariei în cul interesat a soi, oe se soie şi ce se orede oe o are faţă de tot oe-i româneso, ori la
oe şi uesciind bine unguresce ne silim mea puterii sale a trimis pe deputatul în chestiunea banilor adunaţi pentru mo ordinul seoret al guvernului.
să vorbim unguresoe ? Pănă şi simpli să Dragoş, oa să mijlooâsoă armistiţiu şi de numentul lui Iancu", dâr de bani nu faoe Să bănuesce îosă, că aci guvernul este
teni îţi supun, oă cjâu sunt dela Szâsz- punerea armelor în Munţii apuseni şi oă niol o amintire, oa şi cum niol n’ar avâ vinovat. Tăoerea lui îndelungată confirmă
varos, dela Besztertze, Szasz-szebes— dela tot aoel Kohut pe de altă parte a însăroi- soire despre adeverinţa semnată de densul bănuiala şi se orede, că avem a face oa
Kolozsvâr şi Feketehalom. Şi ce întreoe t6tă nat pre majorul Hatvani, oă după-oe vor în 1894, un plan de nou atentat asupra autonomiei
măsura şi te pune în uimire, dâ3â se gă- depune muntenii lanoului armele, să intre, Răspunsul dat de Eugen Brote a fost
bisericescl-şcolastice a metropoliei române gr.
se8oe vre-un radioal oare are ouragiul şi să taie, să uoidă şi prindă pre toţi oondu- mai olar. El a declarat, „oă n'a primit nici or. Fireşoe, oă atunol ooufliotul dintre reu
oonsoienţa de demnitatea sa şi cere o frip oătorii Românilor, predându-i în mâna gu- o sumă din colecta din cestiune“. niune şi solgăbirăul din Făgăraş se prefaoe
tură, un pocal de vin eto. în românesoe, e berniului, oare va soi pre oine să spenejure Aceste răspunsuri ale lui Slaviol şi într’un mare conflict între guvernul maghiar
tratat de ultraist, de fanfaron, de estrava- şi pre cine să Rgraţieze. Brote, asemănate ou adeverinţa subsorisă şi metropolia română.
gant. Dâoă regele Caro! şi omul de înora- de ei în 1894, au făout pe autorităţile ad Iu sourt se va afla, dâoă ministrul
Nu e aşa, că mergem bine şi avem dere al său nu le soie, sâu nu vrea a le ministrative — oum spune oorespondentul aprâbă, ori dâr’ reprâbă pasul organalui
să ajungem egal îndreptăţiţi, să ajungem orede acestea, noi le-am prins ou mâna, lui „Bud. Hirlap" — să bănuâsoă oă-i său din Făgăraş, şi pănă atunol însă vol-
naţiune politioă ou „alazatos szolgaja.“? noi le-am simţit, Dragoş a fost uois drept vorba aici de-o defraudare şi din oausa nioia comisă rămâne o volnioie revoltătâre,
viotima zelului, său şi înorederei oe a avut’o asta au predat afacerea pe mâna proouro-
Dâr să lăsăm acestea bagatelurl la oare ilustrâză stările din Ungaria.
în Kohut şi gubernului maghiar. rului, oa să încâpă oeroetarea oriminală ! !
părere, îusă adânc tăietâre în viaţa pri In tâte statele oivilisate, să nu (Jicem
Nu voim împăoBre ou gubernul ma
vată şi publică. A fost pâte prâ mult, oă oulte, şoâla şi învăţătorii sunt sprijiniţi în
le-am indigitat, voind a trage atenţiunea ghiar fără garanţii, âră garanţia oea ade Din Ducovina. Se telegrafeză „Pa nisuinţeie lor de oultură şi progres. Numai
vărată e independenţa, autonomia Transil
tinerilor generaţiunl să se ferâsoă de oeea triei" din Suceava (Bucovina!: în ţâra ungurâseâ se pâte, oa autorităţile
vaniei ou părţile adnere. Abtjioă de pofta
ce noi nu ni-am soiut feri. şi astărjl ohiar „In urma oonolusului consiliului şco statului să prigonâsoă aceste instituţii şi să
de a fi singuri stăpâni peste Ardei şi noi
voind a fi radioall şi a ne ţinâ tari îu po- lar al ţării din 25 August a. o., s’a desfiin împedeoe ou forţa brută aceste porniri oul-
toţi, Români, SeşI vom fi ou ei, vom fi
siţia oe-o luăm, ne ia gura pe dinainte şi ţat erl în Suceava, şoâla de fetiţe, de şâse turale — pentru-oă sunt românesol.
avangarda corpurilor de armată, contra
ne pomenim că „besaduim" în limba lui clase, înfiinţându-se o şoâlă de fetiţe, ger
orl-oărui ambiţios, oare ar remni la ţâra
Arpad. mană, cu patru olase, şi una română cu
no9trâ şi ar cuteza a-o ataca. Visita ministrului Goluchowski la
Să vedem, oe şi oum se faoem, oa să două olase. Soâia de băeţl de patru olase,
Când va fi recunoscută şi pusă în
ne fiă esistenţa ethioă şi naţională ase- s’a înloouit prin una germană de trei olase Monza.
practioă autonomia Transilvaniei şi acâstă
ourată. Prima regulă a vieţei e „nosce te şi una română de o clasă. Germanii au Lui Tol. Corr. i-se sorie din Roma,
u
fortărâţă naturală va avâ gubernul, finan v
u
ipsum . adeoă să ne ounâsoem noi pe noi, pierdut, dâr Românii n’au câştigat nimio. oă visita ministrului oomun de esterne con
ţele şi tâte deregătoriile oum le-a avut
să ne studiăm aplecările şi puterile şi să Indignaţiunea e generală. Nefiind întrebat tele Goluchowslii la Monza, a lăsat amintiri
pănă la 1848, şi dela 1849 pănă la 1866
ne oonviugem, oă dela Tisa pănă la Car- în oestiunea acâsta, comitetul oOmunal a fârte plăcute. Ministrului i-s’a făout primire
înoâoe, atunci nioî noi, niol Nemţii şi Saşii
paţî suntem o massă oompaotă şi în pri protestat la guvernul ţării, contra acestei oât să pâte de căldurâsă. Regele Umberto
nu ne vom mai teme limba şi esistenţa şi
vinţa acâsta suntem adversarilor rassei şi volnicii, care denunţă din nou pornirea a ospătat eu oea mai mare dragoste pe
seourî despre acestea fiind, ne vom pune
esistenţei nâstre superiori, şi oă nu noi, oi duşmănâsă a oonsilinlui şcolar faţă de in Goluoho’wski, de asemenea şi regina Mar
tâte puterile pentru prosperarea ţărişârei
adversarii noştri trebue să umble după strucţiunea naţională şi justele nâstre pos gareta i-a dat o deosebită atenţiune şi i-a
nâstre, a întregei Austro-Ungarii şi a în-
amiciţia, după bună voinţa nâstră. Ei/jau tulate". oâştigat numai deoât simpatiile.
naltei dinastii.
ţâră! Ei au guberniu, ministeri, miliţiă. Ei T n urma aoestei v'site — continuă ofi-
Termin reproducând fisele unui preot
au viaţa alor noştri, banii şi tâtă averea
român dela noi: Una miie de ani am trăit 0 adunare de învăţători oprită. oiâsa — şi în urma atingerii personale ou
nâstră în mâna lor.
ou Maghiarii, ou bine cu rău, ne-am oertat, păreohea regală, ou Rndini şi cu Visoonti
Ei, dâr oine are oeva, fiă ţâră, fiă mo- Fiind vorba de oprirea unei adu Venosta, raportul dintre Italia şi Austro-
hărţuit şi bătut cu ei împreună şi oontra
şiă, prăvălia, eoonomiă, oată să-o oonserve. nări, e de prisos se mai spunem, că Ungaria a devenit şi mai intim. La decur
lor, şi nu am perit, dinpotrivă ne-am în
Pot ei 6re conserva tot oe au fără mulţit şi ne-am întărit; mai putem trăi e vorba de-o adunare românescă, căci sul plăout al întrevederii a oontribuit mult
braţele, fără oonoursul nostru peouniar şi de una miie sâu două şi nu ne vom prăpăd ', numai adunările românesc! sunt lă şi aceea, că a fost de faţă şi ambasadorul
1
sânge al fiilor noştri? oi vom trăi şi ne vom spori oa şi pănă sate la liberul arbitriu al autorită italian Nigra. In urma acestei visite în
ţilor, car! le permit când vrâu, le
Unii yor răspunde da, eu însă voiu aoum. Italia a rămas impresiunea, oă legăturile
opresc când vreu , ba le asaltâza
<jioe ba, şi voiu înohide ochii convins, oă îndată însă oe vom merge la Peşta chiar şi cu gendarmî, decă aşa le de amioiţiă şi cordialitate între Austro-Un-
ba. ... ne-am subscris sentinţa de mârte, pent-ru-oă garia şi Italia a devenit şi mai strînse şi
vine cheful.
Nu stăm noi aşa de rău, oum se crede oe dă omul de voiă bună din mână, nu La Lissa, în comitatul Făgăra alianţa triplă a oâştigat âră-şl de nou o
în general, Şi oa să ne convingem ou toţii, mai are drept de-a lua înapoi. şului, a fost convocată pe Dumineca întărire şi mai mare.
oă nu stăm aşa de rău, oum se orede şi Aceste sunt cuvinte de aur pronun trecută, 2 Noemvre v., adunarea ge
afirmă, să faoem o întrebare. Să presupunem, ţate de părintele amintit. Sânţiţilor părinţi
nerală a Reuniunei învăţătorilor ro
oă mâne, poimâne. Turcul sâu Rusul ooupă MetropoliţI, Episcop!, Protopopi şi preoţi,
mân! gr, or. din districtul Făgăraşului
Hungaria şi Transilvania, şi o administră cu subsorieţile toţi şi noi buni oredinoioşl Vă — 4 (16) Novembre
al Archidiecesei transilvane. De cjecî
generalii şi âmenii săi. Ce faoe legiunea vom săruta mânile şi Vă vom mulţămi ru de an! acesta Reuniune, ca şi tbte Graţia complectă. Sub titlul acesta pu«
de funoţionarl maghiari, cari trăesc astăcjt gând şi pe Luoaoiu şi Mangra să se reuniunile învăţătorilor noştri gr. or., blioă „Tribuna o telegramă din Cluşiu
14
din banii noştri, din bugetul statului în a- oprâsoă din oalea pre oare au pleoat. trimisă de d-1 Andreii! Balteş, în care acesta
au putut să funcţioneze neîmpede-
cest oas? a rămas lihnită, leşinată, perind B r a ş o v . 9 Noemvre 1897. cate, căcî ele îşi au organismul lor îi comunică, că e graţiat şi de cele 5 luni
de fome. — Oe facem noi? Am sohimbat I. A. Severii. basat pe statutul organic, fiind re temniţă ordinară, pedâpsa ce ’i-s’a dictat
jugul maghiar ou oel turcesc seu rusesc, în ultimul proces al „Tribunei" pentru
cunoscute de stat. Astă-dată însă
plătim tot acele dări şi imposite şi înoolo Mehadioa.
In penibila cestiune a fondului solgăbirăul Herszenyi dela Făgăraş
rămânem oum suntem: tot omul ou moşia,
pentru monumentul lui Iancu pu- s’a oprit a se ţină adunarea pe cu
ou prăvălia, oomeroiul şi trâba sa, nu pier Studenţii universitar! din laş! au ho-
blioă „Budapesti Hirlap" dela 14 Noem vânt, că statutele ei — statute apro
dem nimio, fiind-că de pierdut nu avem tărît să înoâpă o serie de oonferenţe în
vre o nouă oorespondenţă datată din Sibiiu. bate de forul suprem bisericesc —
nimio. Moldova asupra oestiunei naţionale. Pentru
In aoâstă oorespondenţă se spune, oă: nu sunt aprobate şi de ministrul un aoest scop au ales un comitet naţional de
Decă stăm aşa, şi în adevăr aşa stăm, guresc de interne. Solgăbirăul, într’o
„Tit Liviu Albini niol după al doilea ter studenţi. Prima oonferenţâ se va ţine la
atunol oe ne arde să alergăm, să ţinem min de 20 (jile, oe ’i-s’a dat, n’a putut să hărtiă adresată d-lui protopresbiter şi Piatra-Neamţu.
conferenţă pentra-oă aşa ji-ar plăoâ lui presente banii, oi a oerut un nou termin. preşedinte al reuniunei, Iuliu Dan,
Banffy ori ohiar lui Sturdza? Aoe9t termin însă nu ’i-s’a dat, oi respec ameninţă chiar, că în cas, dâcă adu Universitarii români din Viena s’au
Gubernul maghiar cunâsoe durerile şi tiva autoritate administrativă, fiind oon- narea totuşî s’ar ţinâ, el va procede adun&t într’una din serile treoute pentru a
dorinţele nâstre, noi bărbaţi constanţi fiind vinsă, că aici sunt semne evidente de-o „cu iotă asprimea legei! u face cano8cinţâ mai intimă. Erau împreună
