Page 19 - 1897-11
P. 19
Nr. 246-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
studenţi români din Transilvania, Ungaria, său Pe orisont s’auvăcjut 9 rac}e puternioe şcble sârbesci în Maoedonia. Comunele Pod- se amâne încă pe un an legile pac
Buoovina, Basarabia şi România. S’a luat îu direcţiune dela Nord spre Sud. Aoest gorze, Labuviste şi Brorovaţ vor oăpăta oât tului din 1867, decă acele nu vor
hotărîrea, oa să se continue ou aotivitate fenomen s’a putut vedea pănă sâra oătră de ourând şcble sârbesci. pute fi votate în Austria pe cale
lupta în oestiunea naţională. Deputatul ro 10 bre. Din prioina aoâsta neliniştea în Sofia constituţională, ba chiar şi decă în
mân buoovinsan Dr. G. Popo^icI a salutat e mare. Mişcarea oulturală sârbâsoă e pri Austria n’ar esista stări constitu
Bnnnrl dobândite pe nedrept Pe t i m
pe studenţi printr’o telegramă, în oare îşî vită cu oohl răi. Cu tbte oă poporul serbeso ţionale.
pul răsboiului Orimeei, doi soldaţi ruşi, din
esprimă dorinţa, ca meubrii noi să întă- a fost asuprit de Turol, totu-şl el n’a re Budapesta, 15 Noemvre. Se credo,
servioiul de tren şi eohipage, au furat, ou
râsoă falanga luptătorilor deoişl. nunţat la lupta pentru libertate şi la idea
oeasia unui transport de bani. o geantă că contele Ladislau Szapdry va fi
lul sârbeso. Mulţi loouitorl din Macedonia,
Adunare de ţărani în Vieaa. Duminecă oonţinend 70,000 ruble în aur. Ei fură oon- numit guvernator în Piume.
cari vorbesc limba bulgară, încep s’o pără-
ia 14 Noemvre n. s’a ţinut în Viena o damnaţl la de portaţie în Siberia, dâr nu Paris, 15 Noemvre. In cercurile
sâsoă şi să se folosâsoă în usul de tbte c}>-
mare adunare a ţăranilor din Austria. s’a putut găsi suma furată. Unul din oon- diplomatice se vorbesce, că Prancia
lele de limba sârbâsoă.
Scopul adunărei a fost ocrotirea interese damnaţl pretindeB, că, ar fi înoredinţat fiu- şi Germania au căcţut de acord în
Altă de ce între cele două popore slave
lor poporului şi apărarea lui oontra esploa- lui său looul unde îngropase banii. Secre favorul scutirei intereselor creştini
din Balcani, Sârbi şi Bulgari, inimioiţiile şi
tării streine. La adunare au luat parte o tul acestei asoumjătorl se transmise din lor din Orient.
duşmăniile par aşi relua âră-şl cursal lor
mulţime de deputaţi oposiţionall; dintre generaţie în generaţie. Aoum oâte-va sep-
de odinioră. BucurescT, 16 Noemvre. Aici so-
membrii majorităţii n’a fost de faţă deoât tămânî, nepotul boţului, obţinu dela gu
sesce scirea, că principele moşteni
deputatul româu din Buoovina Dr. G. Po- vernatorul ţinutului Saratooa învoirea de a
tor al României îşî va lua reşedinţa
povict, oare luând cuvântul a deolarat, că faoe săpături. Sforţările sale fură inooro- Anunţ literar. de ernă în Francia, la Nizza.
ţărănimea română, pe oare o representă Date de isbândă. Săpând pământul a dat
In editura sooietăţei literare şi tipo-
el, aderâză şi partioipă şi ea la aoestă miş la lumină un sac de piele, conţinând cele
grafioe „Apollo" din B.-Pesta au apărut
care, însă îşi reservă libertatea acţiunei. 70 000 ruble. Din nenurocire, e probabil, D I V E R S E .
în cursul anului curent sub titlul: „Igaz-
oă cu tbtă prescripţia, va trebui să împartă
u
Nouă bancă în Bncnrescl. Mai mulţi gatosâgi tagolc jogai, Icătelessâgei 6s felel6ssdge
aoâstă sumă ou guvernai, deore-oe aoestea Femei duelante. O foiă din Madrid
membri ai Ligei oulturale, au decis Sâm („Drepturile, datorinţele şi responsabili
sunt disposiţiile legei în privinţa oomorilor. spune, oă două dame din sooietatea de
bătă săra, definitiv înfiinţarea unei bănol tatea membrilor de direcţiune") şi „Felii-
frunte de acolo, în urma anui oonfliot, oe
ou numele „Banca Poporului" o’un prim qyelb bizoitsdgi tagoh iogai, Icdtelessdgei es
l’au avut între sine, au hotărît a se duela.
oapital de 200,000 lei, pe aoţiunl nominale Concertul filarmonic de Joi sâra feleldssdge" („Drepturile, datorinţele şi res Una dintre dame s’a apuoat să înveţe due
A 50 lei. Director exeoutiv al „Băncei Po ce s’a dat şi în amintirea de 50 de ani ponsabilitatea membrilor din oomitetele de
lul la un profesor de scrimă din Madrid.
8
porului" a fost desemnat d-1 Chr. Staioo- dela noortea lui Mendelssohn, a fost în supraveghiare ) de Alfred Kormos, două
Femeile „seoundante" îşi dau tbtă silinţa
vioî. Membrii fundatori sunt d-nii M. Vlă- tbtă privinţa fbrte reuşit. Public ales şi opuri, comentare a legei comerciale, ohiă-
să se întâmple oât de curând acel duel
desou, Ionel Grădişteanu, Aurel Popoviol, mult era de faţă, âr eseoutarea progra mate a oălăuzi pe membrii direoţiunilor şi
sensaţional, şi se crede, oă el va şi urma
Ulpiu Hodoş, Virgil Popescu, Tălăşesou, mului eminentă. oomitetelor de supraveghiare dela sooie-
înourâud, de nu cumva damele „oavalerl"
Delavranoea, Perieţeanu-Buzău, eto. Cele dintâiu două numere, ooncert- tăţile pe aoţii întru împlinirea drepturilor
nu se vor împăca, întâinindu-se prin vre-un
overtura opul 27 şi SymfoDia A-dur. ambe şi datorinţelor lor de mare importanţă şi
Eternisarea atacului din 30 August otel sâu oofetăriă. Pe când în tbte ţările
pentru orchestră, au fost din oompositiile lui grea resposabilitate. Ambele aoeste opuri
1877. In Munohen se luorâză aotualmente oulte bărbaţii îşi dau silinţa a stîrpi ma
la un tablou, care va eternisa ataoul dela Mendelssohn. Cea dintâi îţi represintă ma au fost apreţiate la timpul său de întrâga nia duelului din sooietate, femeile, mulţă-
rea liniştită şi îngâna jooul linelor unde, pressă maghiară, chiar şi de foi speoialiste,
-Griviţa din 30 August 1877. Toţi oomau- mită „emaDoipării" lor, vor aoum ele să
âr a doua e o împletitură de melodii, oarl cât se pbte de favorabil.
danţii şi ofioerii de tbte trupele, cari au ere4âsoă acâstă nebuniă.
apar, se depărtâză şi se iveso ârăşl pentru Având aceste luorărl însemnătatea lor
luat parte în noel atac, vor trimite pictori,
oa la urmă să se pierdă în infinit. O prea şi pentru noi Românii şi anume nu numai în Ţera soldaţilor. Napoleon I fiise la
lor din Muuchen fotografiile lor.
plăcută şi frumbsă surprisă ne-a oferit puno- speoial, pentru membrii din direoţiunele şi timpul său, oă ţâra soldaţilor este Alsaţia-
Nouă cancelaria advocaţială. D l Dr. tul 3 din program. Grieg, marele oompo- oomitetele de supraveghiare dela numă- Lotaringia. Aoâsta o afirmă aoum ş-
PBcolae Şerban face ounosout, oă şl-a des sitor norvegian, care ou deosebire în tim rbsele nbstre societăţi pe aoţii, oarl pot cjiarul franoes „Gaulois". ţ)iarul aoesta
chis în Făgăraş oanoelariă advocaţială în pul din urmă s’a făout mult iubit de lumea afla în ele tot ceea ce trebue să soie des adeoă arată pe basa statisticei, oă aoeste
•oasele proprii. pre drepturile şi datorinţele împreunate ou două provincii, Alsaţia şi Lotaringia, dau
musicală prin „Suitele" sale pentru or
Febra tifoidă în Eucurescl. Din oausa chestră. funoţionarea lor, ci şi pentru cei ce voieso relativ oel mai mare oontingent de ofi-
lăţirei acestei b61e direoţiunea serviciului Suita „Peer Gynt" pe oare a com- să înfiinţeze sooietăţij pe aoţii şi îu genere oerl şi generali. Aotualmente în ar
sanitar a cerut pentru combaterea ei a se pus’o Grieg la o dramă a lui Ibsen, este pentru toţi aoeia, cari stau în breoare le mata franoesă se află în aotivitate 62
lua măsuri rigorose. Tote direoţiunile şco- o oompositiă pe cât de reuşită pe atât şi gătură ou atarl societăţi, m’am hotărît a-le de generali de origine din Alsaţia-Lota-
lelor pnblioe şi private au primit oiroula- de frumbsă. Cele patru punote ale Suitei traduce în românesoe şi anume deo-oamdată ringia. Dintre aoeştia 21 sunt comandanţi
sunt fermeoătbre, ou deosibire oele 3 din pe cea mai importantă: despre „Drepturile, de divisiă şi 41 oomandanţî de brigadă.
ra ministrului de instruoţie prin oare se
-face cunoscut închiderea şcolelor. Durata urmă. Jooul Anitrei e superb, misterios şi datorinţele şi responsabilitatea membrilor de Afară de aceştia, aprbpe în fiă-oare regi
feeric, âr finalul te conduce într’o lume direcţiune“® ment se află ofioerl de origine din Alsaţiia
suspendărei cursurilor nu este fixată. Şoo-
lele private ca internat trebue evacuate de r.eounosoută de cobolcjl, cari încântă cu Opul aoesta se va estinde pe 10 oble Lotaringia, oarl toţi sânt buni militari.
elevii interni cel mult în 36 de bre. Alal- jocurile lor vesele şi vii. O deosebită sim tipar 8° mic şi faţă de originalul maghiar
patia a arătat publicul faţă de acâstă al cărui preţ este fi, 2. — va oosta numai
tăerl s’au lipit pe zidurile oraşului afişe, L i t e r a t u r ă .
în oarl consiliul de igienă publică al Ca oomposiţiă a lui Grieg, făcând prin aplau- fi. 1-50, cea oe numai aşa-mi este posibil,
pitalei publică instrucţiuni sanitare în con sele sale să se repeteze punctul ultim. că institutul „Albina" m’a asigrat despre A apărut „Istoria lumii“, tălmăoită
tra febrei tifoide. Mult clasicul Beethoveu ou a cărui purtarea unei considerabile părţi a speselor de preotul Constantin Morariu, din cartea
Symfonie Nr. 1 în C-dur s’a încheiat Con- de tipar. nemţâscă a doctorului Th. B. Welter şi în-
u
Nou preşedinte al „Kulturegylet -ului oertuf. e mai greu de înţeles oa oeilalţî. Spre a mă putâ orienta asupra numă
o fost ales contele Bădi Akos, membru Acâstă oomposiţiă ouprinde un joc da sen rului de exemplare, oe va fi să tipăreso la toomită pentru folosul poporului român.
PaHea întâia: dela înoeput pănă la istoria
pe viâţă al oamerei magnaţilor şi ramura timente, bucuriă, melanooliă, visuri duloi timpul său, rog prin acâsta pe toţi ,oei oe
■unei veohî familii seouiescl. şi veseliă la culme, oare ou deosebire se refleotâză la acest op, să binevoiasoă a mă Greoilor ou mapa Asiei. Editura gazetei
poporale „Deşteptarea" din Cernăuţi. Pre
Achiducesa Stefania decorată. Ţarul observă în strălucitul final. însoiinţa, arătându-mî numele, domioiliul şi ţul 50 cr. cu porto 60 cr., sâu 1 leu 50 bani.
'Rusiei a deoorat pe arofiiduoesa Stefania, Felioităm eminenta orchestră a so numărul exemplarelor, la oâte doreso să Cartea acâsta este întâia Istorie a lumii în
văduva moştenitorului Rudolf, cu ordinul cietăţii filarmonioe de splendidul ei suooes, fiă prenotaţl. limba română şi, fiind sorisă într’o limbă po
jruseso „Oaterinu" în diamante. âr în speoial pe harnicul ei oonduoâtor d-1 Observ, că preţul cărţii se va plăti porală de tot uşbră, o reoomandăm fiă-oărui
A Brandner. numai după apariţiunea ei. Român. Cu deosebire pentru popor e oât se
Afacerea Dl’eyfus. Sensaţionala afaoere- Sibiiu, Novembre 1897. pbte de bine întoomită, fiind însoţită ou es-
Dreyfus, a nenorocitului oâpitan din ar plioaţiunî dare şi uşor de înţeles pentru toţi
mata franoesă, osîndit pentru trădarea de Serbii şi Bulgarii în Macedonia. Constantin Popp,
funcţionar la institutul de oredit câţi soiu ceti. Spre a înlesni răspândirea
•petriă — se pare, oă va fi de nou resus
Intre Sârbi şi Bulgari domnesc de un şi economii „Albina". acestei preţibse cărţi şi între poporul dela
citată. „Figaro" din Paris publică soirea,
timp încooe raporturi fbrte încordate din noi, am luat măsuri de-a se putâ procura
oă trădarea pentru oare a fost osîndit Drey-
oausa Macedoniei. de-a dreptul şi dela administraţia „Gazetei
•fus, n’a comis’o el, oi un ofioer, oare sta
Neînsemnatul suooes ce l’au avut mi NECROLOG. Dr. Tosif Rodnic, me Transilvaniei".
ţiona lângă Paris, şi oare pentru legăturile *
niştri sârbesci Novacoviol şi Simioi în Ma dio opidan în Oradea-mare şi fisio dieoesan,
iui băDuitbre, a trebuit să iâsă din armată.
cedonia, a iritat fbrte mult pe Bulgari. după grele suferinţe a răposat în 14 No In stabilimentul grafio al d-lui I. V.
Ofioerul acesta era forte ounosout îu socie
Nouele şcble sârbesci, oarl s’au înfiinţat de vembre n. c. în etate de 50 ani şi al 16-lea Socec din Bucuresol (Strada Berzii 59) a
tatea din Paris, avea legături ou oale mai
curând în Maoedonia, au deşteptat în mare an al oăsătoriei. 11 jălesoe întristata-i soţi? eşit de sub tipar: 0 espediţinne româua
idistinse familii porisiane. Sunt dovecjl. oă
măsură invidia Bulgarilor. Ida n, Csoka ou fiica sa Maria şi alte ru în Africa, de Dimitrie N. Ghica (ComăneştI).
ofioerul acesta este subsori’torul aoelui do denii. — Fiă-i ţărâna uşbrâ !
cument, în urma oăruia a fost osîndit Dreyfus. Reuniunea - maoedonână a declarat Este un volum elegant, de peste 200 pag,
„Libeite" (jice, oă descoperirile lui „Fi oâte-va cjile înainte, oă în Prilez nu sunt ouprincjând numerbse ilustraţiunl şi 1 hartă.
garo" privesc pe căpitanul de artileriă niol patru familii sârbesci, dâr în dată-oe ULTIME SOIRI. Opul e dedioat de autor Majestăţii Sale
Lovis de Rougement, care în 1896 s’a re- s’a desohis şobla sârbâsoă, sute de copii Regelui Carol. — D-1 Dimitrie N. Ghioa şi
tra din armată oa comandant de oomp&niă. sârbi s’au însoris. In Monastir oercetâză Viena, 15 Noemvre. Aici s’a lă fiiul d-sale au fost cei dintâiu Români, oarl
şobla 207 copii sârbi în şcbla sârbâsoă şi ţit soirea, că votarea provisoriului au întreprins o oălătoriâ în Afrioa. Rapor
Cununiă. D-1 Vaier iu Ionică din Pre tul amănunţit, oe-1 faoe d-sa asupra aoes-
în mioul orăşel Krusevo 62, Episcopul gre- pactului e legată de un ultimat. In sen
deal şi d-ra Maria Reit din Bran se vor tei călătorii în opul pe oare-1 anunţăm, este
oeso din Oohrida s’a turburat aşa de mult sul acestui ultimat, contele Badeni
oununa Dumineoa viitore, 21 Novembre n., de tot interesul. Un es9mplar costă 8 lei
din oausa aoâsta, înoât a afurisit pe aoei trebue se facă a-se vota provisoriul
la brele 11 a, m., în biserica română gr. şi se află de vâucjare la tbte librăriile din
părinţi, oarl îşi trimit oopiil în şoblele pănă în 20 Noemvre. Ddcă acâsta
or, din Bran. — Urăm fericire tinerei pă- România.
sârbesci. nu se va întempla, atunci numai
rechî!
Sârbii luorâză ou mare stăruinţă pen decât se vor pune în desbatere în
Un rar fenomen- Din Yerşeţ se anunţă, tru interesele naţionalităţii lor în Maoedo parlamentul ungar proiectele de lege
Prourietar: Dr. Aurel Mureşianu.
oă în 13 1. o. sâra la 8 bre s’a văcjut acolo nia. ţ)i de (ji soseso în Oonstantinopol mul necesare. Proiectele acestea formeză
un fenomen fbrte interesant şi unic în felul ţime de petiţii, în cari se cere ridicarea de un provisoriu ascuns cu scopul, ca Redactor responsabil: Qregoriu Maior.
*
