Page 2 - 1897-11
P. 2
Payma 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 248 -1897.
Aceste jurstărî şi întâmplări, se 0 voce guvernamentală despre preună pe fiii de deosebite limbi ai acestei pa- bătoresce, că „îuoât îi vor ierta încă pu
c}ice mai departe în scrisârea din trie. Dâr acest resultat cu greu se va terile spirituale şi fisice, va luora şi sa va
cestiune, au supărat ădenc pe acei' autonomia catolică. pute ajunge, de ore-ce arohiereii greoo- sacrifica neutru ridioarea vacjei biserioe' or-
bărbaţi de stat români, cari sunt In ajunul întrunirei congresului oatoliol protesteză în contra oontoDirei bi- todoose din Bucovina, pentru nrosperarea
amicii triplei alianţe, şi au tăcut im autonomie al catolicilor, foia guver serioei lor în Autonomiă. Ore posibil este şi, inst’tuţiunilor filantropioe, oulturale şi con
posibil lui Sturdza, de-a apăra o namentală „Peşti Naplâ“ publică un ddcă e posibil, ore consult este a face cu fesionale, pentru bunăstarea iubitului său
astfel de politică faţă cu contrarii prim articul, care aruncă fdrte multă forţa aedstă fusionare? Este 6re motiv, de-a cler, pentru luminarea ponorului nostru şi
ei. De cum-va însă Sturdza ar fi si lumină asupra modului, cum înţeleg se da prin ssta ocasiune la nouă frecări?" pentru susţinerea şi întărirea probatelor
lit să se retragă, ca să pâtă să apere cercurile guvernamentale unguresc! „Peşti Naplo" termină avertizând pe 8imţeraiute patriotice în iuimele clerului şi
în parlament politica sa de naţiona o autonomiă a bisericei catolice. ai săi, ca nu oum-va să se lase ademeniţi ale dieoesauilor". Disoursul şi-1 termină
litate în contra învinuirilor ridicate Fdia ungurâscă face amintire şi de concesiunile făcute pănă aoum de Papa, prin urări la adresa Maiestăţii Sale, oare
asupră-i cu t6tă francheţa, atunci de biserica română unită, de inte oreejând onm-va, oă ar sta faţă în faţă ou nu şl-a uitat de a-i trimite felicitări diu
abia se va mai găsi un al doilea resele ce le-ar avâ „statul naţional o direcţiune mai liberală din partea biseri- incidentul acestei aniservărl.
ministru-preşedinte român, care în maghiar" prin o eventuală fasionare canilor. In fine ameninţă, că orl-oare ar fi Corul „Academiei Ortodoxe", oare a
cestiunea naţionalităţilor ar observa a ei în organismul bisericei catolice, resultatul oongresului de-acum, autonomia eseoutat la intrarea I. P. S. Sale „imnul
o atitudine atât de modesta şi re- şi de monstruosa ideiă a unei fasio- oatolioă nu va avâ nici o valdre înainte festiv" a eseoutat după vorbirea aoâsta
servată, cum/ a făcut’o întot-dâuna nărî prin forţă. Reasumăm cuprinsul de-a fi înartioulată în lege din partea par „imnul poporal".
Sturdza. acestui caracteristic articul în urmă- lamentului maghiar, care ia rândul său va Au urmat apoi reoepţiunile daputaţiu-
„Atunci înse" — se c}ice ver târele: sci ce sd facă. nilor venite dela ţâră, pentru de a preda,
bal în scrisâre — „vor trebui, decă conform obiceiului strămoşeso, iubilantului
„Peşti Naplo" vorbesee mai întâi de ela
nu politicii, totuşi generalii Austro- pâue şi sare. Printre acestea era şi depu-
boratul oongresului din 1870—71 şi cjioe, oă Jubileul Metropolitului
Ungariei să se lamurâscă într’un taţiunes oraşului Câmpulung, care a pre
acel elaborat n’a fost alt-oeva, decât o încer
timp pdte nu depărtat asupra deo- Ciupercoyici. dat I. P. S. Sale diploma de oive onorar
care de-a confisoa tote drepturile statului îo
sebirei între o mobilisare conformă şi deputaţiunea bisericei din Straja, con
eesfciunl de-ale bisericei în favorul unei oor- Dummeoa treoută, în 26 Ootomvre v.
alianţei germano-austriace, decă Ro dusă de d-1 parooh D'mitrie Dan, oare pe
poraţiunt bisericesol. „Mare noroo", dme, (7 Novembre n.) s’a serbat în Cernăuţi ju
mânia în alăturare la ea se va pre lângă pânea şi sarea alegorică, a nredat
„că consoiinţa de drept de stat a împe- bileul de BO de ani dela cbierotonia întru
găti de bătaiă în contra Rusiei, şi în I. P. S. Sale un esemplar legat în lux din
decat ajungerea la putere de drept a ela preot a I. P. S. S: părintelui Metropolă
tre o mobilisare, decă se va pre monografia D-sale „Comuna Straja" dedi
boratului din 1870—71". I Arcadie Ciupercovicl.
găti la luptă in contra Austro-Ung ar iei, cată L P, S, Sale din incidentul aoeatui
Spune după acestea foia ungurâscă, Serbările acestei festivităţi au fost
Retragerea lui Sturdza în împreju iubileu.
că şi încercările de astăcjl pentru autonomiă imposante. Privitor la decurgerea lor, es-
rările de faţă ar deschide erâşî calea Alocuţiunea deputaţiuuei bisericei ar-
au aceleaşi tendinţe, ca şi oele dela 1870 tragem din organul român bucovinean ur
influinţei rusescî, nu numai în Mace
—71. Se asigură din isvâre ofioidse, oă mătorele : mâno-orientale din întrâga ţâră, rostită prin
donia şi în Balcani, ci şi la Dună d-1 Varteres cav. da Pruncul a fost f6rte
între Papa şi guvern s’ar fi făout o în Sâmbătă sera b fost serviciul divin
rea de jos şi pe ambele laturi ale căldurâsft, aooentuând simpatiile împrumu
voire în sensul, .ca drepturile preaînalte ou litiă în catedrala pompos decorată, ou
Carpaţilor". tate şi sortea oomună a creştinilor români
* ale regelui maghiar, pe oarl congresul dela flori şi steaguri (esolusiv bucovinene şi
1S70 a voit să !e confisee în favorul au împerătesol.) Duminecă a avut loc în cate şi armeni din pământul Bucovinei.
Pe două colâne lungi, „Pester
tonomiei, să le lase neatinse, ba curia po drală servioiul divin festiv, la care afosh oon- După terminarea reoepţiuuilor s’a îm
Lloyd" se încârcă a răspunde la în
porală s’a învoit şi ou modul oum s’a prac dus I. P. S. Sa de o deputaţiune din cler prăştiat lmnea adunată. La I. P. S. Sa a
vinuirile, ce se fac în scrisorea de
ticat pănă acum acele drepturi, ca adecă şi mireni. La acest servioiQ au luat parte, avut loo o masă familiară, âr la I, P. O,
mai sus guvernului unguresc, că per
numirea episcopilor, prelaţilor, abaţilor şi pe lângă număroşî preoţi veniţi din tote Sa d-1 Arohimandrit şi vicar general Dr. de
secută pe Români; se încârcă mai
oanoniciior să se întâmple numai pe lângă părţile ţării şi presidenbul ţării, dimpreună Eepta, o masă, la oare au luat parte preoţi
departe a lua în apărare pe Jeszen-
oontrasemnatura miniştrilor. Decă-i ade ou toţi consilierii guverniall, oomitetul ţării din archidiecasă. După masă s’au întrunit
szky şi pres3a ungurescă pentru a
vărat acâsta, (fi f 01a guvernului, atunoî în frunt8 ou d-1 Br. Mustatza, primarul şi preoţii la o sfătuire oonfidentială în ces
00
ajunge la conclusiunea, că statul
in adevăr o grea petră ar fi delăturată din vice-primarul Cernăuţilor, consulul român iunea înfiinţării unei asociaţiunl preoţescl,
unguresc n’are nici un motiv de-a
calea oe duoe la autonomiă. „Dâr asta încă şi rusesc, precum şi căpeteniile tuturor er sâra a avut loo o petrecere a societăţii
schimba ceva din politica actuală,
nici pe departe nu este de-ajuns, îjDâoă sta ofioiilor, patronii bisericesol şi deputaţiu- „Lumina".
ce o portă faţă cu naţionalităţile, şi
tul maghiar" ar lăsa fundaţiuuile oatolioe niior venite dela ţâră. Predica festivă a
nu se sfiesce a esprima aşteptarea,
şi instrucţiunea din tote seBlele medii şi rostit-o în limba română şi rutână d-1 pre
ca şi cercurile cele mai competente Spania şi insula Cuba.
elementare, cari nu sunt înfiinţate şi sus dicator catedral şi asarch Procopovicl, după
în România trebue să consimtă cu
ţinute de stat, în mâna unei comoraţiunl, care s’a servit doosologia. De remeroat e
acea politică, ce o face ministrul- Noul guvern spaniol, ou tote că e
oare după oum se pote prevadă, în-tot- ordinea esemplară,, oave a domnit în de
preşedinte unguresc prin secţiunea dispus să satisfacă cererile Cubanilor în nri-
deuna are să hă oatolicâ, atunci s’ar orea oursul întregului servioiu, ceea ce constitue
condusă de consilierul ministerial vioţa administraţ’unii insulei lor, întâmpină
o stare de lucruri, care întru nimio n’ar fi un merit deosebit al arangiatorilor. seriose dificultăţi.
Jeszenszky.
mai bună ca cea oreâtă prin oonoordat. După servioiu au urmat recepţiunile
Piarul jidano-maghiar debiteza Greutăţile nu vin atâta din cauza
Oa dovadă să provocă foia maghiară în reşedinţă. Mai înainte a primit. I. P. S. Cubei. Deşi o parte din Cubaul, îndîrjifct
din nou cu cunoscutele sale clişeurl,
la autonomia catolioilor din Ardeal, făoend Sa pe presidentul ţării, care a felicitat pe
(jicend, că legea de naţionalitate nu peste măgu-ă de suferinţele ce-au îndurat,
alusiune la caşul cu suspendarea profeso iubilontul în numele Maj. Sale împăratului.
se pdte interpreta aşa, ca Români nn vor să audă de reformele promisa de
rului Paal dela Braşov, oare fiind-că a Au urmat apoi recepţiunile diferitelor oor-
lor să li se creeze o posiţiune deo guvernul spaniol şi împing la continuarea
ignorat oâsătoria bisorioesoă, inmatriou- poraţiunî, âr la orele 1 d a. a avut loo în
sebită naţională, der guvernul un revoltei, Brnenii serioşi diu Cuba se arată
lându-se numai la forul civil, este espus sala sinodală recepţiunea festivă a oierului
guresc e gata a ţine semă în fiă-care disnuşî spre împăcare. Preşedintele parti
după foia guvernului, „unei persecuţiunl şi mirenilor Archidiecesei. Sala era înde-
cas concret de „gravaminele îndrep dului autonomist a şi intrat, ou aproba
atât de neomenose, care ar fi vredmoă de suită de representanţii veniţi din tdte păr
tăţite" ale Românilor, cari nu stau rea unanimităţii partidului, în tratări cu
evul mediu". Apoi continuă astfel: ţile, âr galeria ocupată de public ales, mai
în contra-cjicere cu legea etc. etc. mareşalul BUnoo, noul comandant militar
„Un singur resultat însemnat am pute ales dame în toalete străluoitore.
Nu ne iârtă spaţiul de-a intra al insulei, pentru a fixa modalităţile aoor-
atribui autonomiei catolice, care şi din La reoepţiune a cetit d-1 br. Mustatza
astăcjî în amănuntele espunerilor dării reformelor.
punct de vedere al stalului ar pute fi salutat românesoe şi d-1 vioar general Dr. de Repta
foiei pestane, care nu se pdte des- In Coba ar merge deci treburile. Dâr
cu bucuria: decă prin contopirea Românilor rutenesce adresa omagială, acoperită de
băra nici când e vorba de „interesele Statele-Unite fao dificultăţi. Represeotantul
grcco-catolid în cercul de autonomiă unitar mii de subscrieri. I. P. S. Sa a oetit ro
triplei alianţe" de iimbagiul ei în or Ia Madrid tine ou orî-oe preţ oa gu
din Ungaria s’ar pute întări legăturile, ce îm- mânesoe un frumos răspuns, asigurând săr-
gâmfat şi pervers. vernul spaniol să aibă aerul a lucra după
îndemnul republioei americane. Pe de altă
parte, 6menl însemnaţi, cum e d-1 Taylor,
văd în partea oea mai mare grăniţerl, des noştri va merge în Ungaria oontra Sârbi tregei revolufiuni dovecjl rare de bravură l’ost ambasador al Statalor-Unlt9 la Ma
pre ale căror sentimente bune, fidelitate şi lor. Dechiăraţiunea bătrânilor de mai sus şi alipire cătră tron, şi ca dovadă splen drid, fao propagandă oontra împăcărei Cu
devotament cătră împăratul au convicţiune a făcut o impresiune plăcută asupra colo didă pentru acesta pdte servi în tote tim manilor cu patria-mamă, susţinând, oă re
deplină". nelului de naţiune sârb, şi îutorcându-se purile medalia de aur, conferită la 1851 de formele promise de guvernul spaniol nu
s
Răposatul Grigorie Moisil, pe atunoî cătră mine a 4’ să spun mulţămita sa bă oătră Maj. Sa împăratul Franoisc Iosif I au nici o v»16re şi oă singura soluţiune e
preot în Borgo-Tiha, mai târcfiu Vioar trânilor pentru acea leală deohiâraţiune". regimentului II de graniţă românesc din amestecul Statelor-Unite în Cuba.
foraneu episoopeso în Năsăud — bărbat Din cele espuse pănă aci, se pâte Nâsăud, oa mulţămitâ şi oa răsplată pentru Şi opiniunea publioă din republica
forte vrednic şi cu multe merite pentru ţi vede, între oe împrejurări grele şi în oe fidelitatea neclintită cătră tron şi pentru nord-americaoă continuă a fi îndîrjită con
nutul nostru, — a fost de faţă la aduosrea stare critică se aflau regimentele grăn'ţe- constanţa admirabilă între orl-ee suferinţe, tra Spaniei, oa şi oum ar vrea să împingă
dela 10 Iulie, despre care el în autobio resol române, şi în special regimentul nos dovedite din partea batalionului prim al ucrurile la estrem. Asupra inteoţiunilor
grafia*) sa scrie următorele: „In luna lui tru năsăudean, înainte de izbucnirea revo- aoelui regiment, la drapelul cărui batalion Statelor-Unite nu se va sci însă nimio po-
Iubu a fost şi îu Nâsăud adunarea grăni- luţiunei. Işt pdte orl-oine închipui, ce si- a şi fost legată medalia memorabilă. Ţi sitiv pănă nu se va vedea Mesajul preşe
ţerilor spre a compune o suplică la împă-' tuaţiă anevoiosă li-s’a oreat bravilor grăniţerl nuta marţială şi demnă a acestui batalion dintelui Mao-Kinley oătră corpurile legiui-
râtul, despre greutăţile oe-i apasă. La prin faptul, că, pănă când împăratul apela va rămânâ în istoria poporului nostru pen târe; îo acest Mesaj se va vorbi neapărat
acâstă adunare am participat şi eu. E de la credinţa şi fidelitatea lor cătră tron, pănă tru tot-dâuna ca o pildă de vitejiă şi con şi despre Cuba.
însemnat, că la împrăştierea adunărei mai atunci ministerul ungureso punea totul în stanţă, admirată obiar şi de contrari. Mari greatăţl îl mai aştâptă pe gu
mulţi veterani s’au declarat înaintea oolo- m'şoare, pentru de a-i porni contra Sârbi Intr’o schiţă istorică separată, pe care vernul spaniol şi din parcea generalului
nelului B. Iovici, oă fiii lor nu se vor bate lor şi a Croaţilor, adecă pentru a-i folosi voiâ publica-o în curând, mă voiii înoeroa Veyler, fostul comandant al Cubei. La ple-
contra fraţilor să grăniţerl din Bănat, Sla oa un mijloo spre ajungerea scopurilor lor. să arăt, cum batalionul prim al regimentu oare, generalul Weyler a roşit la Havana
&
vonia şi Croaţia, pentru-că între aceştia şi Grăniţerii însă, consoii de datorinţele lor, lui grămţereso năsăudean s’a făcut vredmo un discurs forte îndrăsa ţ, oritioâud ou
revoluţionarii unguri oe înoepuse resbelui ou o demnitate rară, ou o abnegaţiune ui- de decoraţiunea, ca şi care, de când esistă mare asprime politioa oubană a guvernului.
civil, şi era vorba, că un batalion de ai mitore şi ou vitejiă străluoită au soiut să armata imperiului babsburgic, alt stindard, Se aşteptă ou . mure uerăbare întoroerea ge
se ţină, ca în tot-deuna, aşa şi acum, la afară de al nostru n’a purtat. neralului în Spama. Pană atunci, oiroulă
*) Se află în posesiunea Aiului său Dr. Con culmea ohiămărei lor. Regimentul nostru JSăsdud, Ootomvre 1897. zvonurile ode mai ouriose. Unii spun, că
stantin Moisil, profesor gimn, în Năsăud. năsăudean în specie a dat în deoursul în- Yirgil Şotropa. generalul ara de gând să întemeieze un
