Page 21 - 1897-11

Mstlnut, Aâîisiiisîî&tim, ,.&a;eta“ iese în M-care iii,
li fipa&TSfit Afeonameate pentru Anstro-Dngaria:
Bstaşov, niaţa mare 39, Pe nn an 12 fl.. pe şese ioni
Bo?Isosi asfennîiaj» a -,3 so 6 fl., pe trei luni 3 fi,
S»5risu«sn, — nzksftt ssr ,u» N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe an.
Pentru România si străinătate:
;»stKÂtE He pnmeao Ia Adm!- Pe an an 40 frunot, pe şâso
sUtraţlnns în Bsubov şi 3a ue» luni 20 fr., pe trei ioni 10 fr.
nwtdrelo Blraart da atiunalurl:
!n VienR: M. DvMt, Bnnrick N-rii de Duminecă 8 franol.
Otkalck, Rttdoi/ Hota, X. OpptUkt Se prenumără la t6te oficiere
Haohfolger; Jnton OvptUk, J. poştale dm Intru şi din atară
Danmocr, in Budapastu: i. f. si la dd. colectori.
Scldbtrgtn-g, Sckstein Srrnat: in Aliniamentul pentru Brasor
Buouzeaoi: Agmcc Ratai, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
oarnaie de Soumimi»; la Ham» târgul Inului Nr. 80 etagiu
bnii: Sarolyt Jk Idtbmaim. I.: pe un an 10 fi., pe şese
Preţul Inaerţlunilor: o saiiă luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 60 cr.
jjasmoiid pe e eoidsiă 8 ei. şi Ou dusul în casă: Pe un an
80ox. timbra pentttn o pttbli- ■A. IîT TT L 12 fi., pe 8 luni 6 fi., pe trei luni
oare. Pnblioări mai dea» după 8 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
Aariiă. şi învoială. \ ' său 15 bani. Atftt abonamen­
Reclame pe pomina a B»a o tele c&t şi insertinnile sunt
seria 10 ar. bou. 80 bani. a se plăti înainte,
Nr. 247. Braşov, Joi 6 (18) Noemvre 1897.

£
„Situaţiunea schimbată". Vedem cu mirare, că cu tdte Milione pentru armată. „Neue unui episcop român, căcî acesta a
u
esperienţele triste, ce am trebuit să Freie Presse de acfl aduoe soirea, oă suma fi ne mai pomenit.
i. le facem mai ales de vre-o trei an! oe va oere-o ministrul comun de răsboiii Aşa seim, că a făcut de curând
Nu pote fi ceva mai firesc, de­ încdce, totuşi se mai găsesc elemente dela delegaţiunl, nu va întrece budgetul vice-şpanul comitatului Selagiu, care
cât ca, după t6te câte le-am pătimit între noi car! par a-se oferi din nou de pănă acum decât ou / milion. Minis­ printr’o ordinaţiune adresată preo­
J
2
de câţî-va an! şi în deosebi după pentru a face treburile acelei po­ trul comun de răsboiii manifestă o mare ţilor din acel comitat se încârcă a-le
cele ce le-am vecjut şi le-am aucjit litice nefaste, ce a fost importată reservâ în raportul seu şi a şters din bud­ impune acestora, ca „în viitor es­
dela visita de astă vară a Regelui la noi spre stricăciunea şi slăbirea getul estra-ordinar atâta, cât va cere în trasele matriculare, fiă în causă ofi-
României încdce — publicul nostru ndstră şi care acum după tdte sem­ budgetul ordinar pentru armată. Ministrul ciâsă, fiă privată, se le redacteze
românesc se începă a fi nerăbdător nele, în mânia „situaţiunei schim- va cere totu-şl un credit estra-ordinar de numai in limba maghiară , fiind-că aşa
11
de-a cunbsce odată adevărul deDlin bate“, umblă să continue cu con­ 7 milidne florini pentru armată, sumă oe arcere „spiritul timpului!
x
relativ la situaţia poporului. cursul uneltelor ei firul desastrelor, cfioe că-i trebue pentru procurarea de pusei. Las’ că preoţii noştri nu sunt
Oom-că raporturile ndstre este- de care suntem sătui pănă ’n gât. Ministrul de marină încă va oere ud cre­ slujbaşii vice-şpanilor şi prin urmare
riâre faţă cu factorii puterii publice Dăcă noi Românii asupriţi am dit estra-ordinar pentru oonstruirea de năi. aceştia nici nu au drept de-a-le adre­
din statul ungar şi din monarchiă suferi, ca şi de aici încolo să se sa lor ordinaţiunî, der —- cum am
numai bune nu sunt, şi cum-că spe­ continue spectacolul respingător şi Apponyi despre autonomia ca­ mai c}i > astfel de ordoDaţiunî bas­
8
ranţele, ce şi le-au pus mulţi într’o revoltător, ce s’a desfăşurat în anii tolică. Contele Albert Apponyi înterviewat tarde nu pot fi obligătbre pentru
favorabilă înfluinţare a legăturilor din urmă înaintea ochilor noştri, pe fiind asupra autonomiei oatolioe de cătră nimenea, fiă venite din partea or!
prietiuesci încheiate din partea Ro­ contul intereselor şi a solidarităţii uu corespondent al lui „Nemzet“, a cj’ fil­ şi cui.
8
mâniei cu Austro-Ungaria şi cu cele­ ndstre naţionale, atunci în adevăr tre altele: Noi în primul rând trebue să Tocmai de aceea episcopul şi
lalte state ale triplei alianţe asupra am merita să fim taxaţi de nisce intrăm în înţelegere ou guvernul, cu el tre­ consistoriul din Gherla ar face cel
sorţii poporului nostru nu s’au îm­ nemernic!. bue sd ne sfătuim, şi după oapaoitărl reoi- mai bun serviciu preoţilor din acea
plinit, publicul român de diucoce o prooe se aflăm minimul, sub care autono­ diecesă, dâcă în faţa acestor ispite
vede şi o simte. El e pe cale chiar mia nu se pote duce la sfîrşit bun in )i-ar da printr’o circulară povăţuirile
Politica internaţională a Româ­
de a se convinge, că tdte aşteptările mod serios . .. Guvernul trebue să facă şi de lipsă, ca nu cum-va vre-unul din­
niei. Sub titlul acesta oştim în „Drapelul“:
ce-au fost nutrite an! de-arendul în el unele conoesmnl. Decă autonomia nu tre ei se se lase a fi ademenit şi se
„Pester Lloyd“ primesoe dintBuoureseî
sînul lui de-o parte a preasei nostre va avă nici o influenţă asupra numirilor ia de ban! bun! astfel de porunci
are
următârea telegramă: „Soirea unor <j'
de dincdce şi de dincolo, au fost de episcop!, atunci ea nu plâtesoe o câpă nelegale.
ilusii deşerte, cel puţin pentru acuma „despre intenţionata visita a Regelui Carol In acest sens dorim noi se pri­
„la Curtea rusă se oonfirmă ou observaţia, degerată. Ce drepturi şt oe sferă de acti­
şi pentru viitorul cel mai apropiat. mim scirî despre isprăvile episcopu­
„că acdstă visită nu însdmnă o novă constela­ vitate va rămână atunci autonomiei? Noi
Cu cât înse Românii noştri, în- lui din Gherla, âr nu monstruosităţî
ţie politică, dată fiind armonia aotuală din- la tdtă întâmplarea trebue sâ luăm înţele­
grijaţî de sdrtea poporului, se con­ ca cele comunicate de „Egvetârtâs .
44
1
„tre Rusia şi Tripla alianţă în Orient *. gere nu numai ou guvernul, oi şi ou corul
ving tot mai mult despre trişta rea­ Credem, că cei competenţi se vor
Ou tdtă observaţia aoâsta, nu rămâne episoopeso.
litate în ce priveace raporturile nds- şi grăbi a desminţi în c}i are e
l ro­
mai puţin adevărat, că visita Regelui la
tre esteridre, cu atât mai tare se mâne soirea foiei unguresc!.
Curtea rusă îşi are importanţa sa politioă.
manifestă dorinţa lor de a sci, cum „Circulară patriotică".
sa
Aşa 4i armonie dintre Rusia şi Tri-
stăm noi între noi, la ce avem se
plicea nu exolude un antagonism marcat Sub acest titlu comunică „Egye-
ne aşteptăm dela factorii noştri in­ Mişcarea autonomistă din Fiume.
dintre interesele rusesol şi oele austio-un- tertes următbrea scire de necreZut:
w
terior! şi ce trebue se facem, cum
gare în Orient; şi în asemenea condiţiunl — Abdicerea representanţei oraşului. —
trebue se lucrăm de aici încolo spre „Episoopul greoo-oatolio dela Gherla
visita anunţată, urmând polemioei oficiose Faptul depunerii mandantelor oelor
a corespunde marilor eeigenţe ale loan Szabo a adresat nu de mult o oir-
româno-maghiare, însămnă, oă „alipirea Ro­ 42 consilieri orăşenesci din Fiume a pro­
aperarii ndstre; c’un cuvânt, vreau se oulară cătră preoţii greoo-catolici din co­
mâniei la politioă monarchiei habsbur- vocat o mare mişoare atât între popora-
s
scie, cum am 4i > deplinul adevăr mitatul Sătmarului, prin care le impune
gice“, — după oum spunea articolul din ţiunea oraşalui Fiume, cât şi în spiritele
asupra stării ndstre dinăuntru. strict preoţilor, oa estrasele matriculare
„National Zeitung“ — a făout un regres im­ oelor din Budapesta.
Aşa ne-am convins cel puţin din de ori-ce soiu se le redacteze îa limba sfa­
portant. In şedinţa confidenţială a represen-
disposiţia, ce-o observăm în tdte păr­ tului, va se Zică în limba maghiară*.
Se p6te, oa viitorul să ne reserve mari tanţei orăşenesci, ţinută la 13 Noemvre,
ţile şi care resuflă icî-colo şi din Nu seim, cum şi de unde a pri­
câte-un articul al foilor ndstre de 8urprise. mit „Egyetertes“ acesta monstruosâ Luigi Ossoinaclc a declarat fără înounjur,
dincdce. scire. Ne vine a crede înse, că e că scopul depunerii mandatelor în massă,
E bună şi sănătdsă acesta dis- Conflictul austro-turc. Conflictul, vorba mai mult de-o dorinţă a şo- u’a fost numai eseroitarea unei pressiunl asu­
posiţiă, acdstă dorinţă de a-şî da oare s’a ivit între monarchia austro-ungară viniştilor maghiar!, decât de-un fapt pra guvernului,.şi a opiniunei publioe preoum
sdmă de starea reală a lucrurilor la şi între Pbrta autonomă din oausâ, oă su- împlinit, căcî nu ne putem închipui, şi a pressei maghiare şoviniste, oi mai ales
noi acasă, şi datoria ndstră publi­ ditul austriao Brazzafoli a fost espulsat din ca un episcop român, fiă-chiar şi epis­ atragerea aienţiunei coronei şi provocarea ei
cistică este să o sprijinim din tdte Mersina, nu s’a aplanat încă pănă aoum. copul dela Gherla, se fi degenerat la evenimentele din Fiume.
puterile, căcî numai pe calea acdsta In urma espulsării, ministrul GoluchowsM a pănă la atât, ca se se facă aşa cp* De atunol înoepend o mare agitaţiă
putem ajunge să ne desmetecim dat ordin ambasadorului austro-ungar din când ucigaşul bisericei sale, ca bi­ domnesce în oraş. S’a lăţit soirea, oă gu­
odată din ameţdla politică, de Constautinopol, br. Calice, să pretindă oea serică românescă. vernul unguresc n’are de gând sâ faoă in­
care am fost cuprinşi atâta timp şi mai desăvârşită satisfioţiă dela P6rtă şi De-altmintrelea soirea fâiei un­ gerinţă numai asupra representanţei pe
se vedem cu ochî limpeijî ceea-ce încă la un termin fixat, ou alte cuvinte, să guresc! este şi absolut absurdă, căcî calea comisiunei administrative, oi să pre­
se petrece cu noi şi împrejurul adreseze ultimat Pbrtei. Baronul Calice a după ce matriculele în orginal au tindă şi dela institutorii din oraş de a-se
nostru. ei trimis ultimatgl, în oare cere, depărtarea fost şi sunt redactate în limba ro­ oalifioa în limba maghiară. Poporul deduce
Acdsta întru atâta este de ne­ din post a valiului din Mersina şi a muta- mână, nu este posibil şi permis preo­ de aici ou drept cuvânt, că guvernul un-
cesar în împrejurările şi mai grele serief-ului turoeso; mai departe, oa autori­ ţilor, ca estrasele matricularî, seu gureso voesoe să maghiariseze cu forţa
de astăcjî, încât publicistica ndstră tatea militară turcâscă să facă onorurile copiile de pe acele matricule, se le or&şul Fiume.
are ac|î o îDdoită răspundere pentru militare cuvenite în port stindardului aus­ facă altfel, decât aşa, cum sunt în Pe stradele oraşului oiroula o mare
tot ce comunică în astă direcţiă tro-ungar. Conţinutul aoestei note a comu- original, adecă în limba română. Prin mulţime de poţior, şi când se desohiseră
cu publicul nostru românesc de âicî. nioat’o br. Calice tuturor ambasadorilor. urmare, chiar decă episcopul Szabo uşile dela soările, cari oonduo la galeria
ua
Este o datorie supremă a ndstră se Terminul satisfacţiunei e pus pe Z’ d® ar fi dat o asemenea circulară, cum salei şedinţelor, se năsou o mare învălmă-
sprijinim din tdte puterile dorinţa, mâne. La cas, oă P6rta n’ar faoe destul spune fâia ungurescă, ea nu p6te fi şală. Pe piaţa de dinaintea casei oraşului
ce se manifestă din tdte părţile de-a acestei pretensiunl, ambasadorul Calice va obligătâre pentru nimenea. sta om lângă om, manifestând prin strigări
câştiga claritate şi siguranţă deplină părăsi numai decât Constantinopolul. Pen­ S’a întâmplat, ce-i drept, că de Evivva Fiume! Evivva Maylender!
asupra stării lucrului, şi nu numai tru oaşul aoesta — după oum afirmă o soire tocmai in diecesa Gherlei s’au dat După amiac}! la 6 ore podesta a des-
să nu contribuim cu nimic ca să telegrafioă din Yiena — ministrul comun preoţilor român! şi porunci de acelea ohis şedinţa. Erau de faţă 45 de represen-
aducem publicul din nou în tărbă- de răsboiii austro-ungar a trimis două năi ca estrasele matriculare se le redac­ tanţl, 9 lipsiau. Podesta pronunţă un pu-
cdlă asupra problemelor grave ce de răsboiii la Mersina ou ordinul, că dâoă teze în viitor în limba maghiara, ternio discurs. El Z' > oă deore-oe planu­
se
i-se impun, ci să căutăm cu tot adin- Porta nu va da s&tisfaoţiă pănă Joi la der astfel de poruncî, pe cât seim rile guvernului vatămă autonomia oraşului
sul a-1 feri de-a recăde în aiurările amia^I, să bombardeze Mersina. — Se sus­ noi, s’au dat pănă acum numai din Fiume, el, mai bine va subsorie o po­
unei politice, care neavând o basă ţine însă cu siguranţă, oă Porta nu va în­ partea unor obrasnic! slujbaş! un­ liţă falsă, decât să fiă părtaş la aduoerea
solidă, a trebuit să ajungă la flascul, târzia a da satisfacţia pretinsă. guresc!, âr nu din partea unor au­ proictatelor legi unguresol. In şedinţa oo-
ce deja îl putem pipăi. torităţi bisericesc! şi încă chiar a misiunei dela 1883, guvernul maghiar a