Page 22 - 1897-11
P. 22
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 247—1897.
deolarat, că. nu va aplioa în Fiume decât „Aoest perioul ameninţă mai nemij populaţiunî, înmormântarea ilustrului ro pe autor nevinovat. Astfel procesul e’a ter
legi aduse pe oalea de ordinaţiuni pănă locit prin atitudinea partidei poporale. Agi mân Gheorghe Chiţu. M. S. Regele era minat ou achitarea autorului, oăruia statul
oând provisoriul va fi în vigâre, şi că va taţiunea estremă şi fără oonsoiinţă, ou oare representat prin D-l aghiotant Major Gra- va avâ să-i restitue oheltuelile. A asămâua
da asoultare şi representanţilor oraşului. a întrat aoâsta partidă în campania alege tosohi, oare a depus pe oatafalo o prea fru- deoî pe oonducătorii matrioulelor de stat
La deolaraţia aoâsta a dat ansă împre
rilor parlamentare, ne pote da să cunâsoem mâsă oorâuă din partea Suveranulni; gu ou gâcjii omorîtorl de âmenl, după verdic
jurarea, că deputaţii oroaţl s’au opus la oe s’ar putâ aştepta înoă dela aoâsta par vernul prin d-l preşedinte al consiliului d-l tul de mai sus, nu constitue vre un fapt
introducerea codului penal în Fiume. tidă, dâoă i-ar sucoede să câştige massele. Sturdza şi prin d-nii miniştrii Stolojan şi punibil. Aoâsta, vecjl bine, nu este a se în
Trecând la evenimentele din urmă Conducătorul aoestei partide şi-a şi vîrît Ion I. O. Brătianu ; Academia prin d-l pro ţelege şi pentru oaşul, când acusatul ar fi,
podesta (fise, că ministrul-preşedinte un
intriga în şirurile aoelor naţionalităţi, pe fesor Gr. Toodesou ; Camera, prin d-l vice de esemplu, un Român, oâol atunci fără 6
guresc l-a rugat să facă tot posibilul a câş
cari a sperat a le oâştiga prin fanatism preşedinte Al. Lupaşcu; Senatul, prin d-l luni de temniţă n’ar soăpa.
tiga pentru planurile lui şi pe alegătorii religios şi prin jertfirea sâu cel puţin des profesor şi senator N. Crătunescu; Credi
din Fiume. Aşi fi făcut p6te ceva, continua Corâne eterne. Comitetul subsoris a
considerarea celor mai vitale interese ale tul rural, prin d-nii D. Polizu-Mioşunesoî
podesta, dâoă la reîntâroerea mea n’ar fi statului naţional maghiar, şi Taohe Protopopesou; eto. Tâte judeţele primit în amintirea lui Marinei dela L. V. şi
fost decis deja jîn prinoipiu abtjioerea în L. suma de 10 fi. drept o oorâuă eternă
„Naţionaliiatea şi religiuuea sunt la Olteniei erau representate prin delegaţinnî
massă. De altfel tot nu puteam face nimic, pe mormântul lui. Suma aoâsta s’a adaus
popârele nemaghiare ale ţărei mompnte speoiale, ou corone. Judeţul Dolj prin pre
deâreoe întrâgă acţiunea guvernamentală a la fundaţiunea iubiţilor răposaţi — pentru
adeseori de-o potrvă desbinătâre. Dâcă fect şi Consiliul judeţian, prin deputaţii şi ajutorarea şcolarilor români săraol. — Bra
fost pusa rău la cale şi populaţiunea a fost
agitaţia infăţişeză de-oparte naţionalitatea, senatorii lui; oraşul Craiova prin Primarul şov 6 117) Noemvre 1897: Comitetul paro-
atacată fără cruţare în pressă din Budap sta,
de altă parte însă şi religiunea oa amenin său ou întregul oonsiliu comunal. Două cjeol chial român gr. or. din Cetatea Braşovului.
oeea-ce a amîrit’o şi turburat’o (Yool:
ţate, nu se pâte prevedâ în adevăr la oe de primari rurali din jud. Dolj erau de
Abasso Batthyâny! Jos ou Battliyâuy!) .D-l Iancu Lupul, mareşalul Buoovinei,
fel de esoese nu ar putâ fi seduse massele asemenea presenţl. Tâte soâlele publice,
a fost ales vioe-preşedinte al Camerei de
Podesta spuse mai departe, că în neoulte. Mulţi membri, ohiar şi din sinul tâte societăţile, străine şi române, ou dra
urma legilor ce vrâ să le aplice guvernul, partidei poporale, nu vor da oonoursul lor pelele lor erau înşiruite pe stradele înve- putaţilor din Viens, în locul d-lui de Abra-
hamovioz, ales preşedinte.
antonomia fiumană va fi grav vătămată, unei astfel de politice de sinucidere. oinate ou biserica. Divisia I din corpul I I
oea mai mare parte din drepturile repre- „Este însă un joc periculos ou focul, de armată sub comanda d-lui general Stoi- Musică militară rusescă în Paris. Mu
sentanţei, ale magistratului şi ale podestei dâcă şi de-ooamdată numai puţine mâni îl loff dădea onorurile militare. Tâte casele sioa regimentului rusesc Preobr&sinski a
vor fi eseroitate de oomisiune, oare în ces- de pe drumul cortegiului pănă la cimitir
aţîţă. Romanii greco-cutolicl au protestat deja sosit (filele trecute în Paris, undo va da
tiunî disoiplinare va judeca asupra întreg în contra congresului. Congresul nu le va erau cernite; felinarele electrice aprinse şi conoerte. Din incidental acesta s’au făout
oorpului funcţionarilor, tot aşa asupra co-
rămână dator cu răspunsul şi cu desluşirea. în doliu ; prăvăliele închise. O lume imensă mari manifestaţianl de Drietinie franco rusă.
ruiui învăţătorilor, ba ohiar şi asupra po Sperăm, oă aoeste nu se vor da în sensul umplea ourtea şi împrejurimile bisericei Soldaţii ruşi au fost internaţi într’o oasar-
destei. Drepturile oonsiliului şcolar din Fiu partidei poporale, de sigur însă nu în sen şi stradele pănă la cimitir. Era o manifes mă, şi li—se va da un mare banchet.
me le va 6seroita tot numai oomisiunea. u
sul contelui Ferdinand Ziohy . taţia impunătâre şi demnă de memoria lui
După oe sfîrşi podesta se ridică Dr. Gheorghe Chiţu. Peste o sută de oorâne, „Românidemonstranţi". Subtitlal aoesta
Din vorbele fbiei pestane ar
Vio Francesoo şi ceti abcjioerea membrilor cu insoripţiunî fericite, erau depuse pe oa publică foile maghiare o notiţă în care se
resulta, că Românii uniţi n’ar fi pro cfice, oă Românii din Ardâl sunt fârte su
representanţei. Abcjieerea aoâsta, preoum tafalo, în două oară speoiale, pe oarul mor
testat dâcă intriga contelui Ferdi
soim, a fost iscălită de 42 representanţl. tuar, mai erau purtate de primarii rurali, păraţi pe ministrul-preşedinte Banfîy din
nand Zicby nu şi-ar fi vîrît coda oausa răspunsului oe l’a dat la interpelaţia
Se ridică apoi ârâşl podesta şi în ton de diferite societăţi şi delegaţiunî Cere
între ei. Bisum teneatis! lui Şerban în afacerea decorării lui Jeszen-
mişcător declară, că şi el urmâză esem- monia religiosă s’a sfârşit la ora 3, după
plului şi între aplause nesfârşite îşî dădu oare au început disoursurile. Primul a fost szky. Din Sibiiu se scrie — cjio numitele
Austria st Ungaria. foi — oă „agitatorii" valahi de acolo vor
abcţicerea. După-oe sgomotul se mai potoli rostit de d l Sturdza în numele guvernu arangea în curând adunări în mai multa
podesta îşi continuă vorbirea. Fiţi liniştiţi, il lui. Au vorbit apoi d-nii Tooilescu, în nu
„Magyar Eirlap dela 16 Noem- localităţi, oa să paraliseze efectul răspunsu
cfiae el, căci causa nâstră e drâptă, ea tre- vre ocupându-sa într’un prim articul mele Academiei; d-l Betolian, în numele lui lui Banfîy. Prima adunare de demon
bue să învingă. Nioî-odatâ Fiume n’a fost cu delegaţiunile, atinge în legătură baroului; d-l Nicolaide în numele Consi
tractat astfel. îmi iau rămas bun dele, voi, cu tema acesta şi aspiraţiile ce le liului judeţean de Dolj. Drumul pănă la oi- straţia se va arangia la 20 Noemvre în
Egersig din incidentul sfinţirei biserioei
pe 8 luni.... (aici laorimele îl încetară nutresc Maghiarii de sus pănă jos. mitir se face printre două ziduri vii, ale greeo-orientale de aoolo. — Nn-i vorbă,
graiul). liltă ce scrie între altele f6ia un- mulţimei imense şi întristate. La grâpă mai
rostesc discursuri d-nii Măldăresou. prima minunaţi informatori au foile dinPeşt&l Şi
Se ridică apoi Luiji Ossoinach şi (fise: gurescă: răutăcioşi şi stupieji!
Obiceiul patrioţilor din Fiume este, oa ou Statul maghiar numai sub hegemonia rul oraşulai, Burilă, directorul liceului „Ca
orl-oe ooasiă, fiă înveselitâre, fiă întristătâre maghiară şi numai în spiritul liberei des ro! 1“; deputatul Mitesou, din partea Clu Condamnări în massă în Croaţia, Ceti
să-şi dea espresiune alipirii şi fidelităţii bului liberal şi Take Poliorat, din partea torii noştri cunosc oaşul, oe s’a petreout o’o
voltărl pâte esista, ca regat de sine stătător;
lor faţă de Majestatea Sa. Trăâscă mo- Clubului conservator. Cosciugul este oobo- lună de efile înainte în oomuua Sienioeao
Austria tot aşa numai sub hegemoniă ger
narohul! rît în groDă, armata trage peste ea sal din distriotul Pisarovina din Croaţia, unde
mană şi numai în spiritul liberei desvoltărî
vele regulamentare. poporul înverşunat a omorît pe trai func
Ou acestea şedinţas’a închis. Pe strade pâte esista oa împărăţia deosebită. Orî-oe
ţionari, fiind-oă îi bănuia, oă au mers în
podesta a fost obiectul unor mari ma- altă politică, fire-ar ori cât de frumâsă, Ecouri dela Resboeni. D-l V. A. Ure-
comună să arboreze stindardul maghiar pe
nifestaţiunî. Pe dinaintea loouinţei sale s’a să cjioem modernă, ar sfâşia organismul chiă, presidentul serbărei, a primit dela Fe-
biserica lor sărbâ3oă. De-asemenea cunosc
făout o retragere ou torţe şi ou musioa celor două state in bucăţi. Aoeste sunt librigiul latiu din Montpellier următârea
turburările sângerâse oe au urmat acestui
orăşenesoă. Aici s’a cântat veohiul eânteo astfel de împrejurări, oarl nu se pot resolva sorisore ou data de 4 Novembre 1897:
o»s. O soire telegrafică din Agram spune,
irredentist: Lasse pur chei cânii e suiţi... decât de statul maghiar împreună cu sta „Fehbrigiul latin râgă pe d-l V. A.
oă tribunalul a dus pe banoa aousaţilor 36
care are refrenul: Nella patria del Eossini tal austriac. Pănă oâad aşa dâră e vorba Ureohiă să bine-voâscă a dapane la pioiâ-
de indivirjl din acea looalitate, aousaţl ou
no si paria clic italian, adeoă: în patria de alianţa oelor două state, este iertat a rele monumentului lui Ştefan oel Mare ade-
T
lui Rossini numai itaîienesoe se vorbesoe. considera aceste oestiuni oa stabile si ne- siunea şi urările sale. Eroismul unui om omor, al oă 'or prooes se pertraotâză tocmai
Apoi s’tt intonat Gott erhalte. Intr’aoeea se sohimbate. Indată-oe însă ele se vor este pentru naţiunea sa o oetate tot atât acum. Pertractarea aoâsta va dura mai
6
aucjiau strigări de : Abasso Bănffy: Abas schimba, nu mai asistă mol stat maghiar, de sigură şi de durabilă, oât şi pâtra şi multe (fi' - P 0 01:1111 30 vede s’ru pus la
so Batthyâny ! Evviva Fiume! JEvviva Vauto nici stat austriac, şi între ele, ca state, nu bronzul. Fie oa eseroplul învingătorului de oale o mulţime de oondamnări. Tribunalul
nomia di Fiume! mai pâte fi alianţă ... la Rahova să orâscă din oe în oe forţele din Eszâk acusă pe preotul Firinger şi pe
Evviva! Ungaria, cere a rămas orodinoiosă multiple ale Orientului român! Găsâsoă el 70 de poporani din Bosnjaoi ou delictul
revoltei contra autorităţilor. Tribunalul din
politicei şi libertăţii maghiare, astâcjl mai în aoest esemplu forţa, oare va face din
Posega a pertraotat deja prooesul a 86
mult oa ori şi când e stat maghiar sănă junele regat al României şi din fiii lui,
«Partida poporală" şi congresul aousaţl, pe oarl i-a osîndit oănă la unul.
tos. Austria însă, oare a rupt’o dintr’odatâ fruntea liberei oonfederaţiunl d’n Orient, Tribunalul din Belovar a judecat 14 indi-
catolic. cu politioa şi libertatea germană, a(jl nu din zăpezile Carpaţilor pănă la munţii Per-
viefi tot pentru orima de-a se fi resoulat
mai e decât carioatura unui stat. Natural, siei şi la Marea-nâgră, pănă la valurile
Semi-oficiosul „Neus Pester Jour oontra autorităţilor. Tribunalul din Ogulin
că în urma aoâsta se sgudue şi dualismul, oare scaldă cetăţile Beyruth şi Iaffa. In nu
nal vorbind despre congresul ca a osîndit pe 40 aousaţl tot pentru aoeeaşî
11
tolic, ce este întrunit la Budapesta, care e basat pe cele două state-, mele felibrigiului latin! — Roque-Ferrier, faptă. Mai mult de 500 indiviefi din Croa
Urbain Cadilhao. Cuxao G. Roudier, Alfred
după ce spune,^ că cultura maghiară F6ia ungurescă spune apoi, că ţia şi Slavonia au fost judecat anul aoesta
Barlat, Charles Gros, Auguste Veyrier".
trebue se fiă unitară şi că într’un în faţa acestor fapte, delegaţiunile pentru turburărl şi nesupunere, âr vre-o
stat, al căruia poporaţiune e împăr au ajuns se fiă o formalitate, cum Conducători de matricole şi gâdele. 300 zao şi acum în închisori preventive.
ţită în naţionalităţi, e forte periculos o formalitate a ajuns se fiă şi dua — Râdele politicei Bânffy-Khuen-Heder-
înaintea curţii ou juraţi din Budapesta s’a
ca şi confesiunea se fiă un moment lismul. Din scrisele fâiei unguresc! vâvy.
pertraetat alaltăerl un proces de pressă
de desbinare, continuă astfel: transpiră şi ore-care temere, că miş
fârte oaraoteristio. Prooesul a fost intentat piare oprite. Ministrul unguraso de
„Autonomia oatolioilor este o urmare carea federalistă din Austria va de procuratura din Budapesta în contra interne a oprit intrarea pe teritor ungar
logică a egalei îndreptăţiri, deâre-oe din trece şi dincoce de Laita şi atunci fâiei clericale catolice unguresoî „Magyar (fiarelor din Belgrad „Hatanio", „Beogra-
punctul de vedere al statului nu e nici un reu va fi de cei cu „hegemonia ÂUam", Un colaborator al acestei foi, Ka- dske Opatinski" şi „Srpski Prej ded Basne
motiv de a lipsi pe oea mai mare dintre maghiară". răcsony Aladar, făoend nisoe comentarii la i Herzegovine", apoi fâiei din Berlin
f
biserici de un drept, pe oare mai multe o corespondenţă, a cjis între altele: ^Căsă „Neucs Leben" sub cuvânt, oă ar avâ ten
alte oonfesiunl mai miol îl au şi-l folosesc. toria civilă este o funcţiune de stat tocmai dinţe oontrsre statului ungar. Pe basa aces
Adevărat, oă problema soestei biserici este aşa, ca şi esccuţia pentru dare. său ca şi tei opriri, miuistrul ungureso de oomeroid
de a aduce organisaţia ei în consonanţă ou — 5 (17) Novembre spăncţurătârea ... „Conducătorul matrioulelor a denegat debitul postai aoestor (fiare.
u
autonomia, ou aoea autonomia, oare nu Convenire colegială. Reuniunea ro oivile înoă nu este mai mult, decât un or
vine în oonfliot ou drepturile coronei, ale mână de gimnastioă şi de cântări din Bra gan al ordinei de stat, ca şi Bali Mihăly 0 evreică — călugăriţă. Diu Graţ se
statului şi ale laioilor. Ar fi însă forte re şov va arangia Sâmbătă sâra, 8 (20) No- (gâdele), care are să sugrume libera respi- sorie, oă evreioa Nelli Geber, fiica unui oo-
gretabil, dâcă resuitatul oongresului nu ar emvre, o c o n v e n i r e o o l e g i a l ă în sala raţiă a de-aprâpelui său . In aoeste obser meroiant jidan din Ungaria, s’a botezat în
u
însemna num&i un fiasoo al autonomiei, oi otelului „Central Nr. 1". Programul îl vom vări procuratura din Budapesta a găsit religia oatolioă şi a întrat într’o mănăstire
dâcă s’ar ivi şi acel pericul care nu-1 pu publica mâne. agitaţiă în contra instituţiunei căsătoriei de oălugăriţe din Graţ.
tem privi oa cu totul eschis, ca adecă în înmormântarea Ini Gheorghe Chiţu. Sâm civile şi a intentat prooes de pressă oon- încercările de evadare ale lui Boicev.
sinul bisericei catolice însa-şî să fiă neîncredere, bătă s’a făcut, scrie „Liberalul", la Craiova tra autorului. La pertractare însă, care s’a Din Sofia se telegratâză, oă oriminalul
ceartă, desbinârî şi ură de partide. ou mare pompă şi ou oonoursul întregei ţinut alaltăerl, juraţii unanim au declarat Boicev, oare a uois pa Ana Simon şi oare a
