Page 23 - 1897-11

Nr. 247—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

fost osândit la înohisâre pe viâţă, a înoer- Genealogia domnitorilor din Europa; ur­ zace în datele organului maghiar. Legenda răspuns baronului Calice, că e aple­
oat să evadeze din înohisâre. El sparse, ou mâză cele 12 ltinî cu poveţe deosebite pen­ despre romanisarea Maghiarilor am mai cată a ridica din post pe mutese-
doi drugi de fier, o gaură de vre-o 60 om. tru lucrările economilor în fiă-care lună şi au(jit’o de multe-orl; ea s’a colportat prin rif-ul din Mersina şi a face onoru­
în zidul înohisorii, dâr a fost surprins de cu semnele timpului. După aceea urmâză pressa maghiară numai şi cu singurul scop, rile pavilionului austriac, dâr pe va-
pârcălabii temniţei. Boicev este supus de Timpul încolţirei şi crescerei sămănăturilor; de-a seduoe opinia publică din străinătate liul din Adana nu-1 va depune din
44
atunol unui regim penitenciar mai sever. Greutatea de mijloc a bucatelor; Compe şi de-a arăta celor nesciutorl oât de „blânjl oficiul său. Cu t6te acestea se crede
44
tinţe de timbre şi de taxe cu un lexicon şi „toleranţi sunt şoviniştii maghiari faţă sigur, că Porta, nevoită, va împlini
Bole de porci pe teritorial oraşului
alfabetic al diferitelor acte şi documente ou naţiunile nemaghiare. Dâr ea uu mai şi acesta dorinţă a monarebiei.
Braşov. Pe teritoriul oraşului Braşov do supuse timbrului etc. Taxele poştale şi te­ prinde uZb oăcI prea s’aa deoohiat maghia-
mai mult timp a bântuit între poroi orbal- legrafice după cea mai nouă tarifă; cât rsatorii prin măsurile despotice de desna-
ţul şi alte b61a lipioiâse, din oare causă te­ timp portă animalele de casă; Măsurile ţionalisare oe le-au luat şi le iau contra D I V E R S E .
ritoriul a şi fost pus sub oarantină. Aoum nouă etc. Partea literară şi economică este nâstră, dsoât oa ciae-va, fiă oât ds scurt Cea mai vechia obstrucţia. Obstruoţia, oe o
însă constatându-se, că bâtele ou încetat, de-asemenea forte variată şi bogată, cu­ la mente şi inimă, sA le mai orâdă. fao Germanii din parlamentul vienes oontra
vioe-şpanul oomitatului a soos de sub ca­ prinzând mai mulţi articul! bine aleşi, no­ lui Badeni şi a majorităţii sale, a devenit fără
rantină teritorul oraşului Braşov, aşa că vele, poesii etc. La început biografia lui îndoială faimâsă în analele parlamentare.
mâne, Joi, se va pută ţine din nou târg Al. Roman, apoi o introducere de autor, L i t e r a t u r ă . Ea dă motiv multor ourioşl de a oeroeta
de porci, după un interval atât de înde­ un articul întitulat: Alegerea carierelor; Secunda*). Se soie, oă Aoademia Ro­ prin istoria timpurilor, după oea mai veohe
lungat.
Cei doi prieten! (istorisire morală) trad. de mână, deoerne în fiă care sesiune mai obstrucţia. Cea mai veohe obstrucţia se Zio®
N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiă de multe premii. Anul aoesta aflăm, oă prin­ a fi aoeea, oare a făout’o senatorul roman
Carnea de cal în Budapesta. Un oas
oaraoteristio se vestesoe din Budapesta. Mă­ G. Coşbuc; Bogatul şi săracul îu spiritul tre concurenţii premiului Adamachi, care Clodius, oară prin o lungă vorbire a voit
lumei şi în ordinea Provedinţei. de Dr. se va da unei lucrări cu conţinut moral de
celarul Toth Imre a primit la sfirşitul luuei să zădărnioâsoâ o hotărîre a Senatului ro­
trecute din Yiena 876 chile de carne de Elefterescu; însurat de două-orî, (novelă orl-ce natură, — s’a înscris şi poetul Hara- man — vorbirea lui însă a fost împede-
poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco­ lamb G. Lecca, colaborator la mai multe cată de sgomotul puternio, oare i-a făout
cal în butâie. Măoelarol este urmărit de
nomică, redactată de I. Georgescu, începe revibte, între Cari şi „Familia . Volumul
44
poliţia. Dispărând din oraş, nu i-s’a aflat imposibil partea din urmă a disoursului.
cu un articul: Economia înţelâptă ; urmâză presentat Academiei, portă numele Secunda.
urma încă pănă acjl. O fâiă uugurâscă, în­ Etă obiectul, oare se pertraota în 1 Oo-
Rotaţiunea în cultura legumelor; Incolţirea Secunda, (urmare la întâiul volum Prima,
registrând oaşul acesta, face nisoe oomen- tomvre a anului 57 a. Ohr. în şedinţa Se-
sămânţelor; Bâlele animalelor de casă; în­ apărut aoum doi ani) e o oulegere de poe­
terii forte potrivite. Mioşorându-se tot mai natului roman : Cicero, într’o sorisâre adre­
grăşatul porcilor; Animale folositâre şi stri- sii dela 1895—1897, eupriuZend 22 bu­
mult trBmvaiurile cu cai — Z* foi ma­ sată oătră fratele sâu Duintus, se numi pe
a
oe
căciâse grădinăritului şi plugăritului. La
ghiară — ce să se alegă din nobilele ani­ căţi poetioe, tipărite pe vre-o 200 de pa­ sine representantul veohei idei de stat. In
urmă câte-va pagini de poveţe, Diverse,
male? La pensiă nu le putem pune, arma­ gini, ceea oe însemnâză, oă autorul posedă el nu este perseoutat Cioero, oi seriositatea
Glume etc. apoi câte-va câle de anunţuri.
tei grecesc! nu-i mai trebueso — aşa-dâr o imaginaţiă bogată. Pretutindeni contraste, rigoro9ă şi demnitatea statului. Aoest Ci­
Preţul 25 cr.; trimis prin postă 30 or. La
trebue eă-i oousume orăşenii. In oele din desorierl şi metafore meşteşugite, ritm în oero a fost silit într’o Zi & se refugieze
8
10 esemplare comandate de-odată unul se
44
urmă vom mânca filâ de cal şi „porkolt deobşte plăcut, rimă fericită, âr limba cu­ dinaintea inimioilor sâi. El a trăit în esiliu
dă în cinste. De vândare la Tipografia „A.
de cal, ba vedem chiar cu grâză cum se rată şi curgătâre. O critioă apărută într’un trist şi amar. Intr’aoeea în Roma înoepâ
44
Mureşianu în Braşov.
■apropie timpul în care dinţii noştri nu se Ziar buourescean, găsesce poesia D-lui Leoca să se lăţâsoă „partida libertăţii şi să de­
44
vor mai rupe în plăcinte ca ceraşe, oi în „prea bogată în descripţii şi prin urmare vină populară. Averea lui Cioero a fo9t
potoâvele rătăcite prin „gulyâs . . . Dâr ne Maghiari romanisaţi? puţin mişoătâre. Notele înduioşătâre sunt confiscată. Un loc de casă, oa^e a fost al
44
vom obiolnui, şi pe cum în oestiunea fineţii outropite de o mulţime da ioâne şi „im­ lui, fu designat de templu al libertăţii. Pe
u
„Năotanitok Lapia , organ al ministe-
facem deosebire între partea de dinainte şi presii, oarî, în graba condeiului, i se pre- aoest loo era s6 se ridioe şi statua cZ ibei
0
riului unguresc de culte, s’a ocupat în-
cea de dindărăt a gâscei, între spinarea şi sintă pentru o singură idee. De aoi nea­ libertăţii. Insă fiind-oă n’aveau înoă o operă
tr’unul d'n numeri) săi trecuţi ou oestiunea
dloerul pioiorului de iepure, toomai aşa junsul de a nune lucruri de prisos, alături classioă, în looul aoela a fost înălţat ohipnî
1
„romanisării Maghiarilor.' O temă fârte cu- 44
chelnerii vor întreba, dâcă dorim filâ de de cele mai frumose şi mai originale idei . unui faimos veteran din Tanagra. După
riâsâ aoâsta, trasă de păr, numai ca să se
oal ? Şi de oe ar fi păoat aoâsta ? In Berlin Fiă-ne ertat a nu împărtăşi aoâstă părere. sourt timo Cioero se re’ntârse ârăşî în
„dovedâsoă cumva, că nu Românii se ma-
44
şi Viena să mănâncă destulă carne de cal. Sunt buoăţl, ca de pildă Poetul, pline de Roma şi voi sâ-şl primâsoă în posesiune
ghiarisâză, oi Ungurii se romanisesă, şi îu
Singura supărare er fi, dâoă boerii din ca­ simţire şi oăldură, sâu oântul 3-a din Bianca,
44
oonsecenţă să arate oât de „nedrepte suut looul. Contrarul său, Clodius, deolarâ la
mera ungurâscă mâncând şi ei asfc-fel de în oare am găsit cele mai frumâse versuri
plângerile Românilor din Transilvania şi aoâsta, oă looul e proprietate sfântă de
carne, ar înoepe să svîrle şi bată din pi- de dragoste, ce s’au scris dela mârtea lui oare nimănuia nu-i este iertat a-se atinge.
Ungaria, că sunt maghiarisaţ! ou forţa.
oiore, ca obstruoţiouiştii din Viena, .. Alexandri; er poesiile descriptive, oum bu~ Colegiul preoţilor însă oninâ, oă Clodius
Scâtem câte-va date din articolul fâiei
n&âră Tablou, n’au nici un rând de prisos.
unguresc!. n’are nioî un drept a-se amesteca în afa­
Societatea de lectură „Ioan Popasu“ Spaţiul şi timpul na ne îngăduesc o amă­
Ea cjioe, oă în Sătmar pierderea Ma­ cere, nici poporul, nioî plebeii n’au împu-
a junimai studiose dela Institutul teologic- nunţită dare de sâmă asupra Secundei. Ne
ghiarilor e nespus de mare; afară de oraşe, ternioit De Clodias, să se ocupe de luorul
pedacogic gr. or. rom. din Caransebeş, în mărginim în a ne resuma părerea în oâ-
numărul Maghiarilor romanisaţi s’ar uroa aoesta Este cu desăvârşire just şi drept,
şedinţa generală ţinută în 7 Oot. v. o. s’a te-va cuvinte: un volum, care merită sâ fiă,
la considerabila oifrâ de 18,000. în comi­ dâoă oasa lui Cioero va fi de nou edifioată
oonstituit in modul următor: Preşedinte a şi credem, că va fi premiat.
tatul Ternavei-mar! la 8,000, în Turda- şi dâoă se va da ârăşî în proprietatea lui
fost ales d-1 prof. Iosif Bălan; vioe-preşed.
Arieş la 13,000 eto, Singur numai ţinutul Senatul ţinu şedinţă în 1 OotOmvre a anului
Ioan Roşea, olerio an III; seoretar: Cornel ULTIME SOIRI
Baiei-marI a pierdut oe! puţin 200 de Ma­ 57 a. Cr. Clodius soiea, că Cioero va fi
Panoiovan, olerio an III; notar: Ioan Po-
ghiari, cari în deoursul vremdor s’au ro- susţinut în dreptul lui, şi de aoeea ţinu o
Doviel, olerio an III; vioe-notar: Mărian Viena, 16 Noemvre. Dalegaţiu-
Groza, ped. an IV; bibliotecar: Aurel Ma- manisat. nea austriacă s’a deschis acţî. De lungă vorbire obstrucţionistă, despre oare
Iu multe comune mixte, unde Un­ îutr’o epistolă adresată oătră Artius s° Zio® :
ghatih, olerio an II; vice-bibliotecar: Ni- faţă erau toţi miniştri comuni. Con­
colae Boldoi, ped. an III; cassar: Feliciau gurii numără numai câte 2 — 300 suflete, ei tele Groluchowski a provocat pe br. „Când a venit rândul lui Clodius, a voit
Nemoian, olerie an II; controlor: Ilie Am- nu au şcâla lor proprie, oi copiii lor oer- Helfert se primescă presidenţia după să zădărnioâsoă hotărîrea printr’o lungă
bruş, ped, an IV. Redactor al foii „Pro­ oetâză şoâlele ooufesionale ale naţionalită­ etate. Acesta primindu-o, deschise vorbire. Timpul când trebuia să se sfîrşâsoâ
1
gresul * : vice-preşedintele Ioan Roşoa. In ţilor. In comitatul Torontal sunt 37 de oo- şedinţa înainte de alegerea preşe­ vorbirea, n’a fo9t fixat. Dâr după oe vor­
comitet: Preşedinta: Ioan Roşea, cleric mune, oarl în lipsa şcâlelor de stat oei dintelui Hofmann von Welenhoff a bise deja trei ore lungi, sgomotul deveni
an UI; Vasilie Blaj si Aureliu Iosof, cle­ 100—3C0 de Maghiari în minoritate îşi declarat în numele soţilor sei de atât de mare, încât a fost silit să se
44
ric! pu II; Ioan Miter şi Teodor Şandru, dau copiii la şoâla valahă, unde se roma- principii, că ei nu vor lua parte la opresoă ... Cu alte ouvinte, Cioero şl-a
11
olerio! an I; Patrioiu Rămneanţu, ped. an. nisâză. Astfel de comune sunt: în Biho desbaterile budgetului comun decât recăpătat oasa. Clodius era patrioian, eres-
IV; Alexandru Onao, ped. an III; Iosif 17, în Sătmar 23, în Caraş-Severio 9, în numai cu reserva, ca pactul cu Un­ out în oele mai conservative şi guverna­
Jian, ped. an II; Simion Popoviol. ped. Timiş 24, Arad 22, Turda-Arieş 7, Solnoo- garia se fiă reînoit pe cale parla­ mentale principii.
an I. Dobâoa 4, Sib'iu 2, Ternava-mare 2, Mu- mentară. Cariera nnui milionar. In istoria vieţii
răş-Turda 16, Ooşioona 3. Braşov 4, Alba- După acesta a urmat alegerea renumitului milionar Vanderbilt, punctul
Damele române din Timişora în vită la oel mai însemnat este, că oea mai mare
inferiâră 14. In Ardâl şi între Murăş-Tisa preşedintelui. A fost ales contele
•Concertul împreunat ou petrecerea de dans, parte a oolosalei lui averi, şî-a oâştigat’o
sunt 392 astfel de comune, dintre cari nu­ Francisc Tbun. Viee-preşedinte a
ce-1 vor arangia ou concursul tinerilor în­ numai după-oe a treout peste vârsta de 70
mai în 154 sunt şoâle uoguresci, âr în fost ales cavalerul Javorski. ani. Pănă la 70 an! avea numai 20 mi­
văţător! din inspectoratul Timisorii, în fa-
238 Maghiari sâu se romanisâză, sâu de­ liâne dolari, din oare în timp de 20 ani a
vârea copiilor săraoî dela şoâlele române Budapesta, 16 Noemvre. „Magyar-
vin Saşi. făcut 80 milione. Averea aoâsta colosală
•de acolo, în 11 (23) Noemvre 1897, în sala orszâg“ este informat, că în discur­ n’a oâştigat’o prin speoulaţiunl, oi prin
Orgouul pedagogic ofioios al minis­
44
„Fabrikshof . Pentru comitetul arangiator: sul tronului cu care monarcbul va oontopirea diferitelor intrepnnderî de ofti
Maria Putiol, presidentă; Nicolae Gherdan, trului arată apoi, că în Alfold, în ţinutu­ răspunde delegaţiunilor, va atinge ferate ajunse la marginea falimentului. El
rile ourat maghiare, Maghiarii n’au de loo ÎDoepu să transporteze pasageri din Long-
secretar. Inoenutul precis ia 8 ore sera. şi cestiunea cretană, resboiul turco-
şcâle. După datele ofioiâse în aoele ţinu­ island la New York. Atunol cunoscu el
Biletal de persână 1 fi., de familia (3 grecesc şi tripla alianţă. Partea
turi sunt 108 863 ooDii obligat! a cerceta puterea vaporului si curând îşi cumpără un
cmembri) 1 fi. 50 or. Oferte şi suprasolvirl acesta a răspunsului se aştăptă cu vapor, âr mai târZiu î§I arangia o întrâgă
şcola — oare n’o au. Lipsele în privinţa
marinimose se primeso cu multămită la mare interes. flotă pentru oomunioaţia maritimă. La vârsta
acâsta sunt deol mari — continuă „Nâp-
adresa d-nei cassiere Maria Gherdan (Ti- Atena, 16 Noemvre. Naia aus- de 70 ani îşi vându întreprinderea aoâsta
K
mişâra, Fabric, Tigergasse Nr. 5) şi se vor tanitok Lapja . Budgetul instruoţiunei ar tro-ungară „Francisc Iosif“ a plecat si, cu f »o juvenil, S9 apuca să organiseze
trebui sporit oel puţin cu 2 miliâne la an, şi oonstruâsoă oăi ferate. Prin marea lui
•chita pe cale diaristioă. In pausă se va juca. din Pirei la Mersina, ca să ia parte ounosointă de âmenl soiea totdâuna să şl
44
44
„Bătuta şi „Câluşerul . fără a spera, oă prin acâsta B’ar ajunge la bombardarea oraşului, la cas când alâgă ne oei mai oapabilî, ohiar dâoă tre­
la âre-oare oontopire. Numărul şcâlelor de buia să-i scâtă din negura necunoscutului, şi-i
Călândai'ul Plugarului pe stat s’ar uroa dela 1200 la 3600. Părta n’ar da satisfacţiă pănă Joi punea în fruntea întreprinderilor. Cea mai
anul 1893, redactat de Ioan Georgescu Foia ungurâscă oere apoi dela guvern, la amiaZî Austro Ungariei. mare parte a averii lui o moşteni fiiul său
şi apărut în editura tipografiei „A. Mure- să se pună ou tâtă seriositatea pe înfiin­ Constantinopol, 16 Noemvre. In Vilhelm, oare l’a supravieţuit numai ou 9
şianu din Braşov, oonţine: pe pagina ţarea de Kisdedov-urI, în fiă-care comună, cercurile diplomatice se vorbesce, aul. Aoestfa poseda 200 miliâne dolari, pre
u
oarî în âra morţii ii împărţi între oei opt
primă portretul bine reuşit al regretatului din cari eşind tinerele mlâdiţe ale naţio­ că P6rta otomană va da Austro-
fiu ai săi.
Alexandru Roman; urmâză apoi Regentul nalităţilor, ele ou atât mai uşor să fiă ao- Ungariei satisfacţia cerută. P6rta a
anului, începutul anutimpurilor, Sărbătorile oesibile pentru limba maghiară.
*) Apare Zilele acestea şi se p6te procura Proprietar: Dr. Aurel Mureşianw.
şi alte dile schimbătâre; Calculul sărbăto­ Nu mai trebue să pierdem cuvinte
prin administraţia foiei nostre şi dela librăria
rilor mai mar!; Posturile şi altele; apoi pentru a arăta, câtă mistifioaţiă şi răutate Ciurcu. Redactor responsabil: eiresoriai Maior.