Page 25 - 1897-11

,<
Mscîimi ÂfUdiistntliaci, !) 6az0ta iese îi flă-care iii.
si flpagMt Abonament!) pentru Austro-Ungana:
SlPSifOV, sisţft KHfti’9 ÎVî, 80. Pe un an 12 fl., pe şbse luni
6 fi., pe trei luni 3 fl,
Snîsaozi asâittuuaio a® ss>
ijsSa&Mio, — Utmv.wtbpt* a» » N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe an.
Pentru România si străinătate;
>»ia£hATE se prmiese Io Adrr.l- Pe nn an 40 franol, po şăse
distrnţlwno in Bsti^ov ţi ia nv- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
jaitărola Birouri do un,muluri: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Yiena: X. Dnkw, SMnrick
BihaUk, Rudol/ Xosu, 1. OppolOu 9e prenumără la tâte oficioie
llaohfolger; Anton OppiUk, J. poştale din intru şi din arară
Danntocr, In Bndopoata: 1. f. m şi la dd. aoieotori.
iPo'.dberferi, iekttitn Bumat; in AMamimtul muu Btasor
Bnouiesci: Agtnce .Havot, Sno- administraţiunea, piaţa mare,
ccrsaie do Bonmanio; in Ham­ târgul Inului Nr. 30 etagiu
barul Karoiyt <6 Mtbmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Ineerţlunllor: o siria luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 60 or.
gormond pe e ooldnă 6 oz. iji Cu dusul în casă: Pe un an
BOor. timbru pentru o pubh- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
«are. Publieări mai deae după 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
i Reclame pe pagina a 8-a o tele oăt şi inserţiunile sunt
I rorm 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 248. Braşov, Vineri 7 (19) Noemvre 1897.

„Situaţiunea schimbată *. noi pierderea Transilvaniei şi a drep­ Sturdza, după acel corespondent, se Acesta era situaţia la finitul anu­
4
turilor nâstre politice-naţionale — o termina cu cuvintele: „Ultimul rest lui 1883 şi la începutul anului 1884,
ii. nouă luptă cu şiruri concentrate ale de instrăinare a dispărut deja şi ar­ în lunile de miere ale apropiărei
E grea adese-orî chiar şi nu­ tuturor Românilor de sub stăpânirea monia cea frumdsă, care s’a stabilit României de Austro-Ungaria şi de
mai încercarea de-a de9coperi cura­ ungurâsca sub egida unui program între Austro-Ungaria şi România, e celelalte state ale triplei alianţe.
tul adever asupra celor ce s’au pe­ naţional comun. aşe4ată pe aşa solide fundamente,
trecut şi se petrec, mai ales atunci, Acesta concentrare naţională ro­ încât are prospecte, că va dura mult
44
când persdnele, cari sunt în joc, nu mână încă în primele stadii ale or- timp . Deschiderea delegaţiunilor.
numai trăiesc, der se află încă pe ganisaţiei sale a deşteptat cele mai La aceste organul nostru a fă­ Alaltăerl ş’a început activitatea în
scenă. In politică cu deosebire este mari îngrijiri ale adversarilor nâmu- cut următdrele observări, pe cari le Viena delegaţiunile anstro-ungare, faotorul
greu de a stabili adeverul, pentru- lui nostru. Şi când în 1888 la înce­ reproducem aici, fiind-că printr’ânsele ohiâmat a oontrola conduoerea afacerilor
că fiă-care parte, fiă-care direcţiă putul anului s’a pornit în totă Tran­ se marcbâză situaţiunea de-atuncî: oomune şi a stabili budgetul oomun.
are un interes a nu fi espusă sen­ silvania o mişcare energică de pro­ „Dâcă d-1 Sturdza s’a esprimat Delegaţiunea austriaoă şi-a ales de
tinţei condamnatâre a opiniunei pu­ testare în contra magbiarisării scd- în adevăr, că „ultimul rest al Înstrăi­ preşedinte pe oontele Leo Thun, âr dele-
blice. Rari sunt acei bărbaţi, cari lelor năstre, ţinându-se un şir de mee- gaţiunea ungară pe oontele Iul’.u Szapâry.
nării între România şi Austro-Un­
au tăria de suflet şi acea mărime a tinguri românesc!, puternicul Tisza Alegerea preşedintelui în delegaţiunea
garia ar fi dispărut, atuncî nu s’a
caracterului, ca, ridicându-se peste Kalman într’atâta s’aspăriat de acâstă gândit la prigonirea elementului ro­ austriaoă n’a mers toomai neted, oa de
pasiunile lumescî, călcând peste ori­ mişoare, — faţă cu care organul lui, mânesc în Ardeal şi Ungaria şi la ur­ alte ori. Delegatul Hoffmann-Wellenhof a
44
ce susceptibilitate personală, având „Pester Lloyd cjicea, că „acest po­ deolarat în numele aderenţilor săi, oă nu
mările, ce le pdte avâ şi pentru Ro­
înaintea ochilor numai ţînta obiec­ por românesc este dirigiat de con­ ia parte la desbaterl şi la alegerea de pre­
mânia. Acâstă prigonire nu este de
tivă, se recunoscă pe faţă şi fără ducătorii săi într’un mod fărte în- şedinte decât numai ou reserva, oa din
natura a delătura înstrăinarea din­
încunjur greşelile şi rătăcirile lor şi grijitor şi că el „dă printr’asta o aoâstă participare să nu se tragă nici o
w
tre ambele state, ci dincontră tre­
să-şi [îndrepte paşii pe cărări mai nouă dovadă de putere — încât a bue să-o perpetueze. Suntem con­ conseoenţă asupra împărţirei saroinelor oo­
14
bune. umblat pană a voi să constrîngă pe vinşi, că d-1 Sturdza nu înţelege mune.
Slăbiciunea acesta se va ob­ Arcbiereii noştri de a da circulare prieteşugul cu monarchia nâstră aşa, Afară de acâsta Hoffmann-Wellenhof
serva cu deosebire acolo, unde se pentru a opri pe preoţi să participe ca pe conta lui să se înâsprâscă a mai deolarat, că asupra budgetului co­
va simţi mai mare lipsă de ceea ce la acele adunări românesc!, ceea ce încă şi mai tare prigonirile în con­ mun nu va întră în desbatere deoât numai
numim şcolă politică. în parte i-a şi succes. tra Românilor din marele imperiu. ou condiţia dâcă paotul cu Ungaria se va
Şi în caşul acesta ne aflăm noi Lupta se continua cu zel atât Dâcă va privi însă cu atenţiune la încheia pe oale parlamentară.
Românii. De am pune întrebarea mai mare, cu cât se ridicau mai cu cele ce se petrec la noi în timpul Declaraţiile acestea au făout rea im­
fiă-căruia dintre fruntaşii noştri, cari înverşunare duşmanii în contra nds­ din urmă, de când Regele Carol şi presia asupra delegaţilor cari fac parte din
au luat parte la mişcarea nostră tră. Era un avânt plin de însufleţire ministru-preşedinte Brătianu au fost majoritatea lui Badeni.
politică dela 1881 încâce, cu greu şi de energiă, ce se simţia în tdtă la Viena, nu i va fi greu de a-se Luâ apoi ouventul contele Leo Thun.
am putâ ajunge la o lămurire a ade­ ţera între Român!, cari se organi- convinge, că partida ungurâscă dela El c}io0> oă delegaţiunea, pătrunsă de do­
văratei stări a lucrurilor, căci p6te saseră în tdte părţile cu tdtă serio- putere deduce în adevăr din ami­ rinţa de-a se susţine posiţia de mare pu­
toţi s’ar strădui a’şî salva consciinţa sitatea. ciţia cu România necesitatea, ca Ro­ tere a monarchiei şi de a-se dooumenta
cjicend, că au făcut tot ce li-a stat In acâstă stare de crescere şi în­ mânii din statul ungar se renunţe la tote înăuntru şi în afară autoritatea casei de
în putinţă. Fârte puţini s’ar găsi, tărire a organisaţiei partidului nos­ drepturile lor şi se accepte necondiţionat Habsburg, va da guvernului, oomun mij-
cari se recunăscă, că au greşit. tru naţional, ce ne unia acum pe situaţiunea, ce le au creat'o duşmanii se­ looele necesare pentru ajungerea acestei
11
De aceea nu vom pute afla ade­ toţî: Ardelenî, Bănăţeni şi Ungu­ culari ai naţionalităţii lor . (Gaz. Trans. mari ţînte. Ca şi in sesiunile trecute, aşa
vărul, dăcă ne vom mărgini a con­ reni, ne aflam noi când, în tdmna dela 30 Oct. 1883). e de rândul acesta se va reounâsce ten­
sulta părerile individuale. Pentru a anului 1883, sosi la noi vestea, că Foile oposiţionale din România, dinţa guvernului, de a aduoe în consonanţă
atinge însă totuşi ţînta de a câştiga politica esterioră a României caută reproducând şi esploatând în feliul şi ermoniă oapaoit.atea de servicii a popo-
claritate asupra faptelor şi întrelă- o apropiare de tripla alianţă. lor cele scrise de organul nostru în raţiunei pe csre o representă. In interiorul
sărilor nostre în acest period însem­ Vestea a fost primită în tabăra acestui cadru vom da bravei armate mijlâoele
cestiunea acâsta, au stârnit întru atâta
nat de 16 ani al vieţii năstre na­ ndstră şi a adversarilor noştri cu mânia pressei liberale guvernamen­ necesare, cari o fac capabilă de a oores-
ţionale, trebue să trecem peste tote aşteptări şi speranţe cu totul opuse. tale încât acâsta a năpădit asupra punde aşteptărilor ce se pun în ea.
părerile subiective şi să judecăm ac­ „Gazeta Transilvaniei a tăl­ „Gazetei Transilvaniei mustrându-o In aceeaşi (fi s’a desohis şi delegaţiu­
44
44
tivitatea nostră politică după resul- măcit atunci aşteptările, ce le puseseră aspru „că voesce să înveţe pe băr­ nea ungară. După alegerea oontelui Juliu
ţaţele ei. Românii de dincdce într’o apropiare baţii de stat român! ce trebue să Szapâry de preşedinte, acesta ocupând fo­
Aceste resultate sunt de diferite a României de monarchia ndstră în facă . Noi am respins acesta învi­ toliul presidenţial 4' între altele :
44
se
feluri, positive şi negative, resultate mai mulţî articulî şi în câteva po­ nuire, arătând că este cu totul ne- Când ooup acest loc nu pot lăsa nea­
ce se datoresc stăruinţei şi hărniciei lemice, ce le-a avut cu foile ma­ basată, că nu ni-a venit în gând a mintite câte-va evenimente, ce ne sunt cu­
desfăşurate de conducerea politică ghiare, cari în frunte cu organul lui ne băga nasul unde nu ne fierbe 61a, noscute tuturor. Acestea sunt enunoiaţiu-
în decursul periodului din cestiuno; Tisza susţineau, că n’avem să spe­ der ca cj^r independent ardelenesc nile, ce le-au făout câţl-va principi încoro­
resultate, ce sunt a se mulţămi mun- răm nimic din partea României nu vom renunţa nicî-odată la drep­ naţi, oarl t6te convin în a arăta, oă atât dom­
cei şi stăruinţelor mai multor gene- pentru realisarea dorinţelor şi a pre- tul de a ne pronunţa liber şi cum nitorii, cât şi naţiunile doreso susţinerea
raţiunî, precum şi virtuţilor naţionale t8nsiunilor ndstre, fiind-că România vom afla de bine şi asupra politicei păcei. Tripla alianţă, oare este basa poli­
u
ale poporului nostru; ori, avend în „seu nu voiesce seu, nu pote se ne ajuta . esteriâre a României. ticei nostre esterne, ţîntesoe la susţinerea
vedere partea negativă, resultate Organul nostru a răspuns: de Ni-s’a dat atuncî satisfacţia ce­ păoii, şi, după cum apare şi din aceste
rele şi desastruâse, ce avem să le ce se nu voescâ bărbaţii de stat din enunciaţiunl, şi alte puteri au în vedere
rută şi s’a rectificat aserţiunea de
atribuim parte dibăciei adversarilor, România a contribui din parte-le să acâstă ţîntă. Susţinerea păcei este ou atât
mai sus, der din acel moment „Ga­
parte propriei negligenţe, necapa- se curme persecuţiunea elementului mai importantă pentru Ungaria, cu cât sub
44
zeta Transilvaniei a fost luată rău
cităţii şi pasiunilor rele, parte în fine, român dela noi, care este o amenin­ scutul ei putem luora neturburaţl la orea-
la ocbî de cercul d-lui Sturdza.
împrejurărilor neaternătore de una ţare pe faţă a elementului omogen ţiunile nâstre interne.
Intr’aceea luptele la noi deveni­
seu alta, cari constitue pentru unii din statul român? Şi de ce se nu De aceea în raportele ministeriului
seră tot mai înfocate, partidul na­
un noroc orb, 6r pentru alţii o păta pune România un cuvânt bun oomun se va da espresiune aoestei ten­
tristă şi neînlăturabilă calamitate. în favorea ndstră tocmai acum, când ţional român era tare şi mare şi-şî dinţe, care cu siguranţă pâte oonta la spri­
urma drumul său cu totul indepen­
Ne vom da silinţa să le avem Austro-Ungaria caută alianţa ei şi-i jinul comisiunei regnicolare.
dent de cele ce se petreceau în sfe­
în vedere tăte acestea în espunerile atribue un mare preţ. Şi dre Ro­ Rar s’a întâmplat — oontinuă Sza-
ce urmeză. mânia să nu fia în drept a aştepta rele diplomaţiei. pâry — oa oele două delegnţiunl să fi ho-
# *
* -- cum a scris d. Maiorescu — dela De altă parte guvernul ungu­ tărît ou vot comun asupra vre-unei oes-
Obiectul scrutării năstre este pe­ un stat vecin şi amic, ca să îmbu- resc se gândea la făurirea de nouă tiunl. Divergenţele de păreri s’au resolvat
riodul dela 1881 încâce, de când s’a nătâţescă relaţiunile dintre Românii arme spre a ne prigoni. Tisza ame­ de ordinar prin voturi paralele. E de re­
pus temelia partidului naţional ro­ transilvăneni şi Maghiari? ninţa presa nostră cu măsuri escep- comandat ca acâsta sâ se urmeze şi de
mân din Transilvania şi Ungaria. Tot pe atunci, am publicat o ţionale şi organul lui ne vorbea me­ astă-dată, câol din punotul de vedere al in­
In acest an s’a inaugurat—după convobire, ce a avut’o ministru de reu de „promisiunile obligătâre , ce tereselor monarohiei e de dorit susţinerea
44
un period greu ce a urmat marelui esterne D. Sturdza cu coresponden­ le-ar fi dat guvernul român, în pri­ ooncordiei şi bunelor relaţii între oele douâ
44
desastru, care a adus cu sine pentru tul unei foi englese. Declaraţia d-lui vinţa „agitaţiunilor române . state. Nu prin invidiare, oi prin bunăvoinţă