Page 26 - 1897-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 248—1897.

să ne purtăm unii ou alţii. Nu ou patimă, oa atarl vor fi trecute în tâte cărţile de slabă. T6te aoestea dovedeso — continuă s’a aplioat în oontra nenorocitului său frate
oi ou eohitate să procedăm la resolvarea învăţământ, în chartele geografioe, în ao- rectorul, — că nu-i adevărat, ba e o oa- a fost o sorisâre neiscălită, după oare căpi­
afacerilor, şi atuno! ne va succede susţi­ tele publice. lomniă aserţiunea, oă Ungaria ar fi asuprit tanul ar fi vândut unei puteri străine do-
nerea raporturilor amioabile şi bune, pe Fiâ-oare îşi pote închipui câtă ură vre-odată naţionalităţile. Din potrivă, ne­ oumente ofioiâse franoese. „Am onâre însă
oare noi din parte-ne punem mare greu­ trebue să aibă aceşti 6menl pentru a tot maghiarii s’au împărtăşit de tote drepturile, a-ţl declara“ — dioe fratele căpitanului —
tate. ,. oe nu este ungur; oât de puţină oonsoiinţă favorurile şi privilegiile, oa şi Maghiarii. „oă autorul aoelei sorisorl este colonelul
Puterea monarohiei şi desvottctrea Un au despre drepturile naţionalităţilor, înoât Dâeă ei au avut merite, toomai aşa au pu­ Walsin-Esterhdsy, oare în tâmnaauului treout
gariei sunt cele mai sigure garanţii pentru aprâpe de vâoul al XX-lea să decreteze tut să fiă oonţl, baroni, oa şi Ungurii. a fost ous în disponibilitate. Aoest Walsin-
armonia între tron şi naţiune. Losinoa Ma- desfiinţarea tuturor numirilor geografioe, C’un cuvânt am primit pe naţionalităţi, ca Ezterhâzy este identio ou acel om, oare a
jestăţii Sale înainte cu 30 de ani era: In- oarl esistă dela întemeierea Românilor în pe nisoe fraţi. scris documentul din oestiune. „Figaro“
orederea mea în virtutea străbună. Faptele Transilvania şi Ungaria. Spune apoi d-1 Herozeg, oă la înce­ spune, oă oontele ungureso a dispărut din
sale mal nouă sunt tot atâtea mărturii, că Şi ou tâte aoestea baronul Banffy eb­ put nobil a fost orl-oare fiiu al patriei, Paris. Mulţi ored, oă el vă(ţându-şl pieirea,
răsplătesoe alipirea „naţiunei" prin încre­ oşa mai dăunăcjl în Cameră, oă raporturile oare s’a luptat pentru patria oomună, pen­ se va fi refugiat în străinătate. — Frumâse
derea oe o pune în ea. dintre poporul român şi guvernul maghiar tru oausa naţională oomună... virtuţi nobilitare maghiar© !
Raportorul Miinich a cetit apoi res- sunt esoelente. „Aoestei toleranţe şi mărinimii fără
criptul ministerial prin care aviseză dele- Dâr cum voesol, domnule baron, oa să pâreohe este a-se atribui, oă afară de ho- 0 pomposă sinagogă în Budapesta.
După oum anunţă „Pol. Corr.“, în ourând
gaţiunea, oă ea va fi deschisă rdlprinMa- esiste raporturi bune între voi şi poporul tarăle patriei nâstre, nu este ţâră în Eu­
jestatea Sa. român, când nu îngăduiţi aoestui popor ropa, unde naţionalităţile s'ar fi întărit mai are să se pună în luorare la Budapesta
S’au ales apoi suboomisiunile. băştinaş, aoestui popor, oare este întâiul tare şi unde să fii păşit ou mai mari pre- olădirea unei sinagoge atât de mari şi atât
de pompâse, oum nu mai esistă nioăirl.
stăpân şi întemeietor al Transilvaniei şi oe- tensiunl faţă cu statul. Sub soutul tendin­
Sinagoga va costa oam 5 — 6 miliăne fior.
lorlalte provincii loouite de Români, oând ţelor de naţionalitate s’a ţeşut un rooiu în­
Mişcarea naţională şipressastră­ şi se va estinde pe patru strade. Ea va fi
nu îngăduiţi acestui popor să-şi păstreze treg de machinaţiunl oontra statului, asis­
ină. La Tribuna“ din Roma, organul pri­
v o mărturiă viuă de marea putere, la oare
mului ministru di Eudini, publioă un elo­ numirile veohl românesc! ale satelor, ora­ tenţii şi vieţii lui. Faţă ou aoeste tendinţe
şelor, munţilor, văilor etc. ?... nu ne este iertat să rămânem indiferenţi, au ajuns Jidanii în Ungaria.
gios articol despre mişcarea naţională din
România şi despre luptele Românilor de Când limba este prigonită, oând bi- căol ele (naţionalităţile) şî-ar esplica-o Un baron unguresc în închisbre, Tri­
dinoâoe. serioa este urmărită, oând Românii sunt drept o slăbioiune spre paguba nostră". bunalul din Budapesta a osîndit nu de
oropsiţi şi nesoootiţî; oând acestor întâia Jupâcul reotor înoepe apoi să ame­
„La Liberte din Paris publioă un mult pe baronul Atzâl Bala la 14 (Ţie iu-
nou artiool favorabil oestiunei naţionale. stăpânitor! ai pământului nu li-se mai în­ ninţe. Dâoă vre-odată am avut putere, apoi chisâre de stat din oausa unui duel, ce-1
oe
„Gorriere di Napoli“ arată importanţa găduie niol să se numâsoă ou numirile lor acjl de sigur o avem — (Ţ el. Incinte ou avusese ou câţl-va ani înainte ou un con-
străbune; o miie de ani, eram numerioesoe numai
României în tripla alianţă şi .regretă poli­ cipient ministerial. Cu mirare oomunioă
tica austro-ungară faţă de România. Când în soblă se urmăresoe desfiin­ oâte-va mii; acjl însă întreoem şi miliânele. foile unguresol, oă baronul n’a oerut gra­
ţarea soâlei române, maghiarisarea numelor înainte ou o miie de ani era vorba de cu­
ţiere, oi din contră, a petiţionat să ’i se
oopiilor; cerire, aŢ însă avem o problemă mai dea oât mai ourând voiă de a-şl înoepe
Un răspuns nimerit. Revista „L'Et-
Când ori înoătrău te întorol nu vecţî uşâră: apărarea şi susţinerea statului nos­ pedâpsa. El va intra într’o închisâre din
ranger“ a intreprins o anohetă relativă la
decât acelaşi soop urmărit cu tenaoitate, şi tru istorio maghiar şi reahsarea unităţii na­ Budapesta.
congresul al 8-lea al păoei, ţinut la Ham-
oare este desfiinţarea naţionalităţei române, ţionale şi sociale maghiare.
burg în filele de 12—16 August 1897. D l Studenţi bătăuşi. Alaltăerl s’a întâm­
cum voiţi oa pace, linişte şi ooncordiă să „Noi nu provocăm luptele dintre na­
Y. A. Urechiă, întrebat, a trimis revistei plat pe soările universităţii din Yiena o
esiste între Români şi Maghiari ? ţiunea politioă şi naţionalităţi. Dâoă am
următorul răspuns: „.. .Totă lumea cere bătae formală între studenţii oehî şi ger­
Un distins bărbat de Stat şi scriitor fi nevoiţi la aoâsta, nu ni-am speria de-a
pace, Tripla ca şi Dubla şi mai ales ţările mani naţionali. Cinol studenţi oehî con­
engles numesoe pe Unguri Tură creştini. le şi învinge pănă în fine. Naţiunea ma­
mici, oa a mea. Dâr a voi nu e a pute, ori versau în biblioteoa universităţii. Doi stu­
Cam aşa este. Cu t6te aoestea trebue să ghiară se ounâsoe pe sine, îşi ounâsoe po-
oe ar cjio® proverbul. Ceea oe aşi cere Con­ mărturisim, oă fiind dată atitudinea Ungu­ siţia, dreptul său, şi oonsoiinţă ei de sine denţi germani au mers la ei şi le-au cjis:
gresului păoei precum şi Uniunei parlamen­ „La universitate germană nu e obioeiii a-se
rilor cătră naţionalităţile din Ungaria, in o faoe şi mai puternioă".
tare, este să studieze ceva mai bine ofles- vorbi oehesoe", Dintr’asta s’a năsout oârtă.
special purtarea lor faţă cu Românii, Turoii După ameninţări urmâză momeli.
tiile cari ar pută dintr’un moment într’altui, adevăraţi, Turoii musulmani sunt de pre­ Reotorul Herozegh se bate în piept şi jură, Un student german lovi peste faţă pe un
pune foo oelor patru colţuri ale lumei. Şi student ceh, după oeea-oe tinerii cehi au
ferat. oă Ungurii vor să trââsoă în paoe ou na­
tocmai asta nu se faoe... Am stăruit să luat pe bătăuşul german şi l’au dat jos pe
Cel puţin Turoii deşi au persecutat ţionalităţile, vrâu să inceteze nemulţâmirile
se pue la ordinea cţDei, în conferinţele nostre pe creştini, totuşi ei nu s’au atins de na­ şi neîncrederea lor, vrâu, în sfirşit, oa iu­ soărl.
intqrpelamentare, grava cestiune a naţio­
ţionalitatea lor, niol de religiunea lor. bire, amioiţiă şi frăţietate să lege pe Ma­
nalităţilor înglobate în statele polietnioe. Darul Ţarului pentru Creteni, Episco­
Turcilor nu li-a trecut prin minte, oa ghiari ou naţionalităţile. pul greoeso Nicefor din Canea a primit
Scumpul nostru secretar - general d-1 dr. Ungurilor, ca să desfiinţeze numirile vechi In conseoenţă el râgă pe universitarii
Gobat (Elveţia) a propus chiar un proiect ale tuturor satelor, munţilor şi rîurilor şi nemaghiari gă se adreseze oâtră el, ou sin­ însoiinţare dela consulul ruseso, oă Ţarul
de regulament al cestiuniei... D â r . . . dâr să le înloouiasoă ou numiri turoesol. ceră înoredere", căol mai bun amio, oa el, nu Nicolae va edifica ârăşî pe cheltuiala sa
âtă: proiectul este la dosar de trei ani, şi Turoii nu impun limba lor nici Bul­ vor afla. cartierul creştinilor, oare a ars ou ooasia
drăguţul de guvern unguresc continuă a-şl garilor, niol Greoilor, niol Sârbilor, nici In aoestea se cuprinde sorisârea des- turburărilor din Canea. Din incidentul
bate joc de lume şi a face viaţa amară Românilor... ohisă a rectorului Herozegh. Ne reţinem acesta biserica se va mări. Ţarul a mai
Românilor, Saşilor, Şerbilor şi Slovaoilor, Se c|i ) poterile centrale ţin la pentru astă-dată dela comentarii, cu atât dăruit săracilor din Candia, Rethimno şi
oe
tuturor naţionalităţilor, cari nu vor să se lase România ca să fiă favorabilă triplei alianţe. mai ales, oă sorisârea se combate ea pe Canea o sumă oonsiderabilă.
maghiarisate 1 Vreţi cu adevărat pace? Lu­ Se p6te; însă pentru ca şi România să ţie sine prin neadevărurile grosolane şi misti- Rescblă militară contra principelui
craţi atunol pentru dreptate. Când con­ la una din aoestea trebuesoe, oa aşa numita tifioările îndrăsneţe, oe oupriude. Sun­ bulgar. „Memorial Diplomatique" are soirea
gresele şi conferinţele vor lucra pentru tripla alianţă să convie, oă nu ni-se p6te din Sofia, oă foştii miniştri bulgari Nace-
justiţie, se va faoe un pas serios oătră pace.® .oere amicia cu Ungaria pe oâtă vreme tem siguri, că tinerimea universitată ne­
maghiară din Budapesta va soii să-i dea viol şi Radoslavov îşi dau silinţe se pro-
•fraţii noştri sunt persecutaţi şi se urmă­ vâoe o răsoâlă militară oontra principelui
importanţa oe-o merită: dispreţ desăvârşit!
resoe ou tenaoitate desfiinţarea naţionalităţei Ferdinand şi a guvernului.
Crisa parlamentului german.
Din Berlin se telagrafeză, oă parlamentul române.
Acâsta nu se p6te şi una oa aoâsta e : oi l e i . 1. Aplicarea multiplă. Nu există mijloc mai
se află într’o orisă seriosă din oausa pro­ s g i h i l bun, care se pote aplica la diferite caşuri, ca
nu va fi.
iectelor pentru marina de răsboiu. însuşi îm­ — 6 (18) Novembre Molls Franzbrantwein care alină durerile, intă-
păratul Wilhelm voesoe se desohidă adu­ resce nervii şi musebi întrebuinţându-se ca adaos
•j* Ioan Popovici. Din Cristian primim
narea deputaţilor, oa să arate oâtâ în­ băi etc. O butelie 90 cr. se p6te procura dîlnic la
semnătate dă el proiectelor pentru sporirea Ameninţări si momeli. trista soire, că veteranul preot al aoelei prin poşte, dela farmacistul A. Moli liferantu,
oomune, i o a n P o p o v i o l , a răposat acjl curţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din
marinei de răsboiu. Cercurile normative
Rectorul universităţii din Budapesta, nâpte. El a fost un preot vrednic, Român provincie sS se ceră espresă preparatele lui Moli,
ored de absolut imposibil, oă ministrul va prov6<l te cu marca de contravenţie şi subscriere,
u
Hercsegh Mihâly, adresâză în „Budapesti de inimă şi fârte iubit de toţi oâţi îl ou-
suferi şi a doua refusare a preiectelor din
Hirlap“ de acjl o epistolă deschisă cătră nosceau. La întrunirile nâstre naţionale el
partea parlamentului. La oas însă, că totuşi
tinerimea universitară nemaghiară din Peşta. întotdâuna lua parte, la unele oa membru
aoâsta se va întâmpla, împăratul va fi silit Budgetul comun pe 1898.
Motiv la acâstă sorisâre i-a dat „sâra activ. Perdarea aoestui vrednio preot şi în­
se disolve oamera. E posibil, oă nouele
u
de înfrăţire româno-sârbo-slovacâ , unde s’ a sufleţit Român va produce multă întristare Ministeriul comun de esterne oere pen­
alegeri se vor faoe încă anul aoesta.
proolamat sărbătoresoa solidaritatea tineri- între Românii din tinutul nostru. Dumnecjeu tru anul 1898 un budget de 4,012,9C0 fi.,
mei oelor trei naţiuuî şi „pornirea unei ac­ să-l odihnâsoâ în paoe! mai mare ou 32,500 deoât oel diu auul
ţiuni contra politioei. de hegemonia şi asu­
Maghiarisare cu ori-ce preţ. treout.
prire maghiară". Bulgarii şi Serbii în Macedonia. Din Ministeriul comun de răsboiu oere ur­
Bitolia se anunţă, oă Bulgarii şi-au pus
Sub titlul acesta „Drapelul“ din Mâneoând dela punotul aoesta reo- mătorul budget: armata oomună pe 1898
serios în gând se estermineze pe propa­
Bucurescî, organ naţional-liberal, scrie torul Herczeg, isbit pe cum se vede în are nevoie de un budget ourat. de 137,614:,
următorele despre cele mai noue în­ cavalerismul său, faoe o lungă polologie la gandiştii sârbi din Turcia. Astfel după asa­ 828 fl., mai mio oa oel din 1897 ou 46,000
sinarea preşedintelui eforiei sârbesci din
cercări de maghiarisare: adresa tinerimei nemaghiare vrând tot-o- fi. Marina de răsboiii un budget ourat de
Bitolia, Bulgarii au ataoat ou bastonele
Acum de ourând ministrul de interne, dată s’o certe şi s’o dăscălesoă. 14,481,620 fl., mai mare ou 500,000 fl, oa
înoă pe un efor şi doi profesori sârbi, oarl
Perozel a depus pe biuroul Camerei din Lumea intrâgă, cjioe el, ounâsoe tole­ cel din 1897. întreg budgetul ministeriului
au fost snopiţi în bătăi. La Perlepe au
Pesta un proiect de lege, oare ţintesoe la ranţa politioă, pe jOare naţia stăpânitâre a oomun de răsboiii faoe 152,096,088 fl., mai
avut aoeeaşl sârte o profesâră sârbă şi o
maghiarisarea tuturor numelor de oomune, eseroitat’o o miie de ani faţă cu oelelalte mare ou 454,000 fl. oa în anul precedent.
elevă a sa. Autorităţile au luat măsuri se­
rîurl, munţi, văi, ale oăror nume aotuale rasse din patriă. N’are în istoria lumei pă- Ministeriul comun de finanţe oere pe
vere în oontra Bulgarilor.
nu sunt ungoresGl. reche mar inima, ou oare legislaţia ma­ 1898 uu budget de 2,140,240 fl, mai mare
Se va întoomi un biurou special, oare ghiară s’a purtat faţă de rassele de popâre Nevinovăţia lui Dreyfas. In afacerea ou 52,410 fl. oa în 1897. Budgetul condu-
va înlooui treptat tote numirile româ- refugiate aici. Aoesta o doveso nenumăratele Dreyfus s’a întâmplat ou ejma de alaltăerl oerei oentrale e de 16,100 fl., pensiile oo­
nesol, germane, slovaoe etc., ou numiri ma­ legi, privelegii şi binefaceri, oe a dat statul o schimbare sensaţională. Fratele căpita­ mune sunt mai mari ca 36,310 fl., ele con-
ghiare. ungar nâmurilor străine oropsite.... St. nului osîndit, Dreyfus Mathien a adresat stitue pentru 1898 suma considerabilă de
Odată acâstă maghiarisare geografică Ştefan a avisat pe fiii săi se părtinâscă pe ministrului franoes de răsboiii o sorisâre, 1,945,510 fl.
făoută, numirile cele nouă devin ofioiale, şi străini, oâol o ţâră o’o singură limbă este în oare îi declară, oă singura armă, oare Din budgetul acesta cade pe Austria