Page 27 - 1897-11

Nr. 248-1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

71,883,784 fl. 59 or.; pe UDgaria 30,807,336 Cei doi prieteni (istorisire morală) trad. de Vasile" (desorierl instructive); Norocu’n Constantinopol, 17 Noemvre. Sul­
fl. 28 cr. N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiâ de casă, oomedie într’un act, looalisată din tanul a declarat, că din causa in­
Ministeriul de răsboiii va oere un cre­ G. Coşbuc; Bogatul şi săracul în spiritul nemţesoe. Acestă comedie uşâră, ou trei cidentului dela Mersina, P6rta va
dit estra-ordinar de 750,000 fl. lumei şi în ordinea Provedinţei de Dr. persâne, s’a juoat gu sucoes de „Societa­ da Austro-Ungariei cea mai deplină
Elefterescu; însurat de două-orî, (novelă tea rom. de cântări şi musioa diu Caran­ satisfacţiă.
poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco­ sebeş" şi de „Corul plugarilor" din Logo-
Cestiunea Cretei. nomică, redactată de I. Georgescu, începe jei. In broşură separată încă se află aoâstă Belgrad, 17 Noemvre. Soirea,
că exregele Milan se stabilesce ărăşl
cu un articul: Economia înţelâptă; urmâză piesă la Librăria dieoesană şi costă 10 or.
Articolele tratatului de pace se fao în Serbia, a indispus forte mult cer­
Rotaţiunea în cultura legumelor; Incolţirea In partea eoonomioă: Uu traotat amănun­
destul de repede — ţinând sâmă, biDe în­ curile diplomatice din Petersburg.
sămânţelor; Bolele animalelor de casă; în­ ţit despre cresoeerea pomilor; Apoi dife­
ţeles, că formalitatea acesta se tace între Guvernul rusesc se fi declarat, că
grăşatul porcilor; Animale folositore şi stri- rite poesii de Coşbuo, Bolintinean, Alexan­
Turol şi Greoi şi sub înaltul patronagifl al ţine de subdemnitatea sa a comu­
căciâse grădinăritului şi plugăritului. La dri, I. Văcâresou, Vioara Magdu eto. Sfa­
oonoertului europân, despre oare lordul Sa- nica direct cu un guvern, care su­
urmă câte-va pagini de poveţe, Diverse, turi, Vorbe înţelepte, Glume. Preţul 30 or.
lisbury a spus în discursul său de la Gu>l- fere, ca Milan se fiă ărăşî uuălta
Glume etc. apoi câte-va cole de anunţuri. Mai avem apoi oălindarul dieoesan
dhall, că e o maşină, care luorâză fbrte unui guvern eogles şi eventual să
Preţul 25 cr,; trimis prin postă 30 cr. La
încet. d„la Arad, lobtal.t .Căhndar pe a». Ma perioliteze pacea in Orient. Din oau-
10 esemplare comandate de-odată unul se
;
.
In ourend tratatul întreg va fi făout Ohnslos 1S98-. Conţine: Şamanul Me-I a aodsta Ru8 a şi a reohiâ[nat pe
dă în cinste. De vencjare la Tipografia „A.
,
şi se va pune în aplioare. tropoliai gr. or. române în general „ al 00nau ul sSu din Belgrad . Toto daU
Mureşianu“ în Braşov.
Nu s’a isprăvit însă ou asta. Un al Dieeesei AratMui in speotal. In partea Îl- Rusia a prote8 tat contra desbutării
doilea punot ai oestiunei orientale va veni „Călindarul poporului“ are formatul tarar»; Orfana Satului; Din valurile vieţii; ! po!i tice a fostului rege. Atitudiuea
numai de oât pe tapet: cestiunea cretană. oel mai mio între călindarele nâstre, dâr Poesii: „Soara" de Coşbuo, „Doină" de V acesta a Rusiei a produs mare sen-
Se soie, oă ambasadorii puterilor la e tipărit măruat şi are un cuprins bogat şi va - E. Moldovan; „Sămănătorul" de R. Bor saţia în cercurile diplomatice de
Constantinopole au tratat cestiunea multă rint, aducând piese sourte, dâr multe partea, toş; „Din Scriptură" de G. Bodnariu. O aici. Ministrul-preşedinte Georgevioî
vreme înainte de isbuonirea răsboiului greco- literatură e bine representată, oea eoouo- nâpte între „duhuri neourate" (din aminti­ a lost chiămat acasă din Constan­
turc. Pănă la acel moment, puterile se în- mică (însă mai slăbuţ. In text se cuprind rile unui oficer prisonier), trad. de Ionel; tinopol.
ţeleseseră să deslege cestiunea hotărînd pe portretele d-lor Pop de Băsesol, Iosif Steroa N’ai mânca ceva? (poesiă) de Speranţă;
'Turoia să aoorde Cretei autonomia. Şuluţiu, a regretatului Ioan Hannia, a scri­ Din viâţa dela sat, de luliu Grofşoreanu;
Soluţiunea aoâsta e pentru moment itorului CreaDgă, Dr. Lueger şi Jules Verne, Vlad Teişan (poesiă) de A. Muntean al lui D I V E R S E .
cea mai nemerită, întru oât împaoă t6te in­ ou scurte notiţe biografice pentru fiă-oare. Vasile; Constantin şi Voiohiţa (baladă pop.
teresele. Autonomia va pune oapăt disor- Călindarul apare la Sibiiu în editura „Tipo­ din Bihor) de V. Sala. In fine mai multe împotriva ofticei. ţfiarele străine pu-
dinelor din insulă, va lua Greoiei motivul grafiei", sooietate pe aoţii, şi costă 20 or. poesii poporale, glume eto. Preţul 30 cr. I blioă soirea, oă profesorul Paterson dela
agitaţiunilor şi al intervenţiei în aoelaşi Tot la Sibiiu au apărut în editura Universitatea din Glasgow nr fi desooperit
timp însă păstrâză integritatea imperiului lui Kraffc trei oălindare, anume: !„Amicul — i un lâo împotriva ofticei. Resultatele favo-
, ,
...
Convocare.
„
. .
A r
•otoman. Poporului", „Călindarul Săteanului* şi „Pos• rabiJe pe oarl le-a dobândit profesorul Pa-
Isbuonirea răsboiului greoo-turo a oprit naşul*. Cel dintâiâ, întocmit de Gr. Sima Onoratele Ddmne membre ale Reu- terson, nu se basâză numai pe esperiente
luorurile pe loc. al Ini Ion, conţine: Istorii orientale (după niunei femeilor române din loc se convdoă făcute cu oea mai mare îngrijire asupra
Asupra chipului oum va fi reluată Ges­ Voltaire) de Gr. Sima al lui Ion. Originea la adunarea generală ordinară, oe se va animalelor, oi si pe esperientele pe cari
tiunea „Kdlnische Zeitung" spune, oă con­ şi sporiul înriurirei grecesc! în târile ro­ ţinâ conform statutelor Vineri 7 (19) No- Paterson le-a făcut asupra lui însu-şl. Cou-
tele de Goluoho'wsky a propus cabinetelor, mâne (din Istoria Românilor de Xenopol); emvre o. la 2 6re p. m. în sala oea mare trar tuberculinei d-rului Kooh, dela oare
ca oestiunea să fiă dată din nou în îngri­ Jubileul „Albinei"; Partenie Cosma (por­ din edificiul şcâlelor. se aşteptase vindecare în oas de b61ă, se-
jirea ambasadorilor de la Constantinopole. tret şi biografia); Produotiuuea literară ro­ De6re-oe la ord'nea (filei este pusă rul profesorului Paterson ar servi oa un
E probabil, oă aşa se va face. mână în Transilvania (din raportul literal şi cestiunea modificării statutelor, la care mijloo preventiv şi s’ar putâ întrebuinţa
Turoia — se înţelege de la sine — comitetului Asooiaţiunei); Enoiolopedia Ro­ oonform statutelor veohl trebue să fiă de ou folos la aoei 6menl cari, printr’o dispo-
-face tot oe pdte oa să întârdie reluarea mână" (păreri ale pressei); Podul lui Tra- faţă majoritatea absolută a membrelor or- siţie moştenită, prin disposiţia generală a
•oestiunii cretane. ian şi podul Carol I etc. Iu text mai multe dinare, de aceea sunt rugate Ddmnele mem- oorpului, eto., sunt espuşî la pr'mejdia oon-
portrete şi ilustraţiunl. In partea economioă bre a-se întruni în număr cât se pdte de | traotărei ofticei. Savantul engles asigură,
se află un singur traotat (după Vranyi). Că mare. oă serul întrebuinţat de el, pe oare l’a luat
Uniunea musulmană. lindarul peste tot, deşi conţine materii in­ Ordinea cjilei este următbrea : dela găini oftioate, posedă o aoţiune hotă-

teresante, nu e întoomit pentru poporul de 1) Desohiderea adunării. 2) Apelul rît distrugătore a tuberoulelor la animale
Sultanul Abdul-Hamid visâză luorurî
rând. Preţul 40 or. nominal. 3) Proieotul de modificare a sta- sugătrtre. Experienţele profesorului Pater-
minunate în străluoitul său palat din Yildiz-
'Kiosk. Visul acesta, oare, după modestia lui, „Călindarul Săteanului* este, ca-i drept tutelor. 4) Raportul general al Comitetului son sunt forte interesante, şi mai ou
aprbpe n’are păreohe/ e visul, oa dela Ma- cel mai ieftin între călindarele românesci 5) Raportul cassei. 6) Rapdrtele despre re- sâmă aoelea oarl le-a făcut asupra Ini
roooo pănă în depărtatul Orient, tot musul­ dela noi, dâr e şi oel mal sărac în ouprins, visiunea socotelilor. 7) Demisionarea oomi- însuşi pentru a vedâ efeotul serului an­
manul drept oredinoios să se unâsoă, după căol afară de partea ourat oalendaristioă tetului vech'h. 8) Alegerea unei presidente pra organismului omenesc. Domnul Pa-
porunoa coranului, sub stăpânirea marelui şi de anunţuri, nu are deoât 9 pagine, oon- ad hoc şi a două D6mne pentru sorutiniu. terson a făout un şir de esperiente
Padişah. ţinând portretul şi biografia lui Hannia, < 9) Alegerea comitetului nou. 10) Alegerea ffirte neplăcute; dâr, deşi îşîînooulase doze
Ideia acestui vis frumos este răspân­ legendă din popor (poesie) şi câteva po preşedintei. 11) Desbaterea budgetului pe mari, totuşi încetând de a se mai înooula
anul 1897 — 8. 12) Alegerea Comisiunei pen­ oâteva săptămâni, dispăreau fenomenele de
dită în cele patru părţi ale lumei de fiiarul veţe, glume etc. Preţul 17 or.
tru revisuirea socotelilor pro 1897—8. 13) b61ă, oeea oe dovedesoe, oă inooulările
turoeso „El Kihad el Islam*, ceea oe în- y,Posnaşul", al treilea oăliudar apărut
Propuneri eventuale, 14) Designarea a două încet oresoânde pot fi suportate de oorpul
sâmnă: Un’unea musulmană. In programul în şditura librăriei W. KrafFt, este un oă-
verifioătore a protocolului. omenesc, fără oa aoesta să sufere sdrun-
acestei nouă foi turoesol se urgitâză uniu­ iindar umoristic, oonţine numai părţ! ve­
nea morală şi socială a celor 300 milibne sele, glume ou mulţime de ilustraţiunl în B r a ş o v , Noemvre 1897. cinărl mari. Profesorul Paterson îşi oon-
tinuă esperientele şi speră să ajungă la
musulmani, Etă programul: text. Unele dintre glume însă nu prea sunt Agnes Duşoiu, Lasar Nastasi,
resultate îmbuourătore.
1. Trebne nimioit prejudiţiul Europei potrivit alese, ca de esemplu oneodota: preşed, aotuar.
faţă cu dogma, ritul şi datinile musul- „Cum părinte şi pe tine ?“ Preţul 36 cr. Resolvarea corespondenţelor. Odată,
anaue. „Călindarul „Aurorei“ conţine: Dr. aprâpe de anul nou, sosi la Schopenhaner
2. Europa trebue clarifioată asupra ULTIME SOIRI.
Demetriu Radu (portret şi biografia); O uu ounosout al său. Aoesta află pe renu-
maturei reformelor neceşare şi posibile şi
inimă nobilă (o frumosă şi instructivă no­ Viena, 17 Noemvre. Majestatea I mituI fi1osof ooupându-se ou cetirea mai
asupra direoţiei lor.
velă din popor) de I. P. R.; Sorisâre că- Sa monarchul a deschis delegaţiu- mulfcor e P fc°le, pe cari după oe le cetea
i8
3. Uniunea puterii bisericesol şi lu- tră un bătrân (poesiă); Ursoioa Granoiului nile ac}î printr’un mesagiu de tron. a?a P de-asuDra, le arunoa în foo. „Ce
e
mesol în mânile Sultanului-oalif. (o povestire hazlie din Valea Jiului) de I. Monarchul j|’ > G â‘ cursul celor | ^ anI a °°l° întreba ounosoutul uimit. „Răs-
9e
4. Nimicirea prejudiţiilor musulmane P. R.; Ruga de lângă ruină, (uovelă ds-ase- doi ani din urma situaţiunea din pund scrisorilor din anul trecut", răspunse
nutrite faţă de Europa şi de ideile pro­ menea bine alâsă) de Antoniu Popp; Ba Orient a dat prilej la îngrijiri în di­ Sohopenhauer într’un ton ironio.
gresului. ladă, de G. Coşbuo; Şlepul oăloat ţhumo- ferite direcţiuni, cari însă, mulţâmită
Programul acesta este propagat în reso); lârna pe uliţă (poesiă), de G. Coş­ stăruinţelor concertului european, ele L i t e r a t u r ă .
t6te părţile de publicişti în Egipet şi este buo; Sărutatul (tractat instructiv) de I. S.; au fost înlăturate.
In editura „Tipografiei", societate pe
•esplioat în diferite forme. Un răspuns nimerit; îmi plăcea (poesii) de In acelaşi timp concertul eu- acţiuni în Sibiiu, a apărut: „Castelul diu
Ant. Popp; Tata şi fiiul (poveste) de G. ropen s’a dovedit ca factor forte in Carpaţi", roman din viâţa poporului româ-
Cătauă; Doină, de G. Coşbuo; Poveţe, fluinţător şi în turburările din Orient I nesc din Ardeal. Traducere autorisată de
Câlindare pe anul 1898. anecdote, glume etc. In text mai multe ilus- deşi n’a putut se evite ciocnirile din Victor Onişor. Gu o prefaţă despre Jules
Verne — scriitor şi scrieri, — de Dr. E.
Avem pănă acum înaintea nâstră opt traţiunî. Călindarul peste tot e potrivit în­ Grecia şi Turcia.
Dăianu*. = Romanul, pe care-1 anunţăm
oâlindere românesc! pe anul 1898, tote tocmit pentru popor. In asemănare ou mă­ Cu multă eatisfacţiune accentuă aci, este unul dintre cele mai interesante
apărute în ţâră la noi. Unul dintre aoestea rimea, preţul e fdrte mio (30 or.) Călin- monarchul, că raporturile monar-I i de valdre totodată. D-l V. Onişor a fâ-
ş
apare la Braşov, patru la Sibiiu, unul la darul apare în editura Tipografiei „Aurora* chiei faţă cu tote puterile sunt din cut un bun serviciu literaturei nostre prin
■Gherla, unul la Arad şi altul la Caransebeş. A. Todoran din Gherla. cele mai bune. Basa politicei este- traducerea acestui roman a celebrului scrii­
Indicăm pe sourt cuprinsul acestor oălin- Mai avem, în fine, două oălindare de ribre a monarchiei o formăză şi acum tor frances Jules Verne, care roman pen-
...
~
.
. .
T
dare : ale dieoeselor nâstre: unul e „Călindarul alianţa cu Germania şi Italia, care , tru noi mai ales este cu atât mai intere-
fii d-că se petrece în Ardeal, între
n
„Călindarul Plugarului*, edat de ti­ Românilor* dela Caransebeş; e un oălindar nu pote fi clătinată. Români, şi pe lângă părţile lui instructive,
pografia „A. Mureşianu" din Braşov şi mare şi bogat. El oonţine: Şematismul bi- Garanţiile păcii s’au mai sporit mai este şi moral. Opul e tipărit frumos,
întocmit de I. Georgescu cu deosebită pri­ serioei ort. or. române din Transilvania şi totodată şi prin estinderea raportu- euprindând, pe lângă portretul lui Verne,
, i^straţiunl în text
vre
vire la trebuinţele poporului nostru agri­ UDgaria, în deosebi însă al Dieoesei Ca­ rilor amicale cu imperiul rusesc. g ;° alfce 26 d e
col, are o parte literară şi economică ransebeşului pe an. 1897. In partea lite­ Aminti apoi cu multa căldură ^ ^ cr. Pentru
80 în ediţiă Iu t 20
fdrte variată şi bogată, cuprincjend mai rară: Potopul Garonei, soris de E. Zola şi visita ce a fâcut’o la Viena şi B u - 1 România şi străinătate 2 lei 50 bani.
mulţi articull bine aleşi, novele, poesii însoţit de unele observaţiunî forte potrivite dapesta împăratul Wilhelm. Nu mai
etc. La început biografia lui Alesandru împrejurărilor; Stejarul din Borzeştî de N. puţin plăcut a fost atins de visita I Mmeşiamt.
Aurel
Roman, apoi o introducere de autor, Gane; Dracul, novelă de V. R. Butioesou; regelui Carol şi a reginei României
-un artioul întitulat: Alegerea carierelor; „Maxim Sâmboan" şi „Ce a visat Moşul la Budapesta. Redactor reSDOlsaMl: Qregoriu Maior.