Page 31 - 1897-11
P. 31
Nr. 249—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
0 nonă şcolă românescă în Bucovina. Vasilie Virgil Moisil, stud. îu med. se- (jură pe micul Aurel cu capul sdrobit şi Dela Tohanul nou.
„Patria* din Cernăuţi aduoe îmbuoărătfirea oretar: loan Pop stud. în drept; oassar: mort.
veste, că este în ajun de a-se înfiinţa o Camil Velican stud. în drept; controlor: Românii din Tohannl nou lângă Bra
Urcarea preţului cerealelor în Ame
nouă şcâlă românâsoă poporală în Suoeava. loan Fruma; notari: Virgil Păuşan stud. şov, după onm aflăm dintr’o oorespondenţă,
Nr. băeţilor de şoâlă se uroă la 130, â r a l co în drept, şi Petru Maier stud. în drept; rica. In Ţilele din urmă preţul cerealelor oe ni-se trimite dela un plugar de-ai noş
pilelor e 160. Românii din Suceava formâză biblioteoar Nioolae Mihulin stud. în filo- (bucatelor) s’a urcat de odată şi pe neaş tri, au înoepnt bagsfima să se molipsfisoă
a treia parte a poporaţiunei. sofiă; arohivar: Augustin Strâiţariu stud. teptate în America. Causa urcării pre şi ei dela fraţii lor din Tohanul veohiti,
ţurilor este starea slabă a sămânăturilor
în drept; econom: Aurel Cioban stud. în oăoî tristele desbinărl şi neînţelegeri au
In amintirea Ini Stroiescn. Duminecă şi vâncjările mari oe s’au făcut din magazii.
drept. — In ţoomisia literară: Preşedinte: prins a se ivi şi în sinul lor. Aofista s’a
in 9 (21) Nov. c., firele 9 înaintea ameŢii, Se orede, oă urcarea aoâsta de preţuri se
IlarieChendi. teol. abs. şi stud. fii; referent: dat pe faţă mai ou sfimă ou ooasiunea si
se va celebra în biserioa română din Grfi- va simţi şi în Europa oât de ourând.
Vasilie Virgil Moisil stud. în med ; membri: nodului paroohial, oe s’a ţinut Ţilele aces
verl parastasul anual în amintirea prea ge
Aurel Cioban stud. în drept. loan Pop, tea. O parte dintre poporenl voiau să alegă
nerosului bine-fâoător al meseriaşilor români Fir telegrafic special între România şi
stud. în drept, loan Fruma stud. in drept, un comitet paroohial nou, fir alţii sprijimau
Mihail Stroescu; fir după amfiŢl, firele 3, Germania. Direotorul general al poştelor şi
Stan Vidrighin, stud. teohn., Nioolae Mihu- pe comitetul cel vechia. Cei dintâih însfi
în sala de desemn a şcfilelor medii, se vor telegrafelor din România a primit din par
lin stud. în filosofiă. — In oomisia supra- au învins, pe comitetul oel veohiă l'au trâu-
împărţi din fundaţiunea ferioitului bine tea colegului său din Berlin, directorul ge
veghiătfire: Eoman Rudneanu, stud. med. tit şi îu locul lui au ales un comitet nou
făcător haine între ucenicii de meserii. Co neral al poştelor şi telegrafelor germane,
Traian Morcan, stud. în drept., Viotor Pes- în frunte ou învăţătorul loan Bâncilă ca
mitetul Assooiaţiunei pentru sprijinirea în o adresă prin oare îi faoe ounosout, oă Ger
tean stud. în med. preşedinte. Acum membrii veohiului comi
văţăceilor şi sod. români, cu tfită onfirea mania este dispusă a înfiinţa un fir tele- tet pfirtă ură asupra celor oe au intrat în
învită la aoeste solemnităţi pe d-nii mebri grafio special între România şi Germania.
Febra tifoidă în Bucurescî. De oât-va comitetul oel nou, batjoourindu-i pe uliţă
şi pe toţi binevoitorii sooietăţii. Importanţa aaestui fir este de neoontestat.
timp bântue epidemia tifosului în oapitala şi prin oâroiume.
România va câştiga ou aoâstă ooasiune, în
Predici. In biserica S-lui Nioolae din României. Numărul bolnavilor dela şo61e Nu-i vorbă, oelor oe umblă prin oâr
treg» corespondenţă a Orientului, oare pănă
Braşov-Soheiu va predioa poimâne, Dumi şi institute a cresout aşa de mult în timpul acuma se transmitea prin firele Filipopol oiume nu le strică mol puţină batjocură,
necă, d-l oapelan militar Nioolau Fiee- din urmă, înoât consiliul sanitar a propus — Oonstantinopole. De ideea facerei acestui mai ou sfimă dfică sunt şi membri ai unui
şianu, asistând la servioiul divin şi ostaşii înoRiderea şcolelor şi a internatelor, oeea-oe fir este legată aoeea a înfiinţărei unui cablu oomitet paroohial, căci Ţeu feţei® biseri-
români. s’a şi întâmplat dela 1 Noemvre st. v. oesol nu se prea potrivesoe să umble prin
Marti au fost închise şi şofilele oe atârnă maritim între Constanţa—Oonstantinopole. oâroiume. Dfir totuşi, batjocura oe-o fao ou
Un „patriot" în temniţă. Chudy Hugo Aşa fiind, tdte depeşile din Germania şi
de ministerul de râsboiu. Şoâla de ofiţeri ei oei diu vechiul oomitet pare oă-i prea
nu este Ungur de nasoere, der a fost cu Austro-Ungaria vor putâ trece ou un mare
din Dealul Spiri avea în momentul în din cale afară. „Le (fie®, ă au fost cătane
noscut ca „patriot" bun şi de aoeea a şi câştig de îuţâlă prm firul român Buouresol c
chiderii ei 29 elevi bolnavi de febră ti la honveŢl şi hoveŢii la regiment nu au
apucat la un ciolan de ros destul de un — Constanţa — Oonstantinopole, România
foidă ; asemenea se iviră oasurl de îmbol niol musioă şi în vreme de bâtaiă ei nu es
fc
suros, fiind numit oomisar la poliţia din oâştigând taxele ce se i-au la telegramele
năvire şi în celelalte şoole militare. La din oraş, oi stau numai în oraşe şi sate de
Budapesta. El treoea oa un fruntaşi al so- de transit.
spitalul de oopn erau în aceeaşi Ţi 32 de bol păŢeso casele fimenilor să nu între Ţiganii
oietăţr maghiare din Budapesta şi Ungurii
navi, şi la tfite oelelalte spitale numărul Serata casinei oficerilor, proiectată pe de lae să le fure mămăliga". Vorbe de aces
se simţeau onoarţl prin el, aşa oă şi la
bolnavilor este destul de mare. S’au luat Ţiua de 20 1. o., nu se va ţine. tea trebue să audă membrii noului oomitet
oongresul naţionalităţilor din anii treouţl
măsuri energioe, s’au instituit oomisiunl paroohial din Tohanul nou dela aceia, oă-
Chudy a fost trimis din partea oăpităniei Consumaţia băuturilor alcoolice în An
pe colori (arondisminte) pentru asanarea rora ei li-au luat locul.
orăşeuesol ou s’o representeze. Der Chudy glia. Câte-va cifre oonvmgătfire extrase
oraşului. Unele foi susţin, că oausa prin Dfir ar putfi să-şî ţină gura şi membrii
a schimbat cinstea pe ruşine, căci tri dmtr’o stfttistioă ofioială englesă arată, oă
cipală a lâţirei epidemiei ar fi, ca în filtrele veohiului comitet, oăoî după onm se spune
bunalul din Budapesta toomai acum l’a în 1896, s’a consumat in Englitera 5,503,092
dela Arouda, de unde curge apa prin oon- în corespondenţa trimisă nouă, n’au prea
osîndit la şese ani de temniţă pentru de- milione litri de bere. Consumaţia rachiului
ductele oraşului, s’ar fi depus nisip mur fost „ooşerl" niol ei pănă au stat în frun
fraudarea de bani şi falsifioare de aote. dă cifre şi mai spâimântâtâre : să ridică la
dar, ’în urma căruia apa s’a infeotat ou tea trebilor biserioescl. De mulţi ani ve
Păoat, oă înainte de-a întră în temniţă n’a 5 litri de oap pe fiă-oare loouitor, împreună
miorobi. O anchetă de medici a fost în chiul comitet s’a apuoat să clâdfisoă o sofilă,
apuoat mâoar să-şi maghianseze numele, cu femei şi copii. Venitul dat de aocize
sărcinată a cerceta, dâoă în adevăr ^lăţirea s’au adunat stînjinl de pfitră, s’au ars 80—
ca oel puţm oinstea se fiâ depiină pentru asupra rachiului, în 1896, s’a ridioat la
epidemiei provine dela apa stricată. 100,000 de oărămiŢl şi s’au mai adus şi
„patrioţi". 16,816,000 livre sterlinge, care face în franci
alte jertfe din partea poporului, dfir ou tfite
Feriţi copiii de arme primejdios©. O 420 milione.
Noua „Asociaţiune generală a studen astea sofila nu s’a edilioat, fir materialul
dramă din oeie mai mişoătore a emoţionat
ţilor din România" a dat un manifest prin oare Impedecarea nascerei bălelor de copii adunat nu-i nioâirl. Dfioa-i adevărat acfista,
Dumineoâ oraşul Oraiova. D-l Corneliu
îşi preoiseză atitudinea oe va să urmă- urmâză atunol, când copilul va avâ un or apoi nu-i mirare oă poporul a răsturnat co
Miesou, din comuna Planiţa, judeţul Dolju,
râsoă. Ca mijlfioe de acţiune sunt: Aso- ganism oţeiit şi capabil de a resista, care mitetul şi a ales Bitul în locul lui. Membrii
venise în oraş cu doi oopn ai săi, Virgiiiu
oiaţiunea aDunţă ţinerea de oonferinţe; fun nu va lăsa a se desvolta germanele bfilei. veohiului oomitet n’au atunol nici un drept
în etate de 5 a n i , şi Aureliu în etate de
darea şcolilor de adulţi în oraşe şi la Sunt diferite preparate medioinale în co- de-a batjocori şi. de-a purta ură asupra oe
3 ani. Miescu, plecând în oraş, copul cari
ţâră; scfiterea de biblioteol poporale, pentru merciu, cari urmăresc aoest soop, der lor diu comitetul oel nou, ori au fost „oă-
rămăseseră aoasâ intrară in odaia părin
a da poporului, cu [modeste mijlfioe, no este în genere ounosout, oă esistă numai tane la honveŢl", ori nu, oi trebue să se
telui lor şi începură a se juoa. Copilul oel
ţiunile indispensabile de soiinţă; sofiterea uu singur mijloc, oare corăspunde în tfite pooăfisoă şi pe noul oomitet să-l ajutore
mai mare Virgiiiu, găsind sub pernă,
unei reviste, oare să ducă mişoarea în pă privinţele cerinţelor oe i-se face, şi acest de-a pute faoe măoar el oeea oe n’a făout
în patul tatălui lor un revolver ou 6 fo
turile deja mai oousciente. mijloo este untura de pesoe (Leberthran). vechiul oomitet.
curi, îl luă, începu a se juoa ou el şi che
Copiilor le vine grfiţâ de a lua oblonuitul Certele şi desbiuările să înoeteze, oăoî
Cununiă. D-l George Crivdţ, învăţător ma şi pe fratele său să se j6oe. Tot ju-
Leberthran; aoest inconvenient se delătură acestea nu vor duoe la nici un bine pe
în Sânpetru, şi d-ra Efrosina Crangă se vor cându-se ast-fel, Virgiiiu trase de ooeoşul
prin Leberthranul lui Zoltan, care n’are Tohănenl.
cununa Marţi, 11 (23) Nov. în biserioa ro revolverului şi glonţul porni, lovind în cap
mână din Sânpetru. — Dorim fericire ti pe micul Aureliu, oare rămase mort pe loc, niol gust niol miros rău, şi de aoeea atât
copiii cât şi fimenii adulţi îl iau bucuros. NECROLOG. loan Popovicî, paroch
nerei părechl. Virgiiiu, speriat de detunătură, de căderea
Depositul general în farmacia lui Zoltan. român greco-oriental în comuna Cristian
fratelui său şi de sângele care ţîşnise în
Societatea „Petru Maior" a studenţilor Bela Budapesta V. Nagy-korona-utoza 22 (lângă Braşov), membru al sinodului şi al
români din Budapesta s’a oonstituit pentru tfite părţile, înoepu să ţipe. La strigătele — unde se capătă ou 1 fi. stiola. comitetului prot., membru în scaunul pro-
anul şool. 1897/8 astfel: Preşedinte George copilului şi ia detunătura armei, alerga fa topresbiteral, membru al Asociaţiunei Tran
Adam stud. în drept.; vioa-preşedinte: milia şi veoinii cari, intrând în oasă, vă- silvane, al „Societăţii pentru fond de teatru
bare a ei fu: „Unde e copilul meu? la pept, şi flăcările o mistuesc îm Trimiseră apoi o câtă de preoţi, punsurile înţelepte ale unei fetiţe,
Ah, copilul meu! w preună cu copilul, ei înaintea ochi îmbrăcaţi toţi în haine de serbătore, îi puse acesteia întrebarea, dacă soie
Contele ’i spuse, că nu-i fu cu lor contelui. dar nici aceştia nu-i putură înmuia .„cât au cheltuit părinţii sei cu ea! “
putinţă se scape şi pe copil; se inima. Fetiţa, deşi se pricepea fdrte
Numai mama e în stare se înmoie inima
mulţumâscă lui DumneŢeu că cel In sfîrşit plecă în tabăra Vol bine se facă felurite socoteli în cap,
împetrită a fiulai seu.
puţin ei amândoi sunt în viaţă. scilor o deputăţie din cele mai stră tăcea şi părea surprinsă. „Ei bine“,
Zadarnice înse ’i fură cuvintele Veturia mama lui Coriolan în tabăra lucite femei din Roma, între car! [să cjise episcopul, „socotela asta o vom
de mângăere. Volscilor. afla şi soţia şi mama lui Coriolan. face împreună. Ce creŢî tu, draga
00
Cu totă hotărîrea de a-şî scăpa Coriolan era unul dintre cei mai Nici ele nu isprăviră la început mea, fi-va prea mult, de vom cji
copilul, ea se întorce fuga în oraş, fruntaşi boerî ai Romei. nimic. Inima lui Coriolan era tare că cheltuiala părinţilor tei pentru
întră în casa sa, care era încă ne Densul despreţuia pe poporul ca petra. mâncare, pentru haine, albituri şi
vătămată, printre ruinele caselor ve de jos şi era duşmanul lui de mdrte. Când însă mama sa Veturia se alte trebuinţe ale tale se urcă pe (ţi
cine. Se repede iute la leagănul co Odată, aprins de ură, ’i scăpară aruncă în genunchi înaintea lui; când la 10 crucerî?"
pilului său, care durmia liniştit, îl nisce cuvinte nechibzuite, fdrte vă- începu ea a se văera, plângând, că a „Nici decum“, Ţi fetiţa cu
30
ia în braţe şi vrea să iasă cu el afară. tămătore, împotriva poporului. născut un trădător de patrie, atunci curaj, „eu cred că ceva mai mult".
Abia însă ajunse la scară, şi îndată Acesta să înfuriâ grdznic asupră-i să frânse inima îndârjită afiului său. „Şi ce cheltuell creŢî tu că au
căŢu acesta în ruine. şi umbla să-l omore. El îmbrăţişă şi sărută pe scumpa pe Ţi părinţii tei cu tine?"
Biata femeiă sta să-şî iasă din Coriolan fugi din Roma la Yolscî, sa mamă şi Ţise: „O, mamă, Roma „Pentru mine cheltuesc ei cel
fire, alergă zăpăcită cu copilul în braţe cari erau duşmani aprigi ai Romanilor. ai scăpat’o, dară pe fiul tău l’ai puţin 20 de crucerî pe Ţi".
dintr’o odae într’alta. Nici o scăpare! Să puse în fruntea acestora şi perdut!" „Câte Ţile are o lună?"
In drepta şi în stânga vede numai plecă să-şî răsbune asupra Romei. Şi aşa s’a şi întâmplat. Căcî în- „O lună are 30 de Ţile, socotită
ruine, şi flăcările isbucnesc din tăte Spaimă şi cutremur cuprinse pe torcându-să cu Volscii săi acasă, fu una cu alta".
părţile. Iese în balcon; strigă după Romani, când înţeleseră vestea acesta. apucat şi sfâşiat de aceştia. „Bine, scii tu înse, câţi crucerî
ajutor, arătând pe sus copilul seu Ei trimiseră soli la densul, pe Episcopul Policarp la examenul unei cheltuesc părinţii tei pentru tine în-
plângător. Tdte în zadar! Cu cuvin unii dintre cei mai străluciţi boerî fetiţe de 10 anî. tr’o lună?"
tele desperate: „Ah, copilul meu, romani, ca să-l îmblânŢescă, dară nu Un episcop era odată la un exa „Pentru mine cheltuesc ei într’o
copilul meu!" Ea îşî strînge copilul isprăviră nimica. men într’un sat. Aici, auŢind el răs lună 600 de crucerî, seu 6 fiorini".
