Page 33 - 1897-11

Nr. 249 — 1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

Heuninnea română de agricultură giat şi o esposiţiă de vite de prăsită cu Ini prea mare; în altele, deşi s’a sâmânat gdne. Cincî-spre 4®ce persdne au fost
premii în comuna Fofeldea. la timp ou speranţă, că va ploua în urmă, grav rănite, er altele mai uşor. Jert­
din comitatul Sibiiului.
Mult a lucrat Reuniunea şi pe terenul raniţa însă neputând răsări din prioina se­ fele nenorocirei au fost scdse de sub
Am primit din Sibiiu „Raportul ge­ culturei pomelor, procurând din fondul cetei, s'a procedat la întâroerea loourilor; fărimăturile vagonelor şi transpor­
neral al comitetului central al Reuniunei Reuniunei diferiţi altoi, cari au fost îm­ în alteR, s’a sămânat chiar de două ori; tate la nisce ospetării.
române de agricultură din comitatul Si­ părţiţi membrilor din Roşia sâsâscă, dân- în fine, în unele looalitătl, unde oondiţiu-
fonului pe anul 1896“. Din acest raport du-li-se poveţe practice şi asupra plantărei nile au fost mai favorabile, sâu a răsărit Scire teatrală. Sâmbătă în 20 Noem-
vedem cu bucuriă, că Reuniunea din vorbă lor. In Silişte s’a ţinut sub conducerea rar sâu a fost atacată de verml la înce­ vra se înoepe stagiunea teatrală germană din
•continuă de-a desvolta o activitate rodnică, preşedintelui şi a membrului din comitet putul lunei, oarl însă odată ou asprirea Braşov ou piesa noua: „Das grobe Hemd“
lucrând cu mult zel pentru binele şi înain­ I. Chircea un curs de altoit pomi, ja care timpului au amorţit. Anest tablou ne arată de Oalweis. Abonamentele se primesc
tarea ţăranului nostru agricultor. a participat întrâgă tinerimea şcolară din o slabă recoltă de rapiţă pentru anul viitor. păeă Vineri în 19 Noemvre ,sâra la 6 ore
Sălişte, Vale, Tilişca şi Galeş, precum şi Numai din jud. Buzău şi Făloiuse co­
In decursul anului trecut s’au. ţinut în biroul de teatru şi conoerte la oolţul
mai mulţi preoţi, învăţători şi ţărani frun­ munică, că deşi s’a sămânat puţină rapiţă,
întruniri agricole în cinci comune. Ou oca- promenadei de jos şi în personă prin d-1
taşi. Tntre 50 membri din diferite comune ar fi însă frumosă.
«siunea aeâsta comitetul a trimis la faţa A. Rosner. Tot-odată se vând în aoest bi-
s’au împărţit gratuit anumite cantităţi de Sfeclele, după cum s’a notifioat luna
locului representanţl din sînul său, cari au ruu bilete-bloo pentru tâte loounle numă-
sămânţe măestrite (de trifoifi, napi şi lu- trecută, au dat un resultat satisfăoător pen­
ţinut poporului prelegeri, dându-le poveţe rotate. Aoeste biiate-bloo conţin una oâte
ţernă). tru un început. Din Dâmbovita se anunţă,
de mare folos pentru trebuinţele lor eco­ 12 oupâne. Cel oe dă la oassâ astfel de
Tovărăşii agricole esistă în Sălişte, Se­ că oultura sfeolelor a reuşit bine.
nomice. Aşa s’a ţinut o întrunire agricolă oupon, primesoe biletul respeotiv, fiâ bal-
beşul săsesc, Lancrăm, Gura rîului, Roşia Porumbul. Recolta lui este terminată
în Cornâţel sub conducerea presidentului oon, fotoliu, parchet eto. Preţurile pentru
săsâscă, Săcădate, Avrig, Sibiel, Apoldul în totă ţâra, ba în unele părţi s’a şi des­
D. Oomşa, care a ţinut un discurs despre 12 oupone sunt aceleaşi, ca şi un abona­
românesc şi Mohu. Aceste tovărăşii s’au foiat şi pus în ooşare.
cultura pământului după comasaţiă şi des­ ment pentru 12 representaţii, şi adecă:
dovedit a fi fdrte folositore. Membrii îşi
pre ţinerea vitelor, âr secretarul Reuniunei, Viile. Din oausa brumelor oausate pe balcon 12 fi., fotoliu 10 fi., parchetul I 7
procură împreună maşini şi alte unelte
d-1 V. Tordăşan, a vorbit despre însemnă­ la înoeputul aoestei luni în multe podgorii fi., parchetul II şi aşa numitele „Raugsitze“
pentru lucrarea pământului, pe cari le fo­
tatea tovărăşiilor agricole. Au luat parte au degerat vârful jordelor, mai ales, oă ră­ B fi., parter sus şi parter loo de intrare
losesc pe rând, ajutându-se împrumutat.
la întrunire şi deputaţiunl din Avrig, Să- măsese şi cam orude. Vinurile vechi s’au jos 4 fi. Biletele-bloo sunt a-se reoomanda
„însoţiri de credit sistem Reiffeisen“
cădate şi Guşteriţa, în frunte cu preoţii şi scumpit mult, bune sâu slabe, se plăteso familiilor şi societăţilor şi pot fi cumpărate
esistă în Roşia săsâscă şi în Apoldul ro­
învăţătorii. Altă întrunire s’a ţinut în Por­ între 5 şi 12 lei deoalitrul. în fiă-oare rji fără considerare la abona­
mânesc, aflându se amândouă în stare în-
ceşti, dâr aci întrunirea n’a sucoes cum ar mentele limitate.
floritore.
£ trebuit, de ore-ce, durere, între fruntaşii
Membri are Reuniunea cu totul 488; ULTIME SOIRI.
satului domnesc neînţelegeri. L i t e r a t u r ă .
averea totală a ei face 3040 fi. 10 or., din­
Mult mai bine a succes întrunirea în Budapesta, 18 Neemvre. „Ma-
<f
tre cari 12B0 fi. constitue fondul neatacabil. A apărut „Istoria lumii , tălmăoitâ
.harnica comună Mohu, ai căreia bravi eco­ gyarorszâg" de a4î publică soirea
Din acestea se pote vedâ, ce folose de preotul Constantin Morariu, din oartea
nomi români au înfiinţat din arenda păşu- sensaţională, că scopul călătoriei mi­
mari aduce acestă Reuniune poporului ro­ nemţâsoă a dootorului Th. B. Welter şi în­
natului de iârnă un fond de vre-o 9000 fi., nistrului de esterne Colucbowski la
mân din comitatul Sibiiului. De dorit ar fi tocmită pentru folosul poporului român.
pe care în bună înţelegere l’au împărţit Monza ar fi fost de-a câştiga apro­
numai, ca poporul nostru din tote comu­ Partea întâia: dela înoeput pănă la istoria
ast-fel: 100 fi. pentru fondul pompierilor barea Italiei pentru anectarea Bos­
din Mohu; cu B00 fi. s’a pus temelia unui nele s’o îmbrăţişeze şi s’o sprijinâscă. niei şi Herţegovinei la Austro-Un- Greoilor cu mapa Asiei. Editura gazetei
poporale „Deşteptarea" din Cernăuţi. Pre­
fond de asigurare contra focului; 1000 fi. garia. Se c^iee, că Germania, Rusia ţul 50 er. cu porto 55 cr., sâu 1 leu 50 bani.
bisericei române gr. or. pentru susţinerea
Starea agricolă în România în cursul şi Erancia şi-ar fi dat învoirea. Tur­ Cartea aeâsta este întâia Istorie a lumii în
şcolei sale confesionale, er cei-lalţî bani se cia, care a fost eu totul ignorată, a
vor întrebuinţa pentru înfiinţarea unei lunei Octomvre. rămas forte neplăcut impresionată limba română şi, fiind sorisâ într’o limbă po­
u
„ Jnsoţin de credit, sistem Beifeisen ast-fel, Din buletinele lunare primite din când ambasadorul ei din Roma i-a porală de tot uşâră, o reoomandăm fiă-oâroi
că cu cvota de câte 10 fi. se înscriu de ţâră, starea agrioulturei României în luna notificat acest plan. „Magyarorszâg" Român. Cu deosebire pentru popor e oâb S9
membri ai însoţirei toţi părtaşii fondului, trecută se pote resuma astfel: Semănăturile crede a sci, că anectarea se va pu­ pâte de bine întoomită, fiind însoţită ou es-
âr prisosul banilor trece ca fond neataca­ de tdmnâ nu s’au putut face în tâtă ţâra în blica prin Ianuarie viitor. plioaţiunl olare şi uşor de înţeles pentru toţi
bil al însoţirei. însoţirea s’a şi constituit condiţiunl favorabile, din lipsă de ploi la oâţl soiu ceti. Spre a înlesni răspândirea
deja. Tote acestea s’au făcut prin întreve- timp. In general ele au fost îatârcfiate, asa Constantinopol, 18 Noemvre. Un aoestei preţiâse oărţl şi între poporul dela
consiliu de miniştri ţinut sub presi- noi, s’au depus esemplare pentru vânzare
-nirea şi cu ajutorul comitetului Reuniunei, că prea puţin s’au putut efectua în luna
denţia Sultanului a decis, ca Pdrta şi la administraţia „Gazetei Transilvaniei",
care a pus basă şi la înfiinţarea unei „to­ Septamvre; în cele mai multe judeţe din
vărăşii agricole“ în Mohu. ţâră aceste semănături an fost amânate — se dea Austro-Ungariei deplină sa- de unde se pâte prooura de-a dreptul în
tisfacţiă. ori ce moment.
Brav s’au purtat şi locuitorii români şi numai graţia ploilor, cari au căijut la *
din Guşteriţa, cari în urma discursului pre­ începutul lunei treoute, în judeţe s’a pu­ Viena, 18 Noemvre. Un raport In stabilimentul grafio al d-lui I. V.
sidentului D. Oomşa au pus şi temelia unui tut semâna cea mai mare parte de grâu. sosit la ministeriul de esterne arată,
că conflictul cu Turcia este deja resol- Socec din Buouresol (Strada Berzii 59) a
fond bisericesc-şcolar de bucate. Bine a La finele lunei treoute, situaţia în ce
răuşit şi întrunirea din Veştem, unde po­ privesoe cultura grâului era mai îmbucu- vat, dedre-ce Pdrta a primit tdte con- eşit de sub tipar: 0 espediţinne română
diţiunile reclamate de monarchiă, ca în Africa, de Dimitrie N. Ghica (ComăneştI).
porului ’i s’au ţinut prelegeri despre cul­ rătore, decât acea notificată la începutul
preţ al satisfacţiunei. Este un volum elegant, de peste 200 pag.
tura fenaţelor şi a pomilor, despre folosele lunei trecute. Arăturile însă s’an făcut greu
cuprinclend numerose ilustraţiunl şi 1 hartă.
tovărăşiilor agricole şi a însoţirilor de cre­ şi sunt bulgărose tare. Viena, 18 Noemvre. Pe linia fe­ Opul e dedicat de autor Majestăţii Sale
dit rurale sistem Raiffeisen. E speranţă, că Bapiţa, după cum se vestesoe din rată Viena-Eger, la gara Hovasdo- Regelui Carol. — Un esemplar costă 8 lei
bravii veştemenl vor înfiinţa în curând o aprope ţâra întrâgă, nu dă multe speranţe. viţ, s’a întâmplat o mare nenoro­ şi se află de vânejare la tote librăriile din
ast-fel de însoţire de credit. Io unele părţi s’a renunţat aprope la se- cire. O locomotivă a isbit într'un România.
Tot în anul trecut Reuniunea a aran- mânarea ei din prioina secetei şi a risiou tren de persdne, sfărimând două va-

— Bine, decă nu voiesce, dâ- — Der aşi vrâ mai întâiu se acestea arhanghelul şi-a căutat de la piciore, atunci poţi se-i spui bol­
mi-1 mie, că ţi-1 botez eu. sciu, că cine eşti tu şi numai după trebă, că multe avea se isprăvescă navului, că nu mai scapă, şi eu în
— Se ierţi, cinstite părinte, dâr aceea se ne învoim. în lume. Pe la cumătru-său n’a mai curând îi voiu lua sufletul". Finul a
sfinţiei Tale nu Ţi-1 dau, că una — Eu sunt doftor. dat multă vreme. Intr’o (Ţ însă, pe sărutat mâna nănaşului şi i-a mul-
cjicî şi alta faci: — Dâcă eşti doftor, atuDcî nu când finul seu era fecior mare, ar- ţămit frumos pentru darul primit.
Una-ţl scrie ţie ’n cărţi ţi-1 dau, că cine ajunge pe mâna ta, hangelul Michail se abătu şi pe la Cumătrului de asemenea i-a spus ar-
Ş’alta faci pe d’alte părţi. e vai de el, nu-1 mai laşi cu vieţă. cumătru-seu, ca se 1 cerceteze. Bu­ hangelul, că mai ’nainte îi va arăta
Cu acestea se despărţiră, dâr Numai mdrtea ta-i scăparea lui. curia era mare între toţi, când se prin nisce semne sosirea morţii sale.
n’a mers cât o sverlitură de petră Nu, du-te sănătos, unde ai de dus şi mai vecjură erăşî după aţâţa ani. Cu acestea s’au despărţit ârăşî
şi s’a întâlnit cu un advocat. lasă-me în pace, că nu ţi-1 dau. Des- Cu prilegiul acesta cumătru a rugat şi a plecat fiă-care în treba lui. Fe­
— Bună (Ţua! părţindu-se şi de acesta plecă gân­ frumos pe arhanghelul Michail, ca ciorul s’a apucat de meseria, ce o
— Bună cjiua! ditor mai departe, când de-odată îi se-i dea şi finului seu vre-o meserie primise. Lua în tdtă 4iua de-a lungul
— Der unde, încătrău mergi ese în cale un alt călător. Dându-se în lume, că acum e fecior mare şi şi de-a latul satele şi oraşele strigând
om bun? amândoi în vorbă şi spunendu-i, ce caută se şî câştige şi el singur pânea pe drum : „Eu sunt doftorul, care vindec
— Unde păcatele mele se merg; caută, călătorul se învoi a-i fi el cea de tdte cailele, er cumătrul l’a ru­ fără greşdlă, pe orî-ce om de orî-ce bolâ .
u
-ecă merg şi eu se-mî caut un nă- nănaş. gat să-l vestescă înainte, când va ave La orî-ce bolnav era chiămat, el îl
naş Ja al trei-spre cjecelea copilaş. — Mai întâiu vreu se sciu, că se mdră, ca se scie când se fiâ gata. atingea cu buruena cea făcetdre de
— Decă stă treba aşa, atunci cine eşti, căci numai aşa ’mi dau Arhanghelul se învoi şi ducân- minuni şi se vindeca îndată fără gre-
dă-mi-1 mie, că ţi-1 botez eu. copilul se mi-1 botezi. du-se cu finu-său într’o pădure, îi şelâ. Cu acesta, ve4l bine, ş’a adu­
— Der cine eşti tu? — Eu sunt arhanghelul Michail, săpâ o buruenă din pământ şi i-o nat fdrte mulţi bani.
— Eu sunt păzitorul legii: sunt care iau sufletele dmenilor. dete în mână cu cuvintele: „Vecjî, Odată se bolnăvesce fdrte rău îm­
advocat. — Tocmai bine, ţie ţi-1 dau bu­ finule, buruena aeâsta e buruenă de păratul din aceea ţâră. Chiămat’a el pe
— A! Avocat-devocat, care suces- curos, că numai tu faci dreptate în lec pentru tote bălele; ori pe cine toţi doftorii din lume să-l lecuescă, der’
ce legea cum gândesce, der nici odată lume; tu nu cruţ! nioî pe mare, nici vei atinge cu ea, îndată se va face ÎDzadar, că nici unul nu putea se-i
n’opăzesce; pănă nu ia 4©ce piei de pe mic, nici pe bogat, nici pe sărac, sănetos, orî de ce bălă ar fi cuprins. ajute nimic. Bdla crescea din 4* în
pe un om, nu-i dă pace. Nu, nu, nici pe tîner, nici pe bătrân. Numai un lucru se bagi bine de 4i, durerile erau tot mai cumplite
ferâscă Dumne4©u> nu ţi-1 dau ţie. Cu acestea plecară spre casă, semă, că eu la orî-ce bolnav, unde şi slăbiciunea tot mai mare. Doftorii
•Cu acestea se despărţiră şi la câţî-va unde arhanghelul îi boteză copilul, vei fi cbiămat, sunt de faţă. Decă îl hotărîseră de morte, der nu în-
paşi se întâlnesce c’un alt om, că­ pe urmă se făcu şi un pic de cume­ voiu sta la capul bolnavului, poţi drăsneau se-i spună. împăratul vă-
ruia spunendu-i scopul călătoriei sale, trie, după cum îi dădu mâna bietu­ se-1 atingi cu buruena acesta şi se 4ând, că doftorii nu mai pot ajuta
se învoesce a-i fi el nănaş. lui om sărac cu o casă de copii. Cu va face sănetos, decă însă voiu sta nimic, se gândi el, că are să mdră,