Page 34 - 1897-11

Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 249—1897.

confraţî, începe a se învinovăţi ca | bulevarde, n’aţî trimes înoă oele 20 de Acţii de-ale Bănoei austr. de credit. 354.50'
^IGKi:E2îT^._ 44
„căşunător de pelagră rachiul, ba­ paohete pe oarl stăpâna nostră le-a co­ Napoleondorî.......................... 9.53'/
2
samacul produs din porumb stricat. mandat de atâta timp. Mărol imperiale germane . . . 58.82 / .
1
2
O bolă a ţeranilor. Cât adevăr chimic este în afirmarea — Dâr n’am primit nici o oomaudă London vista.......................... 119.80
acesta eu nu sciu; der pot afirma, dela d-v., oăuta să se scuseze negustorul. Paris vista.............................. 47.5&
De Dr. I. Neagoe. că este multă pelagră unde nici urmă — E cu neputinţă, a venit o luoră- Rente de corâne austr. 4% . . 102.15
(Urmare.) nu este de basamac, unde se bea nu­ târe din atelierele nâstre, sunt cjeoe d*!®» Note italiene........................... 45.25'
mai vin, de. exemplu în multe pro­ de sigur însă că aţi neglijeat. Dâoă le
Nu pot încheia trista rubrică
vincii ale Italiei, şi nu este nici urmă aveţi gata, daţi-le, vă rog imediat, am
sciinţifică a „causei pelagrei“ fără a Preţurile cerealelor din piaţa Braşov-
de pelagră unde se bea basamacul fa­ mare nevoe chiar ac}l.
aminti şi teoria D-rului A. Urbeanu,
bricat din porumb stricat, pâte în De obioeiu, furnisorii se esecutau şi Din 19 Noemvre st. n. 1897.
pe care citind’o în anul acesta, am
mai mare cantitate ca la noi, de pungăşia era făoută.
văcjut, că are destulă bază logică şi Măsura Valuta
exemplu în Transilvania şi Ungaria. Cu aoest sistem, pungăşâiea reuşise
scienţifică ca se merite munca unei sâu C a l i t a t e a . austr.
Am tractat cu intenţie mai pe să înşele mai pe toţi marii oomeroianţl de
cercetări sciinţifice mai întinse şi greutatea fl. o r .
lung cestiunea causei pelagrei, ca articole de modă şi bijuterie din oentrul
mai detailate.
de-o parte să fie bine înţelesă de Parisului. Plângerile depuse la poliţie în
D-nu A. Urbeanu face, că causa pe­ toţi şi ast-fel ferindu-ne de orbecărî, oontra acestei aventuriere curgeau în fiă- 1 H . L . Grâul oel mai frumos 9
lagrei este lipsa sărurilor de potasâ în n Grâu mijlooiu . . 8 60
să potă aprecia ori şi cine bunăta­ oare efi Şi sumele cu oarl acestă îndrâs- 77 Grâu mai slab . . 8 30
porumb, fie bun ori reu. Avend orga­
tea ori nebunătatea mijlâcelor de ueţă înşelese pe neguţători sunt fabulose, )9 Grâu mestecat . . 5 80
nismul nostru fârte mare lipsă de Săcară frumâsă . . 5 70
combatere pe cari le voi propune. ele treo peste 200 000 lei. 1)
acâstă substanţă, de âre-ce este bine 79 Săcară mijlooiâ . . 5 20
Medicina astăc}! nu mai este mi­ In urma acestor plângeri, poliţia a
representată în ţesăturile nervilor şi )7 Orz frumos . . . 4 20
tică, ac}! este sciinţă care tractăză luat măsuri de urmărire şi aventuriera a Orz mijlooiu . . . 3 70
a centrilor celor mari ai sistemului 77
despre „câusâ şi efect , prin urmare fost desooperitâ (filele treoute într’un otel 77 Ovăs frumos . . . 2 60
1,1
nervos, adecă a creerilor, ast-fel lipsa
sciinţă alcătuită ast fel în cât să fie de mâna a treia din strada Jeuneurs, Ea ' 7 Ovăs mijlociu . . 2 40
va produce derangiamentul funcţiu­ Cucuruz . . . . 3 8 0
uşor de înţeles. Mai ales când mij- se numesoe Oiotilde Vathard şi, interogată, 7)
nilor regulate ale acestor organe şi 77 Mălaiu......................... 4 30
lâcele propuse pentru combaterea a mărturisit imediat tâte pungăşiile făcute.
prin urmare b6la. 7) Mazăre......................... 9 20
pelagrei nu sunt doctorii, ci institu- 77 Linte ........................... 12 —
Teoria acesta, din punct de ve­ ţiunî şi legiuiri, atunci este de nea­ 77 Fasole........................... 6 —
dere fisiologic şi clinic, are cu mult părată trebuinţă ca să vorbesc! în POŞTA REDACŢIUNEI. 77 Sămânţă de in . . 7 —
mai multă logică, de cât teoria îm­ formă de înţeles şi uşor de priceput. D-lui It. R. în Biia. Adresaţi-vS d-lui pre­ 77 Sămânţă de oânepă . 4 50
bătrânită, reu clădită şi lipsită de şedinte Gheorghe Missail, avocat. Atâta ajunge. Cartofi.......................... 1 60
(Va urma.) ’l Măzăriohe . . . . — —
armele afirmătâre ale sciinţei a lui
1 kilă Carne de vită . . . — 46
Ballardini-Roussel, care — afară de Târgui de rîmătorf din Steinbruch, 7) Carne de poro . . . — 52
ţâra nostră — este deja pretutinde- M[JLTE 81 DE TOATE. M Carne de berbece . . — 30
nea îngropată. S t a r e a r î m â t o r i l o r a fost la 15 100 kil. Său de vită prospăt 17 —
Nov. de 22.526 capete, la 16 Nov. au 77 Său de vită topit 22 —
Efectele rele pe car! le produce O aventurieră.
lipsa sărurilor de potasâ în nutriment a întrat 32 oapete şi an eşit 231 capete ră­
înaltă, îmbrăcată ou multă eleganţă, mânând la 17 Nov. un număr de 22327 C u r s u l ! o s u r i l o r p r i v a t &
dovedit’o la animale deja de mulţi
împodobită ou scule soumpe şt forte fru- capete. din 17 Noemvre 1897
ani celebrul Boussingnault. In cercetă­
mose, esprimându-se ou multă distinotiune, Se nofcâză marfa: ungurâscă v e o h e
rile sale memorabile asupra asimi- câmp. vinele.
o tânără de-o frumuseţe fermecătore, oare g r e a dela —.— or. pănă la —.— or. Basilica . . . ti.75 7.25
laţiei, nutrirei şi a unor schimbări
se dedea une-orl drept marohisa de Trâ- marfă u n g u r â s o ă tineră g r e a dela Credit . . . . 199.75 200.-
chimice dela anumite substanţe fo­ Clary 40 fl. m. c. . 59.— 60.—
siguy seu altă-dată îşi lua pomposul nume 52. — or., pănă la 63.— cr,, de mijloc dela Navig. pe Dunăre . 156.— 162.—
losite pentru nutrirea animalelor, Insbruck . . . .
de contesa de Plâmeur, visita de o lună 53. — or. pănă la 54,— or, u ş â r ă dela 29.— 30.—
Boussingnault a dovedit, că vitele Krakau . . . . 27.75 28.75
de cjile cele mai renumite magazine din 54. — or. pănă la 55.— or. Laibach . . . . 22.50 23.—
hrănite cu nutreţ sărac de săruri de
Paris, din cartierul Operei şi de pe marele Buda . . . . 61.— 63 —
potasă slăbesc, âr dâcă forma acesta Palfiy . . . . 59.50 60.50
bulevarde, unde alegea luorurile oele mai Crucea roşie austr. 19.25 20.25
a nutrirei se continueză, vitele mor. Cursul la bursa din Viena.
soumpe şi mai elegante. dto ung. . . 9.50 9.60
Apoi în Mexico şi Peru este un lu­ Din 18 Noemvre 1897. dto itai. , 11.50 12. -
In totdâuna ea trimetea luorurile cum­ Rudolf . . . . 24.50 26.-
cru deja cunoscut, că decâ nutrescî Renta ung. de aur 4% . . . . 122.35 Salm . . . .
părate, printr’un băiat din magazin, la 74.- 74.50
caii numai cu porumb, aceştia slăbesc, Renta de corâne ung. 4% . . . 99.95 Salzbnrg . . . . 28.50 29.50
adresa sa în strada Montmartre 143, unde St. Genois 79.— 80.—
începe a le cădea perul, copitele şi Impr. căii. fer. ung. în aur 4y %. 121.— Stanislau . . . .
în mod regalat marchiza sâu contesa, la 2 45.— 47.—
1
dinţii, ameţesc şi în urmă se prăpă­ Impr. căii. fer. ung. în argint 4 / °/ 100.75 Trieitine 4 / °/o 100 m. c. 149.— 153.—
1
î
intrare, îşi lua obiectele oumpărate şi ruga 2 0 dto 4°/ 0 50 68.— 72.—
desc. Bâla acesta se numesce în Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.60 Waldstein
pe băiat să aştepte puţin. 57.— 60.-
limba spaniolă „Emaisadura seu Bonuri rurale nngare 4% . . . 97.70 dto de 10 franci _,__ _
44
u
„Emaisada . Care va se c}ică, este Aşteptă mult însă bietul băiat, căoi Bonuri rurale croate-slavone . . 97.90 Banca b. ung. 4°/ n 123.— 124.-
destulă causă logică şi sciinţifică ca marchiza nu mai apărea. Aventuriera se Imprum. ung. cu premii . . . 152.75
excelentul nostru institut de anatomie pa­ făoea întotdâuna nevăcjută printr’o altă Losuri pentru reg. Tisei şi Segedin. 138.75 Cursul pieţei Braşov.
tologică experimentală şi bacteorologie se eşire, oare răspundea în strada Oroissant. Renta de argint austr. . . . . 102.45 Din 19 Noemvre 1897.
se p6tă ocupa cu acâstă cestiune, Alte-orI, îmbrăcată într’un costum Renta de hârtie austr.......... 102.40 Bancnota rom. Cump. 9.47 Vând. 9 4&
precum şi în general cu cestiunea simplu, aventuriera se presenta ca pre­ Renta de aur austr.............. 122.90 Argint român. Cump. 9.42 Vând. 9.44
pelagrei. mieră a vre-unui magazin. Losuri din 1860 ..................................... 143.50 Napoleond’orl. Cump. 9.53 Vând. 9 54-
In Austria, prin amicul meu dr. — Cum se pâte, exolama densa, adre- Aoţii de-ale Băneei austro-ungară. 950.— Galbeni Cump. 5.58 Vând. 5.61
Neusser şi la noi deja încă prin unii sându-se la magazinele cele mari de pe Acţii de-ale Băneei ung. de credit. 387.50 Ruble Rusesc! Cump. 17.V Vând. -.-
2
dâr totuşi întrebă pe doftori să-i păratul cu patul aşa, ca se vină cu începu a striga aşa: „Eu sunt dofto­ unde stă nănaşul; el însă era ârăşî
spună drept, dâcă mai e vre-o spe­ capul unde îi sunt piciârele. Arhan­ rul, care vindec fără greşelă, pe orî cine la piciâre. Acum nu-i mai venea
ranţă de scăpare seu nu. Unii din­ ghelul dădu din cap, der nu c[i e ni­ de orî-ce bălă, decâ vre nănaşul, er’ decâ pofta să mai glumescă cu nănaşul,
8
tre ei se mai codeau, altul însă îi mic, înse nicî nu se mută dela lo­ nu vre nănaşul, mârtea-i e părtaşulA der’ îi era târnă şi să-i spună împă­
spuse drept, că nu mai e nici o scă­ cul seu. Noul doftor îl atinse apoi eşit destul de bine şi aşa şi a mai ratului, că acum nu-1 mai pâte vin­
pare, decât sapa şi lopata. cu buruâna de leac şi împăratul în­ vindecat muiţî âmenî şi a adunat deca, că mârtea-i e la cap şi arhan­
Intr’aceea s’aude pe stradă stri­ dată se simţi bine şi se sculă. încă multă avere. După âre-care ghelul la piciâre. împăratul văcjân-
gând: „Eu sunt doftorul, care vin­ împăratul şi toţi ai curţii nu vreme împăratul ţării s’a bolnăvit du-1 zăpăcit îi 4i se cu hotărîre, ca
dec fără greşâlă, pe orî-ce om de mai sciau acum ce să facă de bu­ ârăşî rău, ca mai ’nainte. A ohiă- să-i spună drept, dâcă pâte, să-l scape
44
orî-ce bâlă . Argaţii împărătesei cum curie şi cum să cinstescă mai bine mat de nou pe doftorii săi, der’ ârăşî şi dâcă nu pâte el, atunci să-i spună
aucjiră, se duseră iute în casă şi îi pe noul doftor. Ast-fel, după ce l’a n’au putut ajuta nimic. împăratul se cine-i e nănaşul, ca să-l chieme pe
spuseră împăratului. împăratul în­ încărcat cu averi nespuse şi cu multe gândi acum, că ce bine ar fi, dâcă el să se învoiască amândoi.
dată porunci să-l chieme în casă. scumpeturî, doftorul a plecat şi ar­ ar sci cine-va, unde se află doftorul, — „Să ierţi înălţate împărate, eu
Doftorul cel nou întră, dâr spre ma­ hanghelul după el. Ve4î bine, ar­ care l’a vindecat în rândul trecut. şi în rendul trecut tot numai cu în­
rea lui mirare şi întristare tocmai hanghelul era necunoscut şi nevă4ut Der’ de unde să-l iai, că el n’avea voirea nănaşului te-am făcut sănă­
aci văcju pe arhangelul la piciâre de alţi 6menî, numai de finul său. locuinţă statornică, ci a4î era în­ tos ; de atunci erai hotărît la morte,
După învoiala avută, acesta era semn, Pe drum arhanghelul îi 4ise finului tr’un sat, mâne într’altul. împăratul dâr mî-a făcut numai mie un hatâr,
că de aci să se care, că arhanghelul său: „Bine, bine, fine, acum te-am dădu poruncă să-l caute pe unde vor ca să scap eu cu viâţă. Acum însă
are să-i ia sufletul în curend. împă­ iertat, dâr de altă-dată să nu mai fac! sci argaţii săi şi să-l aducă la curte. nu se mai învoesce, ori ce mi-ai
44
ratul îi spuse cu hotărîre, că ori îl ce ai făcut, că o păţesc! rău cu Argaţii nu umblară tocmai mult şi-l faoe .
vindecă, după cum a 4's, şi atunci mine“. Finul făgădui şi cu asta se aflară într’un sat din apropiere stri­ — „Bine, spune-mî numai, ci­
are să capete o avere nespus de despărţiră. gând pe uliţă în felul cum v’am spus ne-i nănaşul tău?!
mare, ori de nu, apoi argaţii au să-l Mergând el pe drum, cugeta pe urmă. Argaţii îl luară şi îl du­ — „Nănaşul meu este arhanghe­
omâre, ca să nu mai înşele lumea în sine, să se lase de doftoriă, că seră pe sus la curte; pe urmă în- lul Michail; dâcă vrâi să vorbesc! cu
44
cu minciuni. Finul acum să uita cu are cu ce trăi acum, dâr, ca omul trară ei înainte la împăratul şi-i spu­ el, el stă tocmai în faţă la piciore .
jind, la nănaşu-său, ca şi când ar lacom, de ce are de aceea ar vrâ să seră, că l’au găsit şi l’au adus, dâr’ împăratul încremeni, când au41
fi vrut să 4i°ă, ca să se mute la aibă tot mai mult. Astfel se hotărî că acum nu mai strigă ca mai îna­ vestea asta, pe semne că au4ise şi
cap, ca să scape cu viâţă din încur­ în urmă, ca totuşi să nu-ş! lase me­ inte, ci 4i°e) că numai aşa vindecă el cine e arhanghelul Michail. In-
cătura asta. Nănaşul însă sta neclin­ seria, dâr ca să nu mai vie cum-va fără greşelă, dâcă vrâ nănaşul, dâcă tr’aceea mârtea cu câsa ei tăiâ fi­
tit la locul lui. în vre-o încurcătură ca aceea cu îm­ nu mârtea-i e părtaşul. împăratul rul vieţii împăratului şi arhanghelul
Ce-i vine în minte doftorului ? păratul, îşî schimbă vorbele, ce le porunci să între îndată. îi luă sufletul cu sine, âră trupul lui
Nevoia îl învaţă pe om multe. Po- folosia pănă aci, că vindecă fără gre­ Doftorul întră, dâr cum întră, fu îngropat cu mare cinste şi alaiu,
runcesce argaţilor să întârcă pe îm- şâlă,- pe orî-care, de orî-ce bâlă, şi lucrul cel dintâiu i-a fost să vadă, după cum se cuvine unui împărat.