Page 37 - 1897-11
P. 37
âsfetftom, MMsUMsih, gazeta- iese în n-mi di,
ri fcrsM Atonaimte pentru Anstro-Digaria:
pi&V* mats Stei 39. Pe nn an 12 fi., pe şese ioni
Soi'iiîoii 'icfesatiB u.:. ao 6 fl., pe trei luni 3 fi.
«îrfîaiwi'i, — ’&iiwsaersiite ar, s?. N-rii de Dumlnooi 2 11. pe an.
wteiax** Pentru România sl străinătate;
i«(t£HftTE gs pKime.icia AtSrnl-
altlruţlsme ta Bvaşov ţi ia oî* Pe un an 40 franol, pe ?6se
taătiisin aimur! n» Eiitsmfiufî: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ta Yiena: 2f. Dubit, Hthtrich N-rii de Dumineoă 8 franol.
Sthalek, Budo’.f Hoit), i. Ovptltkj Se prenumără la tăte oficiale
Waohfolcer; Snton Ofpalik, J. poştale din Intru şi din atară
D'.nneocr, ta Budapesta: i. Y. şi la dd. ooieotori.
Zcldbergerg, Xeksteiti Seivuit: ta iHamentul pentru Brasor
Bueuxosoi: Agtnco llu'xu, Suo- admtaistraţiunea, piaţa maro,
laiEaie de Keumame; ta Hfvm- tfirgul Inului Nr. 30 stagiu
bon,: Karoiyt dfc Liebma-’in. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inaerjlunller: o fleria luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
(jasmond pe e ooidnă fi o/., ţi Cu dusul ta casă: Pe un an
ffior. timbru pentru o pwbli- 12 fl., pe 6 luni 8 fl., pe trei luni
oaie. Pubiioări mai deae dup A 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
sariiă si Învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Baolame pe pagma a tt-a o tele cât şi inserţiunile sunt
lariă 10 os. său 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 251. Braşov, Mercurî 12 (24) Noemvre 1897.
„Situaţiunea schimbată"*). fi şi „cetăţeni fideli ai statului, cu niment important, care se pote con Reproducând articulul foiei un"
iubire cătră patriă şi cu respect ca- sidera ca un nou succes al politicei gureşei, „Unirea“ din Blaşiu se
iii. tră legî“, âr Coloman Tieza în dis esterne a Austro-Ungariei". provocă la bulla papală dela 1853,
*
cursul seu dela Oradea-mare ame Curând de tot s’a dovedit însă, prin care Metropolia de Alba-Iulia
După ce I6n Brătianu fusese
ninţa, că va frânge gâtul pressei na ca domnii Kalnoky şi Tisza şi-au a fost scâsă atât de sub jurisdicţiu-
avisat de principele Bismark ca, în
ţionale române. făcut socotâla fără de birtaş şi că, nea metropolitană, cât şi de sub
cestiunea apropiării României de
Acâsta era starea de lucruri la cu tâtă atitudinea binevoitâre a gu cea primaţială a scaunului dela Stri-
tripla alianţă, se se ’nţeldgă mai în-
începutul anului 1884, când, cu în- vernului României, în împrejurările goniu. Apoi continuă astfel:
tâiu cu împăratul Francisc-Iosif şi
curagiarea ministrului-preşedinte un date nici vorbă nu putea fi de-o îm
cu sfetnicii sei Kalnoky şi Tisza, se Ori cari ar fi fost odiniâră drepturile
guresc, s’a făcut încercarea de a în păcare a Românilor cu Ungurii.
născuse pentru guvernul român grăua şi privilegiile primatelui, astăijl nu te mai
fiinţa aşa numitul partid al „Viito O furtună de indignare s’a ri
şi delicata problemă de a da probele, poţi provoca la ele. Primatele a fost oo-
rului", care ’şî pusese ca ţintă „îm dicat între toţi Românii din Tran
ce ’i-s’au cerut la Viena ca dovadă, mite suprem ereditariu al oomitatului Stri-
păcarea deplină" cu Maghiarii şi a silvania, Bănat şi Ţâra ungurâscă
că se lapedă cu deseverşire de orî-ce gonului: astăijl însă nu mai este. A fost
căruia program culmina în cererea în contra uneltirilor acelei partide
veleităţi peutru sprijinirea în viitor prim-cauoelariul ţârii: astăcjî nu mai ouupă
de a se esecuta legea de naţionali embrionice. Ţfiarele nâstre naţionale
a aşa numitelor „agitaţiuni daco acest post important. El era inspectorul
tate şi de a se estinde legea elec „Gazeta Transilvaniei" în Ardeal şi
române". monetăriilor (supremus pisetarius): astăcjl
torală din Ungaria şi asupra Tran „Luminătorul" în Bănat au deschis
Acestei probleme înse ’i se opu ofioiul acesta a treout la alţii. Nefiind pri
silvaniei. Erau aşa numiţii omeni ai focul cu îndoită putere şi în câteva
nea însu-şî faptul esistenţei partidului matele tot, oe a fost odiniâră, este greşit
frăţietăţii şi ai împăcării cu Ungurii, luni partida frăţietăţii şi a împă
naţional român în Trasilvania, ce trecea a se provooa cineva la drepturile lui
care împăcare o reclamau ou urgenţă cării fu spulberată, ca şi când n’ar
înaintea guvernanţilor unguri şi a vechi numai când este vorbă de biserica
pe cuvânt, că Românii şi Maghiarii fi mai fost; organul ei ,,Viitorul“,
preesei maghiare ca vatra „agita nostră.
sunt avisaţî unii la alţii, ca se nu care apărea în Pesta a încetat încă
ţiunilor" cari, fiă că se manifestau Deoă primatele are iurisdioţiune asu
fiă înghiţiţi de marea slavă ce-i în- în acelaş an.
de sine stătător prin luptele nbstre pra tuturor biserioelor de sub corona s
cunjură şi că acum şi România e In mijlocul luptelor, ce le purta
naţionale dinăuntru, fiă că-şî aflau Ştefan, pentru oe nu pretinde, să se estindă
gata se lege amiciţiă cu statui nostru. cu succes pe tâtă linia partidul nos
un ecou în sînul emigraţilor Arde aoâstâ iurisdioţiune şi asupra biserioilor din
Ni-se cerea aşader se părăsim tru naţional, lupte ce s’au ilustrat
leni şi al conaţionalilor noştri din Croaţia, care încă se ţine de oorona s. Şte
politica intransigentă de pasivitate prin manifestaţiunile puternice din
România, erau puse necontenit pe fan? Său pentru oe nu-şl arogă îurisdio-
şi se ne împăcăm cu Ungurii, in primăvara şi tomna anului 1883,
răvaşul -guvernului român sub cu ţiuae măcar asupra acelor biserici apar-
trând ventre a terre în tabăra liberală prin atitudinea ei energică cu oca-
vânt, că se insceneză şi se nutresc pnătore mitropoliei din Agram, care se află
maghiară, cum au intrat mai târfiiu siunea alegelor municipale şi în 1884
30
numai şi numai din România. pe teritoriul Ungariei propriu (fi ) 0UEa
Saşii. In aşa cjisa conferenţă a lor, prin respingerea uneltirilor de-a o
Dâr nu numai la Pesta, ci şi ţinută în Pesta la 14 Martie 1884 desbina, cade, în Maiu 1884, înfiin sunt bisericele catolioe din Marakoz ? Pe
11
la Yiena „Liberalii , cari guvernau sub preşedinţa Metropolitului dela ţarea „Tribunei" în Sibiiu cu con oum deol mitropolia din Agram, cari se
pe atunci in Rocnânia, erau luaţi la Sibiiu, âmenii frăţietăţii, Gali şi soţi, cursul „clubului liberal" din Bucu- află sub corona sfîntului Ştefan, pote esista
ochi din causă, că mai înainte, când au fost hotărît adecă, „că partida rescl. şi fără a fi supusă jurisdioţiunii primatelui,
se aflau în oposiţiă plângeau pe t6te lor se alătură la partida liberală a toomai aşa se pote aoâsta şi pentru Mitro
căile sbrtea Ardealului şi treceau ţării". polia de Alba-Iulia.
astfel ca mari naţionalişti. Dâcâ guvernul unguresc a în- In cestiunea independenţei Metro- Provooarea la concordat nu se po-
Ungurii, cum vecjurăm, pregă- euragiat în ascuns acâsta mişcare poliei române unite. trivesoe, pentru oă concordatul şl-a perdut
teau un asalt general în contra par de împăcare, guvernul român nu s’a puterea, fiind-oă nu a fost inartioulat cu
tidului nostru naţional, care dela arătat indiferent faţă cu ea şi con Pilele acestea a publicat „Bu- ocasiunea reaotivării oonstituţiunii ungare,
1881 luase un mare avânt şi se ma sulul român din Pesta era un mare dapesti Hirlap" un articul privitor pe oând Mitropolia ndstrâ a fost inarticu-
nifesta cu putere în totă ţâra. S’a binevoitor al matadorilor frăţietăţii, la autonomia bisericei române unite. lată în legea XXXIX diu 1868. Şi fiind-
dat semnalul mai întâiu la inaugu cari îşi aveau sediul în Pesta. Or Pâia ungurâscă ia în nume de rău oă aoâstă lege nn a putut inartioula alt
rarea noului Seghedin, unde Metro- ganul ministeriului de esterne din Românilor, că au refusat de-a lua ceva, deoât Mitropolia restaurată ia 1853,
poliţii noştri români au fost aspru Viena „Politische Correspondenz", parte la congresul autonomie al ca şi nu a putut-o inartioula alt cum, deoât
dojeniţi de Monarch, cerându-li-se se dela 17 Martie 1884, saluta cu în tolicilor maghiari şi, provocându-se oum a fost restaurată, oăol în lege nu se
împinteneze pe credincioşii lor de a sufleţire alăturarea âmenilor frăţie la istoriă, se încârcă se dovedâseă, c^ice, oă s’ar inartioula alt oum, decât oum
tăţii la partida guvernamentală, adău că Metropolia română unită ar apar a fost reaotivată : dela sine urmâză, oă Mi
*) A se vedâ nr. 247 şi 248 ai „Gaz. gând că „atitudinea guvernului român ţină jurisdicţiunei Primatelui Un tropolia nostră are garanţa independenţei
Tracs“ din a. o. încă a înfluinţat asupra acestui eve gariei. sale şi a exemţiunii sale de sub jurisdic-
IOILETONUL „GAZ. TRANS.” tatea, sub oare omul era privit, au dat constată, că de unde în 1867 avem 2,96 vingătore elocinţă, tote primejdiile aotualei
râde păgubitore. criminali la 1000 de locuitori, în 1886 organisaţiunl a învăţământului.
Numerâsele cercetări făoute, în vre erau 13,21. Şi, mai de curând, c^iarul republioan
Instrucţiunea şi educaţiunea. murile din urmă, cu privire la Gestiunile In Auglia, din potrivă, unde gimnas „ie Temps făoea următorele triste consta
u
Un capitol din cartea „Cătră un nou ideal de învăţământ, dovedesc oă pe măsură oe tica intelectuală e nedespărţită, de desvol- tări: „Numărul deliotelor şi al crimelor
11
de N. Filipescu. să întinde instrucţia fără eduoaţie, pe tarea fisică şi de eduoaţia morală, datele sporesoe din an în an; tribunalele şi poli
aceeaşi măsură cresoe şi primejdia orimi statistice sunt ou totul satisfâcătore.
— „Puterea mora'ă oîrmu^soe desti ţia nu mai sunt în stare a-le pune stavilă.
nele poporelor , ne tjio, acjl sooiologii. nalităţii. Căol isousinţa ce o dă instrucţia Astfel se constată, că dela 1870 pănă Mai cu osebire, oifra tinerilor oriminall să
u
— „Daţi-ne scdla şi vă oedăm restul", face, negreşit, mai puternic întru săvârşi la 1894, în Anglia, din punotul de vedere măresoe într’o progresiune îngrijitore, ast
au răspuns ÎDdată politicii praotiol. rea binelui pe omul moral, dâr şi mai pri al crimelor săvârşite de tinerime, numărul fel înoât, în loo d’a aucji bine-ouvântându-
Şi în adevăr, deoă sentimentul are mejdios întru cele rele pe omul ou firea anual al condamnaţilor a soătjut dela 14.000 se, oa în Anglia, răspândirea iustruoţiunei,
un rol precumpănitor în viaţa naţiunilor, nărăvită. la 6000. multe spirite ajunge a se îndoi de virtutea
era de înţeles ca bărbatul politic să pă In acâstă privinţă, datele statistice Din puţinele date oe preced, să vă- ei şi altele a-o denunţa ca un flagel. Cari
trundă îndată însemnătatea, pe oare o ca ale criminalităţii ne impun o îndoită aten deso urmările sistemului de învăţământ a sunt argumentele, ce auc}I astăcjl repeţin-
pătă şcola, în oare se plămădesoe sufletul ţiune. cărui sfîrşit este nu atât formarea de băr du-se pe t6te tonurile ? Instruoţia dă naş
omului şi se zămislesoe viitorul orl-oărui Din aceste date se observă, buoă-oră baţi vrednici, cât înarmarea inteligenţei tere deolasaţilor şi invidioşilor; soiinţa sin
popor. în Erancia, că în 1881, când s’a introdus egoiste, cu arme perfecţionate şi arunoarea gură uoide instinotul moral şi înarmâză cu
Tot d’aoi mai urmăză, oă şcola tre- laicitatea învăţământului împreună ou obli în virtejul luptelor vieţii a unor 6meDl mijldce mai primejdiose, oreerul şi braţul
bue să-şi preschimbe cu desăvârşire me gativitatea, numărul criminalilor, de 16—21 frământaţi de oele mai josnice dorinţe, omului, întru satisfacerea apetiturilor sale“.
nirea. de ani, era de 179,102. In 1890 el se uroa egoişti, sceptici şi lipsiţi de ideal. Asemenea şi sistemul .de învăţământ
Până aci şoola se silea a cultiva ou la 195.377, âr în 1892, atinge deja cifra de Aceste rele sunt mărturisite astăcjl în atât de mult lăudat din Germania a dat
deosebire faoultăţile intelectuale ale omu 203.855. Franoia, de chiar întemeietorii sistemului faliment. Legenda dascălului de sat, oare a
lui, lăsând în păragină pe cele sufletesol. La un şi mai întristător resultat ajung şoolar aotual. Astfel, acum doi ani, d-1 învins la Sedan, s’a stins.
Mintea era t,ot; inima nimio. Urmarea a ceroetănle d-lui Tanovioeanu asupra orimi- Leon Bourgeois, fostul şef al cabinetului ra De curând, împăratul Germaniei a
fost: instrucţie multă, eduoaţie puţină. naiităţii din România. Aşa, distinsul pro dical, în oalitatea sa de preşedinte al Ligei mărturisit, într’o ouvântare publioă, oă
Aceste lipsuri isvorîte diu unilaterali fesor dela facultatea de drept din Iaşi, învăţământului^ scotea la iveiă, ou o oon- soola nu produce deoât deolasaţl haimanale,
