Page 38 - 1897-11
P. 38
Palidă 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 251—1897.
ţiunea pritnatelui şi în legea citată, adecă din consideraţiunî de oportunitate, Şoviniştii unguri acfi jubileză şi prea Universitatea din Bucnresci
într’o disposiţiune legală şi constituţională. parte din anumite interese personale măresc pe Banffy, că a sciut toca |
Faptul, oă episcopii noştri au luat au început tot mai mult se subor- autonomia acestui oraş, âr de altă ii. .
parte la oonferenţele episoopesol ţinute sub dineze interesele oraşului voinţei gu parte poliţia şi armata stau gata de Donaţiunile făcute Universităţii din
presidiul pritnatelui, nu învdlvă recunâs- vernului unguresc. Servilismul a ajuns atac pentru caşul, când cetăţenii ar Bucurescî,
oerea jurisdioţiunii primaţiale. Oonferenţele aşa departe, încât pe timpul când îndrăsni a mai protesta, ori a nu 1. Fondul Hillel din a. 1869, cu un
acestea nu sunt niol instituţiunl oanonioe, se discuta Introducerea reformelor se supune necondiţionat măsurilor oapital primitiv de 100.000 lei, se află spo
niol instituţiunl politice, oi sunt oonsfâtuirl politice bisericesc!, Fiumanii arangia- despotice luate de guvernul ungu rit în 30 Iunie 1897 la suma de nominal
frăţesc! în afaceri, cari privesc de o po seră chiar şi o demonstraţiâ în fa resc. 276 000 lei în rentă amort. 6°/ . din al că
0
trivă biserica latină şi greoâsoă din aoeea şl vorul nouelor legi, numai ca cu atât Chiar în Italia, Dalmaţia şi Is rei venit se dau burse şi premii la stu
ţâră Primatele presidâză nu în virtutea mai mult se pâtă întră în graţia gu tria causa cetăţenilor Fiumanî e ur denţi.
iurisdioţiunii sale asupra biserioei nâstre, vernului dela Pesta. mărită cu mult interes şi loviturile 2. Fondurile Benli şi Baici din a. 1878,
oe nu o are, oi în virtutea dignităţii sale cu oaoitalurl primitive de 1000 ruble si
Der apetitul Ungurilor a mers date de guvernul maghiar sunt sim
mai înalte bisericesol între episoopl şi tni- 1000 florini austriaol, se află sporite în 30
tot crescând, aşa că în cele din urmă ţite şi acolo.
tropoliţl. Iunie 1897 la suma nominală de 8000 lei
fostul primar Oiotta s’a vefiut silit Nu se scie încă, ce va mai urma
Este neadevărat, oă mitropolitul nos să-şi dea dimisia, deârece s’a con în rentă amort. 5°/ , din al oărei venit se
0
tru ar fi ori ar fi fost membru în vins şi el, că pretensiunile guvernu în viitor. De-ocamdată înse caşul Fiu dau cărţi la studenţi.
oomisiunea exmisă pentru oontrolarea fon manilor servesce ca o nouă dovadă, Aceste două fonduri sunt depuse la
lui unguresc cresceau în infinit, âr că prin concesiuni şi servilism nu
dului religionar şi de studii. cetăţenii oraşului începuseră se se se pâte îmblândi duşmanul, ci ’i se Banoa Naţională.
Asemenea este fals, că donaţiunile deştepte, aşa că de concesiuni nu Aotela de donaţiuoe şi disposiţiile
întărită numai şi mai mult pofta de-a
făoute episcopiilor nâstre ar fi luate tote mai putea fi vorba. Atunci s’a în speoiale pentru administrarea şi întrebuin
te devora.
din massa bunurilor bisericii latine. Mitro ceput lupta pe faţă între Fiumanii * ţarea lor sunt publioate în Auuarul pe
politul din Blaşiu are benefioiu dintr’un autonomiştî şi între aderenţii guver 1892—1893.
ua
In 19 Novembre, cfi împârătesei-
bun fisouşeso. Episcopul dela Oradea are, nului maghiar. 3. Fondul Iosef Halfon din a. 1896,
regine Elisabeta, s’a întâmplat în Fiume o
ce e drept, uu dominiu rupt din dominiul ou un capital primitiv de nominal 20.000
Autonomiştii au învins, dâr gu mare demonstrară. Sâra pe la 7 âre musioa
episcopului latin de aoolo, dâr pe cum re lei în titluri fonoiare urbane Buouresoî, se
vernul Banffy a sărit atunci în aju orăşenâseă a traversat stradele oraşului.
gele apostolic a fost mărinimos faţă ou bi află sporit în 3 Iulie 1897 la suma de
torul uneltelor sale şi pe autonomiştî Popor în număr mai mare oa de obioeiă
serica latină, astfel a putut să fiă şi faţă 22.100 lei. Acest fond este depus la Banoa
a voit se-i facă imposibili. Acâsta a se aduna pe strade mergând după musică.
ou biserioa catolică de ritul grecesc, mai Naţională. Aotul de donaţiune este publi-
fost causa, că în 10 Novembre a Fiind-oă semnele erau îngrijitâre, întrâgă
vîrtos când soim, oă multe sate românesol oat în anuarul pe 1894 — 1896.
acestui an, majoritatea membrilor poliţia a fo3t pusă în mişcare. Musioa oâuta
de ritul greceso au devenit prin iobăgiă
dinrepresentanţa orăşene3că,în frunte marşuri şi imnuri italienesoî. Din când în Bursierii fondului Hillel.
proprietatea biserioii latine, şi astfel nu
cu primarul, vecfend că nu pot în când muiţimea erumpea în strigăte asurtfi-
este nrrare, că puţine din aoestea s’au în Bursierii esternî ai Facultăţii de li
vinge faţă de forţa brachiului şi că gu tore de Evviva Fiume!* „Evviva la nos-
tors ârăşl la Români. n tere şi filozofie sunt: 1. lioenţiatul m litere
vernul unguresc nu cedâză nici decum, t.ra autonomia/“ Ajungând înaintea loouinţei Pompiliu Eliad, pe temeiul ooncursului ţi
Regularea oongruei se face în mod şi-au dat dimisia. fostului primar Maylender, oare şi-a dat
unitar nu în urma voinţei episcopilor noştri, dimisia împreună ou întrâga representanţă nut dela 6, 7 şi 8 Noemvre 1891. Speoia-
Acum guvernul unguresc n’a litatea, în oare s’a obligat să se perfecţio
oi în urma disposiţiunii prea-înaite a Ma
mai umblat cu încungiur, ci simpla- comunală, mulţimea i-a fâout ovaţiunl. May- neze şi să obţie Doctoratul la Facultatea
iestăţii Sale. Şi dâoă şi Românii gr. catolioi
mente a tras dungă peste autono londer însă nu s’a arătat. de litere din Paris, este limba şi literatura
vor oăpăta congruă din fondurile oatolice,
mia Fiumanilor, impunendu-le cu Demonstraţiunile erau îndreptate ou franoesă. Pompiliu Eliad este elev intern
prin aoâsta numai se restituesoe o parte
torţa legile unguresc! atât în ce pri- deosebire îu contra vice-primarului Gelle- al şeâlei normale superiore din Paris. Ter-
din ceea oe s’a înstrăinat odiniâră pe ne
vesce cestiunile administrative, cât tioh, oare a fost însăroinat ou oonduoerea minul pentru oare îi este aoPrdată bursa
dreptul dela biserioa românâsoă.
şi în cele şcolare etc. afaoerilor în looul primarului demisionat. de oâte 300 lei pe lună, prelungit prin de-
Aoi nu este vorbă de daoo-romanism,
Pentru ca acest atentat se apară G-elietich însă, simţind cât este de înver cisiunes Consiliului Faoultăţii după reoo-
oare este numai o năsoooitură din partea
mai puţin brutal, vicleanul Banffy şunată poporaţiunea asupra lui, înoă în mandarea d-lui direotor al şeolei normale
acelora, oarl vor să aibă un pretext pentru
a convocat pe mai mulţi represen- aceeaşi (fi după prâmfi va să tfioă numai superiâre din Paris la 6 ani, curge dela 1
a despoia pe alţii de drepturile lor, oi este
tanţî ai oraşului Fiume la o anchetă ou eâte-va âre înainte de-a se începe de Ianuarie 1892.
vorbă de independenţa biserii române greeo-
în Budapesta cu scop, vecfi Dâmne, monstraţiunile, şi-a dat dimisia şi prin 2. Lioenţiatul în litere I. A. Rădu-
oatolice, oarea nu o vindem pe nici un
ca înainte de-a le impune legile un aoâsta a evitat isbuonirea unor mari scan leson, pe temeiul oonoursului ţinut la 8 şi
preţ din lumea aoâsta.
guresc! se asculte şi părerea şi do- daluri, oe aveau să se întâmple. 9 Ootomvre 1895, Bursierul este obligat să
r
rinţele“ lor. Der fiind-că Banffy di La aceste demonstraţiunl se cfi > oă se speoialeze în pedagogie, studiând în Ger
oe
Oraşul Fiume şi guvernul nainte declarase, că nu va ceda ni au luat parte şi mulţi studenţi. Looţiitorul mania Franoia si Anglia, şi să obţie gra
mic din cele ce vre se tacă, era lu de guvernor Gaăl Tibor a luat măsuri, oa dul de dootor în filosofie în Germania. Bur
unguresc.
cru firesc, că Fiumanii nu aveau ce în oaşul unor nouă demonstraţiunl, ostaşii sa de oâte 300 lei pe lună ’i-s’a acordat
Guvernul unguresc nicî-odată n’a mai căuta la Budapesta. Nici nu s’a regimentului Nr. 96 de infanteria, oe e ne un termen de patru ani, ou înoepere
ve(jut cu ochi buni autonomia ora presentat la ancheta convocată de staţionat în Fiume, să pâtă sări imediat în dela 1 Ootomvre 1895.
şului Fiume şi a uneltit în contra Banffy, decât un singur Fiuman. ajutor. Spiritele sunt fârte agitate. Bursierul estern al Faoultăţii de soi-
ei în tot chipul şi la tâtă ocasiunea. Banffy înse pentru aceea şi-a urmat Dintre demonstranţi, 22 au fost pe inţe este lioenţiatul în soiinţe Nioolae Flo-
Culmea uneltirilor înse s’a ajuns sub calea. Nici n’a aşteptat se vină anul depsiţi din partea poliţiei. Unul, un tînăr resou, pe temeiul oonoursului ţinut în 17
guvernul de acfi, al lui Banfiy, care nou, după cum era vorba la înce drogherist ou numele Leo Jeohel, oare s’a
basat pe forţa' brachială a sciut în put, ci încă în 20 Novembre a pu opus poliţiei, ba pe soţii săi i-a îndemnat Notă. Fondul Turnesou din an. 1891
avea un oapital nominal de 90000 lei îu
cele din urmă se dea autonomiei fiu- blicat intrarea în vigâre a legilor să ataoe pe poliţişti, a fost pedepsit ou 5 titluri fonoiare rurale, din ol oăror venit
mane lovitura de graţia. unguresc! pentru oraşul Fiume şi te cjile arest, un alt tînăr ou 2 (file arest, âr se trimitea un doctor ol faoultăţii de me
încă de pe timpul faimosului ritoriul seu. oeilalţî cu câte 10 fi. âmendă. Toţi cei pe dicină din Buouresoî spre a-şl oompleota
Tisza Kalman s’au început uneltirile, Astfel guvernul unguresc şi-a depsiţi sunt bărbaţi ou bună purtare, cari studiile la Paris. Aoest fond se afla la oasa
de depuneri si. consemn atianî. Insă prin o
Introducând încetul pe încetul tot ajuns de-ocamdată scopul. Ceea ce pănă aoum n’au mai fost pedepsiţi.
nonă disposiţiă a donatârei, fondul Tur
mai multe elemente servile în con nu s’a putut face pe altă cale, a nesou a fost trecut la „Fundaţiunea Uni
ducerea afacerilor oraşului, cari parte făcut’o Banffy cu torţa brachiului. versitară Carol I“.
diariştl, omeni strîmbl la trup şi la minte, taţiunile vieţii nublioe şi private, în apa terenuri virgine, mănuesoe miliâuele, în- deosibeso prin numărul nepotrivit de mare
creere storse şi inimi seci, fiinţe inoapabile renţă oele mai îndepărtate de ale şoâ’ei. fiinţeză societăţi, desohide. manufaoturî, al slujbaşilor, al advocaţilor, al medioilor
de o sforţare vigurâsâ şi de o aoţiune Priviţi oele oe se petreo, bunâ-âră, în oreâză linii de drum de fier, întemeâză in şi al politioianilor. Mărimea aparatului ad
energică. Anglia, ori în Statele-Unite, unde eduoaţia, dustrii în ţări sălbatice şi tot-odată sădesoe ministrativ sâcă t6te veniturile Statului;
Şi împăratul "Wilhelm îşi sfîrşia astfel şi mai ales eduoaţia morală, ţintesce, în într’un nou oolţ al lumii supremaţia pa finanţele sunt sdrnnoinate, impositele mari,
discursul: deosebi, a sădi în sufletele oooi'lor senti triei sale. viaţa soumpă. Proprietarul rural se înde-
mente înalte şi unde moravurile oa şi în-
„Fiind-oă sunt părintele patriei, am Să privim aoum si urmările sistemu letnioesoe ou politioa, la oraş, âr sătenii
datoria de-a declara, oă luorurile acestea trâga legislaţie întovărăşesc silinţele edu- lui celuilalt, aplioat de pildă în Italia, în sunt lipsiţi deorl-oe direoţiune. In genere,
nu se vor mai prelungi. oatorilor întru a oţeli voinţa ornalui. Spania, ori în ţările sud-amerioane. spiritul de întreprindere nu esistă; capita
Fiiul unui Lord engles — dâoă nu-i lurile sunt rare. Când cum-va esistă oapi-
„Nu voiO mai îngădui desohiderea Aoi 6 educaţie artificială formâză ge-
întâiul născut — sâu fiiul unui milionar neraţiunî de somnoroşi, postulanţl de slujbe, talnrl, ele nn însoţeso munoa în întreprin
unei singure şoole, a oărei necesitate şi
din Statele-Unite — unde esistă libertatea deri, oi se furişâză în plasamente liniştite
raţiune d’a fi, nu mi va fi fost pe deplin visând a răsbi prin puterea unei diplome
de « testa — nu se pbte bizui pe averea şi sigure. Slăbiciunea morală a rassei şi
dovedită, căol avem deja prea multe“. pănă la o lâfă de 200 de lei lunar. Gonind
părinţilor. De aoeea şi şoola îl deprinde a o sineoură, în oare să se pâtă odihni la lipsa de aspiraţiunl măreţe înlătură râvna
In tote ţările de pe oontinentul nos nu aştepta Dimio deoât dela propriele sale vârsta de două-deol de ani, el aspiră a de oâştigurilor mari; târna risiourilor preoum
tru se reounâsoe, oă sistemul de învăţă puteri. Astfel pregătit şi trăind într’un re veni pensionar la trei-cjecl. O libertate nu şi obiolnuinţa mediocrităţii se îtnpaoă ou sa-
mânt, astfel cum e el aloătuit acfi, prioi- gim de libertate, unde proteoţiunile artifi mai aparentă şi nisoe proteoţinnl legisla tisfaoerile traiului strîmtorat, dâr tiohnit,
nuesoe mai multe neajunsuri decât folose. ciale nu-i amorţe80 energia, opelit prin o tive, oe uoid orl-oe tărie de oaraoter, îm- pe oare îl hărăseso postalanţilor slujbele şi
O şoolă trebue să fiă depositarul unui ideal eduoaţiă morală şi bărbătâscă mai mult de pedeoâ desvoltarea oelor voinici. Excesele capitalurilor plasarea banilor ou primă ipo
şi unor oonvingerl morale superiore şi un
oât printr’o instrucţiune rafinată, format socialismului de stat sâdeso inerţia în rassă tecă ori detaşarea imbecilă a cuponului
învăţământ, oare nu-i decât depositarul as-
prin deşteutarea tuturor însuşirilor virile şi şi ajută lăţirea demagogiei, sporind tot-odată garantat de Stat.
piraţiunilor de a pătrunde în slujbă, nu
prin întărirea spiritului de întreprindere, gustul funcţionarismului şi lăţind b61a biu- Intre aceste două sisteme e de ales :
merită decât dispreţ. deprins ou îndrăsnâla în afaoerl, el cu- rooraţiei. Unul pregătesce un popor de ouoeri-
Urmările sistemului curat soiinţifio treeră continentele la vârsta de 20 de ani, De aoeea, prin aoele ţări nu e apli torl; celalalt un popor de cuceriţi.
şi iutelectualist din învăţământ se arată străbate mările, se stabilesoe în Indii ori care deoât oătră funoţionarism ori oătră
pretutindeni şi resuflă chiar prin manifes- în Australia. El îşi croesoe drumul prin politică. Ţările acestea, fără escepţie, se
