Page 39 - 1897-11
P. 39

r Nr. 2ol~ ]£S7                                                              GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Paginii 8


                                                                                                                                                                                             11
          Martie  1894.  Specialitatea  în  care  s’a  obli­  înmanuat’o  încă  nimănui),  representantul   Clădire  monumentală.  Camera  de  oo-   cassa  institutului  de  oredit  şi  eoonom
          gat  să  se  perfecţioneze  la  Paris,  este  Ana­  sooietâţei  editâre,  d-1  Victor  H.  Dressnandt,  meroiu  din  Bucuresel  a  luat  hotărîrea  de   „Albina"  îu  Sibiiu  şi  la  filiala  acestui  in­
          tomia  şi  Fisiolog'a  oomparată.  Terminul  de  şi  d-1  Iosif  Marsohall,  faotorul  tipografiei,  a-şi  construi  nn  local  propriu,  pe  looul   stitut în Braşov.
          3  auî,  pentru  care  îi  este  acordată  bursa  oare  este  responsabil  pentru  tipar.  După  din  strada  iJDoamnes.  Clădirea  va  oosta   Dâcă  s’ar  subsorie  mai  multe  acţii  de
          de  câte  300  lei  pe  lună,  ourge  dela  1  Oo-  tote  presemnele  „Tribuna"  e  ameninţată  de  2,000.000 lei.                       2000,  adunarea  generală  constituantă  va
          tomvre  1894.  Prin  deoisiunea  Consiliului  două,  nouă  prooese  de  pressă,  de-odată.                                               decide uroarea capitalului sooial.
                                                                                                           Studenţii universitari din Bucuresct au      Iniţiatorii  hbfiic  de  dreptul  acordat
          Faoultăţii  în  şedinţa  din  15  Martie  1897  Terminul citărilor e pe 26 1. o."
                                                                                                     dat  Joi  sâra  în  sala  restaurantului  Uui-  în  §.  83  din  legea  comercială,  precum  şi
          i-s’a prelungit bursa ou un au.
               (Foştii  bursieri  esternî  ai  fondului      Episcopul Majlath şi scolele poporale.  versal,  un  banchet  Comitetului  naţional  de  favorurile  în  direcţiune  pe  cei  dintăift
          Hellel:  din  anul  1872  C.  Orăsou,  A.  Da-   Episcopul  romano-oatolio  dela  Alba-Iulia,  studenţesc,  al  cărui  mandat  exoiră  fidele  3 ani.
                                                       oonte  Gustav  Majlath,  a  adresat  direoţiu-  acestea.  Preşedinte  a  fost  ales  d.  C.  Teo-   După  terminarea  subsorierilor  se  va
          nielesou,  C.  Georgian,  M.  Farcbi;  din  1874
          H.  Marin;  din  1876  Eniu  Bălteanu,  I.  Ma-   nei  staturilor  oatolioe  din  Ardeal  o  sorisâre  hari.  S’au  ţinut  frnmâse  toasturi  dintre  cari  oonvooa  adunarea  generală  oonstituantă  în
          teesou;  din  1878  Sabba  Ştefănescu,  V.   fârte  energioă,  prin  oare  protestâză  în  oon-  mare  parte  au  fost  ridioate  în  onârea  d-lor  înţelesul §-lui 154 din legea comeroială.
          Ştefânesou;  din  1880  N.  Saegiu;  din  1881   tra  prefaoerei  mai  multor  sodle  poporale  Miouleson  şi  Tatnara.  D.  d.  Canoioov  şi   Din  proiectul  de  statute  însem­
          D.  Negreanu,  N.  Barbuj  din  1887  V.  De   oatolioe  aflătâra  sub  patronatul  erariului  în  Pupa  au  toastat  pentru  oomitatul  naţional   năm,  că  noua  societate  va  fi  îndrep­
                                                       sodle  de  stat.  Episoopul  arată  în  sorisârea  preoedent;  d.  D.  Danielopol,  pentru  în-
          lescu.  Foştii  premiaţi  ai  fondului  Hillel:                                                                                          tăţită  a-şi  deschide  filiale  şi  agen­
          L.  Şaineanu  (5000  lei),  dr.  I.  Badian  (2030   sa,  oă  statul  n’a  avut  nici  un  drept  de-a  trâga  tinerime  universitară  şi  d.  V.  Miou-   turi,  după  cum  va  cere  trebuinţa.
          lei),  Teoh&r  Antonesou  (1600  lei),  dr.  Al.   răpi  acele  sodle  din  mâna  biserioei  şi  a-le  lescu, pentrn Presă.              Acţionarului,  care  n’ar  plăti  la  timp
          Obregia (2000 lei).                          preface  în  soole  de  stat.  Provocă  deci  di­                                           ratele  fixate,  ’i  se  vor  socoti  5°/
                                                       recţiunea,  oă  în  adunarea  dela  25  Novembre                                                                                      0
                                                                                                                                                u
                                                                                                           Teatru  german.  „  Comfesse  Gucherl   carnete  de  întâreţiare,  er  d6că  ar  ră­
                         Fondul Halfon.                a  Staturilor  oatolioe  să  pună  aoest.  obiect
                                                                                                                            ;
                                                                                                     este  una  din  cele  ma   fine  şi  reuşite  oo-  mâne  în  restanţă  cu  2  rate  şi  dăcă
               Prin  decisa  Consiliului  special  univer­  la  ordinea  (Jilei.  —  Cestiunea  e  de interes şi
                                                                                                     tnedii  ale  soriitorilor  asooi&ţl  Schănthan  şi  nicî  la  15  cţile  după  provocarea  fă­
          sitar  din  27  Februarie  1897  s’a  aoordat  din  pentru  noi,  deâreoe  şi  Românii  au  sodle  şi
                                                                                                     Koppel-Ellfeld.  Reuşita  de-asâră  a  aoestei  cută  în  scris  nu  va  plăti  ratele  res­
          venitul  fondului  Halfon,  o  subvenţie  de  biserici  sub  patronatul  erariului  asupra  oă-   piese  a  fost  splendidă,  rolurile  bine  distri­
          1000  fr.  pe  an  d-lui  N.  Vaschide,  lioenţiat  rora  statul  îşi  atribue  şi  şi-a  atribuit  drep­                                tante,  atunci  îşi  va  pierde  acţiile,  6r
                                                                                                     buite  ăi  studiate.  S’au  distins  aprâpe  toţi,  sumele  plătite  vor  trece  în  favorul
          în  litere  al  Facultăţii  de  litere  din  Buou-  turi, ce nu-i oompet.
                                                                                                     ou  deosebire  însă  d-ra  Holler  ca  oontesa  fondului  de  reservă.  Direcţiunea  va
          resol,  oare  luorâză  în  laboratorul  de  Psi-                                           Trahau şi d-1 Diefenbacher ca Horst Neuhoff.  consta  din  9  membri  ordinari  şi  3
          ohologia  esperimentală  al  d-lui  Binet  dela    Necrolog.  Adânoă  şi  sfăşietore  jale  l’a   Având  aoeştia  doi  şi  părţile  oele  mai  suplenţî,  ăr  comitetul  de  suprave-
          Sarbona (Paria).                             ajuns pe directorul gimnasial din Beiuş, Ioan   fine  mai  maroante  şi  mai  mari  din  piesă,  ghiare  din  5  membri  ordinari  şi  2
                                                       Bntean,  prin  mdrtea  soţiei  sale  Elisabeta
               Subvenţia  este  acordată  pe  2  ani,  ou                                            au  soiut  la  perfeoţiă  a  le  interpreta  aju-  suplenţî.  Toţi  aceştia  vor  fi  aleşi  de
                                                       Butean  năso.  Soproni.  A  repausat  în  20
          înoepere  dela  1  Aprilie  1897  şi  cu  obliga­                                          tându-se  unul  pe  altul  în  a  soâte  în  relief  adunarea generală pe câte 3 ani.
          ţia  pentru  d-1  Vaschide  de  a  trimite  se­  Nov.  în  etate  de  42  ani  lăsând  după  sin«   punctele  de  efect.  F6rte  natural,  sentimen  ■   Acţionarilor  li-se  garantâză  din
          mestrial o dare de sâmă de lucrările sale.   9  prunoî.  Repausata  a  fost  o  soţie  şi  mamă   tal  şi  bine  de  tot  a  juoat  d-ra  Reinhold  şi  profitul  curat,  după  alimentarea  fon­
                                                       de  model,  creştină  evlaviosă,  femeiă  distinsă,
                    Premiaţii fondului Hillel.                                                       d-1 Plack pe tinerii naivi amoresaţî.         dului de reservă, o dividendâ de 5°/ .
                                                       iubită  şi  stimată  de  toţi  oâţl  au  ounos-                                                                                 0
                Au  fost  distinşi  în  Aprilie  1893  ou  out’o.                                         Amintim  şi  oaraoteristioa  fină  ou  oare
          premii de câte una miie lei pentru ţese;                                                   d-1  Sprints  e  imitat  atât  de  perfeot  d i a ­     ULTIME SOIRI
                1.  Mihail  Dragomiresou,  licenţiat  în     Comitetul  naţional  studenţesc  din  Bu-  lectul  şi  turnura  generalului  galant  Suwu-
                                                                                                                                               11
          litere  (secţia  istorico-filosofioă),  fost  elev  al   curescî.  Dumineoă  s’a  făcut  în  saldnele  Ligei  reff.  Mâne  Merourl,  se  va  da  „Don  Carlos    BucurescY,  22  Novembre  n.  As-
          şoolei  superiâre  pentru  tesa  sa  „Relaţiunea   alegerea  noului  comitet  naţional  studenţesc,  dramă de Sohiller.                  tăcţî  la  orele  11  a.  m.  avea  se  so-
          ditre  premisele  şi  ultimele  oonclusiunl  ale   oare  va  avă  să  oondooă  mişoarea  naţională                                       sescă  aici  distinsul  senator  italian,
                                       u
          filosofici  lui  Herbert  Spencer ,  susţinută  la   în  anul  ce  vine.  Au  votat  847  de  studenţi,   P R O S P E C T                marohisul  Pandolfi.  Un  număr  mare
          esamenul  geueral  de  licenţă  din  20  Iunie   fiind  25  candidaţi  pentru  9  locuri.  Au  fost                                      de studenţi, în frunte cu dnii Fleva,
          1892 trecut tâte bilele albe.                aleşi  d-nii:  Vasile  Dimitreseu-Brăila,  Septi-  pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale  V.   A.  Urechiă  etc.  eşiseră  pe  pe­
                                                       miu  B.  Murcşianu,  George  lor  gala,  Al.  An-   române pe acţii în Caransebeş.
               2.  Ioan  A.  Rădulesou,  lioenţist  în  li­                                                                                        ronul  gărei  să-l  întîmpine.  In  ulti-
                                                       temireanu,  Ion  Bontaşî,  George  Eftimopol,
          tere  (secţia  istorico-filosofioă),  fost  elev  al                                             Membrii  fundatori  ai  societăţii      timul  moment  însă  d-l  Urechiă  pri­
          şoâlei  normale  superidre,  pentru  tesa  sa   Constantin  Demetriad,  Mariu  Vlădescu  şi   comerciale  române  „Severineana ,  ce     mi  o  telegramă  din  Orşova,  prin
                                                                                                                                          11
          „Morala  stoioă"  susţinută  la  esamenul  ge­  Ion Vulturescu.                            are  se  se  înfiinţeze  în  Caransebeş,      care  marchizul  Pandolfi  face  cunoscut,
          neral  de  lioenţă  din  3  Februarie  1893,  tre­                                         au  împărţit  deja  prospectul  pentru        că  autorităţile  unguresă  l’au  oprit  ia
                                                             Din  Nizza  se  telegrafdză,  ou  data  de
          cut cu t6te bilele albe.                                                                   înfiinţarea    nouei     societăţi.   Acest   graniţă,  intercjicându-i  de  a  trece  în
                                                       6  Noemvre,  oă  Principele  Ferdiuand  şi
               3  Petru  P.  Negulesou,  lioenţiat  în                                               prospect  este  subscris  de  44  fruntaşi    România.
                                                       Princepesa  Maria  ai  României  au  sosit
          litere  (seoţia  istorico-filosofioă),  pentru  tesa                                       români  din  Caransebeş  şi  împreju­              Soirea  a  produs  mare  agitaţiă
                                                       acolo,  împreună  ou  mioii  principi  Carol  şi
                                                   11
          sa  „Critica  apriorismului  şi  empirismului ,                                            rime,  în  frunte  cu  preşedintele  Co­     în  tăte  cercurile  Capitalei.  Comitetul
                                                       Elisabeta.
          susţinută  la  esamenul  general  de  lioenţă                                                                                           naţional  studenţesc  s’a  întrunit  ime­
                                                                                                     munităţii de avere, d-1 Ilie Curescu. Din
          din  31  Ootomvre  1892,  treout  ou  8  bile                                                                                            diat  şi  a  hotărît  a  convoca  o  mare
                                                             Gununiă.  D-1  Gheorghe  Ferlea  din  Bră­  „prospect"   reproducem    aci   urmă-
          albe şi una roşie.                                                                                                                      întrunire publică de protestare.
                                                       ila  şi-a  serbat  cununia  sa  ou  d-şdra  Maria  tbrele:
                                           (Va urma.)
                                                       N.  Poppescu  din  acelaşi  oraş  Duminecă  în     In  soopul  de  a  deştepta,  înouraja  şi
                                                       9  (21)  Noemvre.  —  Căldurâse  urări  de  fe­  desvolta  oomeroiul  în  spiritul  oomeroial  şi
                                                       ricire tinerei păreohî.                       economie  în  poporul  nostru,  se  fondâză  în
                                                                                                                                                        Jertfele  resbdielor.  O  revistă  genuină
                                                                                                     Caransebeş  pe  timp  nedeterminat  o  socie­
                                  — 11 (23) Novembre.        Numire.  D-1  Alexandru  Lâzureanu,  fost   tate comercială pe acţii.                militară publioă o statisfcioă interesantă des­
               Adunare  estraordinară  a  representanţei  subinspeotor  silvio  şi  unul  din  cei  mai  ca­                                       pre  jertfele  răsbâielor  din  vâoul  aoesta.  In
                                                                                                          Societatea  se  fondâză  ou  un  oapital
          orăşenesci.  Pe  mâne,  Merourl,  24  Noemvre  pabili  ingineri  hotarniol  ai  Eforiei  spita­                                         râsboiele  din  vâoul  al  XlX-loa  au  cădnt
                                                                                                     social  de  100.000  de  corone  împărţit  în  2000
          st.  n.  este  oonchiămată  o  adunare  generală  lelor  oivile,  a  fost  numit  şef  al  servioiului                                  6  685,000  âmenl.  Partea  mai  mare  a  aoes-
                                                                                                     acţii de câte 50 corone.
          estra  ordinară  a  reoresentanţii  orăşenesol  silvio  al  acestei  instituţiunl,  în  locul  răpo­                                    tui  număr  colosal  este  a-se  asorie  răsbâie-
                                                                                                          Subsorierile  se  fac  pe  listele  alătu­
          (comunitate)  fiind  la  ordinea  cjilei  disou-  satului G. Scătesou.                                                                  lor  purtate  de  Napoleoni.  In  răsboiele  aoes*
                                                                                                     rate  la  prospeot  seu  în  personă,  sâu  prin
          siunea  asupra  regulârii  şi  întrebuinţării  lo­                                                                                      tora  adeoă  au  fost  omorîţl  mai  mult  oa
                                                                                                     plenipotenţiat,  si  ca  ultimul  termin  de  sub­
          cului  deschis  între  cetatea  internă  şi  subur­  Manevrele  flotilei  române.  Am  anunţat,                                         5  miliâne  omeni;  750,000  âmenl  au  oăfiut
                                                                                                     scriere se fixdsă cţiua de 5 Ianuarie st. n. 1898.
          biile  Braşovechiu  şi  Blumăna  ne  basa  ra­  că  flotila  română  a  fost  întrunită  la  Suliua.                                    în  răsboiul  orimeio  şi  45,000  în  espedi-
          portului  comisiunei  de  şâpte  şi  a  propu­  Aci  s’au  eseoutat,  cam  la  oinol  mile  la  larg   Pentru  oa  sooietatea  să-şl  p6tă  înoepe  ţiunea  italiană.  In  răsboiul  pentru  indepen­
          nerilor  magistratului.  —  Acestei  şedinţe  va  şi  spre  Nord,  exeroiţii  de  tir.  de  oătră  bri-   aotivitatea  după  putinţă  oât  mai  curând,  denţă  purtat  în  Amerioa,  an  oăfiut  232,000
          premerge  alegerea  comisarului  al  ll-lea  de  onl  „Miroea*.  oanonierile  „Oltul"  şi  „Şi­  din  capitalul  sooial  se  plătesoe  îndată  la  omeni,  în  răsboiul  austro-prusiao  45.000,  în
          poliţiă  în  looul  vacant  şi  alegerea  unei  mdşe  retul",  remoroherul  port-torpile  „Alexandru   subscriere  10%,  adecă  2.50  fl.  (5  corâne),  răsboiul  franoo-german  215,000,  âr  în  oel
          pentru Dârste şi împrejurime.                cel  Bun"  şi  torpilorii  „Sborul"  şi  „Năluca".   la  1  Februarie  1898  st.  n.  2O°/   adeoă  5  fl.  ruso-turo  250,000  âmenl.  Numărul  morţilor
                                                                                                                                    0
                                                       Se  soie  oă  aoeste  iniei  bastimente  pdrtă   (10  oorâne),  la  15  Februarie  1898  st.  n.  în  oelelalte  răsbâie,  ce  au  mai  fost  în  vâ­
               Guvernul  pentru  maghiarisarea  nume­
                                                       oâte-va  tunuri  ou  tir  repede,  de  calibru   10%  adecă  2.50  fl.  (6  oorâne)  după  fiă-  oul  al  XIX,  este  de  150,000  6menî.  Dintra
          lor.  Foile  unguresol  constată  cu  multă  bu-                                           care  aoţie.  Restul  se  va  plăti  la  terminul  aoeştia  oei  mai  mulţi  au  oăfiut  îu  răsboiul
                                                       mic,  din  cari  oele  mai  mari,  adecă  tunu­
          curiă,  oă  guvernul  a  început  sA  ia  măsuri                                           oe-1  va  fixa  direoţinnea.  —  Să  p6te  răs­
                                                       rile  de  57  mm.  ou  tir  repede,  „Hortsckiss"                                          ruso-turo  din  1828—29.  Revista  militară
          mult  „promiţătore"  nu  numai  pentru  ma­
                                                       sunt  îmbaroate  de  oanonierele  „Oltnl"  şi   punde  însă  întreg  preţul  acţiei  sâu  mai  mai  spune,  oă  din  numărul  jertfelor  de
         ghiarisarea  numelor  proprii  de  looalităţl,
                                                       „Şiretul".  Graţie  timpului  favorabil,  tirul   multe  rate  de-odată,  în  care  oas  se  asigură  6,685,000,  numai  a  5-a  Darte  au  oăfiut,
         oi şi a oelor de persone. In soopul acesta cum                                              5%  după  suma  plătită  peste  ratele  pre­
                                                       s’a  efectuat  în  oondiţii  fârte  bune,  asupra                                          fiind  loviţi  de  glânţe,  âr  4  din  5  părţi  au
         anunţă  ura  dintre  reptilele  guvernamentale,                                             scrise.
                                                       ţintelor  oelor  nonă,  regulamentate  în  anul                                            murit  în  urma  bâlelor  oe  s’au  isoat  întră
         ministrul  unguresc  de  interna  împreună  ou
                                                       treout,  după  modelul  ţintelor  fraDeese,  con-   Ca  spese  de  fondare  se  plătesoe  la  ostaşi  şi  a  strapaţiei  prea  mari  Ou  deose­
         cel  de  finanţe  vor  presanta  un  proieot  de
                                                       s’derate  ca  oele  mai  bune  şi  aduse  în  ţâră  subscriere de fiă-care aoţie oâte 2 corâne.  bire  au  suferit  mult  soldaţii  în  răsboiul
         lege,  prin  oare  se  va  decreta  scutirea  ele
                                                       de  căpitanul  Chinohi.  Ofiţerii  au  regretat    Plătirile  se  f a c :   1)  In  Caransebeş  la   orimeic,  unde  ârna,  ne-având  haine  căldu-
         timbru  a  actelor  recerute  la  maghiarisarea
                                                       ou  toţii  oă  n’au  avut  la  disposiţie  tunuri  D-1  Ilie  Curescu  preşedintele  oomunităţii   râse  şi  nutrimânt,  au  murit  fârte  mulţi.
         numelor.  —  Va  să  fiioă  pănă  aoum  aveam
                                                       ou  tragere  repede,  de  calibru  12  şi  15  om.,  de  avere.  2)  La  cassa  de  oredit  şi  econo­  Dintre  oei  750,000  soldaţi  oăfiuţl  în  răs­
         „patrioţi  de  cinci  piţule",  în  viitor  însă
                                                       spre  a  eseouta  eseroitiile  de  tir,  atât  de  mii  „Logojana"  în  Lugoşiu.  3)  La  oassa   boiul  orimeio,  cea  mai  mare  parte  au  mu­
         vom avă „patrioţi — de nimic!“                                                                                                           rit  în  arma  bolelor  oausate  din  lipsa  de
                                                       preţiâse  pentru  instruoţia  personalului.  Se  institutului  de  oredit  şi  eoonomii  „Timi-
                Presemnale unor nou6 procese de pressă.  soie  oât  de  teribile  sunt  astăfil  efeotele  şaua"  în  Timişâra.  4)  La  cassa  institutului   nutremânt şi altele.
         Cetim  în  „Tribuna"  de  acţl:  „Astăfil  de  nou  distrugătâre  ale  nouelor  tunuri  de  15  om.,  de  credit  şl  eoonomii  „Victoria"  în  Arad.
                                                                                                                                                             L  i t e  r a  t u  r ă  .
         toţi  factorii  obicinuiţi  în  prooesele  de  pressă  „ou  tragere  repede",  sistem  Oanet,  spre  5)  La  institutul  de  credit  şi  eoonomii  „Fa-
         ai  fierului  nostru  au  primit  oitărl,  două  exemplu, oare au viteză iniţiată de 8000  geţana"  în  Făget.  6)  La  Institutul  de  ore­   In  editura  librăriei  Storok  &  Miiller
         de-odată,  ca  să  se  presenteze  la  judele  in­  m.,  pe  seoundă,  şi  ţrag  „normal*  4  —  5  fo­  dit  şi  eoonomii  „Luoeaferul"  în  Vârşăţ.  din  Bueuresol  (Calea  Viotoriei  53)  a  apărut:
         structor  în  oausă  penală.  Sunt  citaţi:  re-  curi  pe  minut,  pătrunzând  în  cuirase  de  7)  La  institutul  de  credit  şi  eoonomii  „Ora-   „Cătră  uu  nou  ideal“,  da  N.  Filipescu.
         daotorul  responsabil,  (oare  anume,  nu  seim,  oţel-nikel  de  peste  30  om.,  „a  bont  por­  viciana"  în  Oraviţa.  8)  La  institutul  de  ore­  Form. 8° de 200 pag. Preţul 2 lei.
         năol  nu  e  numit,  de  aoeea  citarea  lui  nu  a  tant".                                dit  şi  eoonomii  „Booşana"  în  Booşa.  9)  La
   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43   44