Page 39 - 1897-11
P. 39
r Nr. 2ol~ ]£S7 GAZETA TRANSILVANIEI Paginii 8
11
Martie 1894. Specialitatea în care s’a obli înmanuat’o încă nimănui), representantul Clădire monumentală. Camera de oo- cassa institutului de oredit şi eoonom
gat să se perfecţioneze la Paris, este Ana sooietâţei editâre, d-1 Victor H. Dressnandt, meroiu din Bucuresel a luat hotărîrea de „Albina" îu Sibiiu şi la filiala acestui in
tomia şi Fisiolog'a oomparată. Terminul de şi d-1 Iosif Marsohall, faotorul tipografiei, a-şi construi nn local propriu, pe looul stitut în Braşov.
3 auî, pentru care îi este acordată bursa oare este responsabil pentru tipar. După din strada iJDoamnes. Clădirea va oosta Dâcă s’ar subsorie mai multe acţii de
de câte 300 lei pe lună, ourge dela 1 Oo- tote presemnele „Tribuna" e ameninţată de 2,000.000 lei. 2000, adunarea generală constituantă va
tomvre 1894. Prin deoisiunea Consiliului două, nouă prooese de pressă, de-odată. decide uroarea capitalului sooial.
Studenţii universitari din Bucuresct au Iniţiatorii hbfiic de dreptul acordat
Faoultăţii în şedinţa din 15 Martie 1897 Terminul citărilor e pe 26 1. o."
dat Joi sâra în sala restaurantului Uui- în §. 83 din legea comercială, precum şi
i-s’a prelungit bursa ou un au.
(Foştii bursieri esternî ai fondului Episcopul Majlath şi scolele poporale. versal, un banchet Comitetului naţional de favorurile în direcţiune pe cei dintăift
Hellel: din anul 1872 C. Orăsou, A. Da- Episcopul romano-oatolio dela Alba-Iulia, studenţesc, al cărui mandat exoiră fidele 3 ani.
oonte Gustav Majlath, a adresat direoţiu- acestea. Preşedinte a fost ales d. C. Teo- După terminarea subsorierilor se va
nielesou, C. Georgian, M. Farcbi; din 1874
H. Marin; din 1876 Eniu Bălteanu, I. Ma- nei staturilor oatolioe din Ardeal o sorisâre hari. S’au ţinut frnmâse toasturi dintre cari oonvooa adunarea generală oonstituantă în
teesou; din 1878 Sabba Ştefănescu, V. fârte energioă, prin oare protestâză în oon- mare parte au fost ridioate în onârea d-lor înţelesul §-lui 154 din legea comeroială.
Ştefânesou; din 1880 N. Saegiu; din 1881 tra prefaoerei mai multor sodle poporale Miouleson şi Tatnara. D. d. Canoioov şi Din proiectul de statute însem
D. Negreanu, N. Barbuj din 1887 V. De oatolioe aflătâra sub patronatul erariului în Pupa au toastat pentru oomitatul naţional năm, că noua societate va fi îndrep
sodle de stat. Episoopul arată în sorisârea preoedent; d. D. Danielopol, pentru în-
lescu. Foştii premiaţi ai fondului Hillel: tăţită a-şi deschide filiale şi agen
L. Şaineanu (5000 lei), dr. I. Badian (2030 sa, oă statul n’a avut nici un drept de-a trâga tinerime universitară şi d. V. Miou- turi, după cum va cere trebuinţa.
lei), Teoh&r Antonesou (1600 lei), dr. Al. răpi acele sodle din mâna biserioei şi a-le lescu, pentrn Presă. Acţionarului, care n’ar plăti la timp
Obregia (2000 lei). preface în soole de stat. Provocă deci di ratele fixate, ’i se vor socoti 5°/
recţiunea, oă în adunarea dela 25 Novembre 0
u
Teatru german. „ Comfesse Gucherl carnete de întâreţiare, er d6că ar ră
Fondul Halfon. a Staturilor oatolioe să pună aoest. obiect
;
este una din cele ma fine şi reuşite oo- mâne în restanţă cu 2 rate şi dăcă
Prin decisa Consiliului special univer la ordinea (Jilei. — Cestiunea e de interes şi
tnedii ale soriitorilor asooi&ţl Schănthan şi nicî la 15 cţile după provocarea fă
sitar din 27 Februarie 1897 s’a aoordat din pentru noi, deâreoe şi Românii au sodle şi
Koppel-Ellfeld. Reuşita de-asâră a aoestei cută în scris nu va plăti ratele res
venitul fondului Halfon, o subvenţie de biserici sub patronatul erariului asupra oă- piese a fost splendidă, rolurile bine distri
1000 fr. pe an d-lui N. Vaschide, lioenţiat rora statul îşi atribue şi şi-a atribuit drep tante, atunci îşi va pierde acţiile, 6r
buite ăi studiate. S’au distins aprâpe toţi, sumele plătite vor trece în favorul
în litere al Facultăţii de litere din Buou- turi, ce nu-i oompet.
ou deosebire însă d-ra Holler ca oontesa fondului de reservă. Direcţiunea va
resol, oare luorâză în laboratorul de Psi- Trahau şi d-1 Diefenbacher ca Horst Neuhoff. consta din 9 membri ordinari şi 3
ohologia esperimentală al d-lui Binet dela Necrolog. Adânoă şi sfăşietore jale l’a Având aoeştia doi şi părţile oele mai suplenţî, ăr comitetul de suprave-
Sarbona (Paria). ajuns pe directorul gimnasial din Beiuş, Ioan fine mai maroante şi mai mari din piesă, ghiare din 5 membri ordinari şi 2
Bntean, prin mdrtea soţiei sale Elisabeta
Subvenţia este acordată pe 2 ani, ou au soiut la perfeoţiă a le interpreta aju- suplenţî. Toţi aceştia vor fi aleşi de
Butean năso. Soproni. A repausat în 20
înoepere dela 1 Aprilie 1897 şi cu obliga tându-se unul pe altul în a soâte în relief adunarea generală pe câte 3 ani.
ţia pentru d-1 Vaschide de a trimite se Nov. în etate de 42 ani lăsând după sin« punctele de efect. F6rte natural, sentimen ■ Acţionarilor li-se garantâză din
mestrial o dare de sâmă de lucrările sale. 9 prunoî. Repausata a fost o soţie şi mamă tal şi bine de tot a juoat d-ra Reinhold şi profitul curat, după alimentarea fon
de model, creştină evlaviosă, femeiă distinsă,
Premiaţii fondului Hillel. d-1 Plack pe tinerii naivi amoresaţî. dului de reservă, o dividendâ de 5°/ .
iubită şi stimată de toţi oâţl au ounos- 0
Au fost distinşi în Aprilie 1893 ou out’o. Amintim şi oaraoteristioa fină ou oare
premii de câte una miie lei pentru ţese; d-1 Sprints e imitat atât de perfeot d i a ULTIME SOIRI
1. Mihail Dragomiresou, licenţiat în Comitetul naţional studenţesc din Bu- lectul şi turnura generalului galant Suwu-
11
litere (secţia istorico-filosofioă), fost elev al curescî. Dumineoă s’a făcut în saldnele Ligei reff. Mâne Merourl, se va da „Don Carlos BucurescY, 22 Novembre n. As-
şoolei superiâre pentru tesa sa „Relaţiunea alegerea noului comitet naţional studenţesc, dramă de Sohiller. tăcţî la orele 11 a. m. avea se so-
ditre premisele şi ultimele oonclusiunl ale oare va avă să oondooă mişoarea naţională sescă aici distinsul senator italian,
u
filosofici lui Herbert Spencer , susţinută la în anul ce vine. Au votat 847 de studenţi, P R O S P E C T marohisul Pandolfi. Un număr mare
esamenul geueral de licenţă din 20 Iunie fiind 25 candidaţi pentru 9 locuri. Au fost de studenţi, în frunte cu dnii Fleva,
1892 trecut tâte bilele albe. aleşi d-nii: Vasile Dimitreseu-Brăila, Septi- pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale V. A. Urechiă etc. eşiseră pe pe
miu B. Murcşianu, George lor gala, Al. An- române pe acţii în Caransebeş.
2. Ioan A. Rădulesou, lioenţist în li ronul gărei să-l întîmpine. In ulti-
temireanu, Ion Bontaşî, George Eftimopol,
tere (secţia istorico-filosofioă), fost elev al Membrii fundatori ai societăţii timul moment însă d-l Urechiă pri
şoâlei normale superidre, pentru tesa sa Constantin Demetriad, Mariu Vlădescu şi comerciale române „Severineana , ce mi o telegramă din Orşova, prin
11
„Morala stoioă" susţinută la esamenul ge Ion Vulturescu. are se se înfiinţeze în Caransebeş, care marchizul Pandolfi face cunoscut,
neral de lioenţă din 3 Februarie 1893, tre au împărţit deja prospectul pentru că autorităţile unguresă l’au oprit ia
Din Nizza se telegrafdză, ou data de
cut cu t6te bilele albe. înfiinţarea nouei societăţi. Acest graniţă, intercjicându-i de a trece în
6 Noemvre, oă Principele Ferdiuand şi
3 Petru P. Negulesou, lioenţiat în prospect este subscris de 44 fruntaşi România.
Princepesa Maria ai României au sosit
litere (seoţia istorico-filosofioă), pentru tesa români din Caransebeş şi împreju Soirea a produs mare agitaţiă
acolo, împreună ou mioii principi Carol şi
11
sa „Critica apriorismului şi empirismului , rime, în frunte cu preşedintele Co în tăte cercurile Capitalei. Comitetul
Elisabeta.
susţinută la esamenul general de lioenţă naţional studenţesc s’a întrunit ime
munităţii de avere, d-1 Ilie Curescu. Din
din 31 Ootomvre 1892, treout ou 8 bile diat şi a hotărît a convoca o mare
Gununiă. D-1 Gheorghe Ferlea din Bră „prospect" reproducem aci urmă-
albe şi una roşie. întrunire publică de protestare.
ila şi-a serbat cununia sa ou d-şdra Maria tbrele:
(Va urma.)
N. Poppescu din acelaşi oraş Duminecă în In soopul de a deştepta, înouraja şi
9 (21) Noemvre. — Căldurâse urări de fe desvolta oomeroiul în spiritul oomeroial şi
ricire tinerei păreohî. economie în poporul nostru, se fondâză în
Jertfele resbdielor. O revistă genuină
Caransebeş pe timp nedeterminat o socie
— 11 (23) Novembre. Numire. D-1 Alexandru Lâzureanu, fost tate comercială pe acţii. militară publioă o statisfcioă interesantă des
Adunare estraordinară a representanţei subinspeotor silvio şi unul din cei mai ca pre jertfele răsbâielor din vâoul aoesta. In
Societatea se fondâză ou un oapital
orăşenesci. Pe mâne, Merourl, 24 Noemvre pabili ingineri hotarniol ai Eforiei spita râsboiele din vâoul al XlX-loa au cădnt
social de 100.000 de corone împărţit în 2000
st. n. este oonchiămată o adunare generală lelor oivile, a fost numit şef al servioiului 6 685,000 âmenl. Partea mai mare a aoes-
acţii de câte 50 corone.
estra ordinară a reoresentanţii orăşenesol silvio al acestei instituţiunl, în locul răpo tui număr colosal este a-se asorie răsbâie-
Subsorierile se fac pe listele alătu
(comunitate) fiind la ordinea cjilei disou- satului G. Scătesou. lor purtate de Napoleoni. In răsboiele aoes*
rate la prospeot seu în personă, sâu prin
siunea asupra regulârii şi întrebuinţării lo tora adeoă au fost omorîţl mai mult oa
plenipotenţiat, si ca ultimul termin de sub
cului deschis între cetatea internă şi subur Manevrele flotilei române. Am anunţat, 5 miliâne omeni; 750,000 âmenl au oăfiut
scriere se fixdsă cţiua de 5 Ianuarie st. n. 1898.
biile Braşovechiu şi Blumăna ne basa ra că flotila română a fost întrunită la Suliua. în răsboiul orimeio şi 45,000 în espedi-
portului comisiunei de şâpte şi a propu Aci s’au eseoutat, cam la oinol mile la larg Pentru oa sooietatea să-şl p6tă înoepe ţiunea italiană. In răsboiul pentru indepen
nerilor magistratului. — Acestei şedinţe va şi spre Nord, exeroiţii de tir. de oătră bri- aotivitatea după putinţă oât mai curând, denţă purtat în Amerioa, an oăfiut 232,000
premerge alegerea comisarului al ll-lea de onl „Miroea*. oanonierile „Oltul" şi „Şi din capitalul sooial se plătesoe îndată la omeni, în răsboiul austro-prusiao 45.000, în
poliţiă în looul vacant şi alegerea unei mdşe retul", remoroherul port-torpile „Alexandru subscriere 10%, adecă 2.50 fl. (5 corâne), răsboiul franoo-german 215,000, âr în oel
pentru Dârste şi împrejurime. cel Bun" şi torpilorii „Sborul" şi „Năluca". la 1 Februarie 1898 st. n. 2O°/ adeoă 5 fl. ruso-turo 250,000 âmenl. Numărul morţilor
0
Se soie oă aoeste iniei bastimente pdrtă (10 oorâne), la 15 Februarie 1898 st. n. în oelelalte răsbâie, ce au mai fost în vâ
Guvernul pentru maghiarisarea nume
oâte-va tunuri ou tir repede, de calibru 10% adecă 2.50 fl. (6 oorâne) după fiă- oul al XIX, este de 150,000 6menî. Dintra
lor. Foile unguresol constată cu multă bu- care aoţie. Restul se va plăti la terminul aoeştia oei mai mulţi au oăfiut îu răsboiul
mic, din cari oele mai mari, adecă tunu
curiă, oă guvernul a început sA ia măsuri oe-1 va fixa direoţinnea. — Să p6te răs
rile de 57 mm. ou tir repede, „Hortsckiss" ruso-turo din 1828—29. Revista militară
mult „promiţătore" nu numai pentru ma
sunt îmbaroate de oanonierele „Oltnl" şi punde însă întreg preţul acţiei sâu mai mai spune, oă din numărul jertfelor de
ghiarisarea numelor proprii de looalităţl,
„Şiretul". Graţie timpului favorabil, tirul multe rate de-odată, în care oas se asigură 6,685,000, numai a 5-a Darte au oăfiut,
oi şi a oelor de persone. In soopul acesta cum 5% după suma plătită peste ratele pre
s’a efectuat în oondiţii fârte bune, asupra fiind loviţi de glânţe, âr 4 din 5 părţi au
anunţă ura dintre reptilele guvernamentale, scrise.
ţintelor oelor nonă, regulamentate în anul murit în urma bâlelor oe s’au isoat întră
ministrul unguresc de interna împreună ou
treout, după modelul ţintelor fraDeese, con- Ca spese de fondare se plătesoe la ostaşi şi a strapaţiei prea mari Ou deose
cel de finanţe vor presanta un proieot de
s’derate ca oele mai bune şi aduse în ţâră subscriere de fiă-care aoţie oâte 2 corâne. bire au suferit mult soldaţii în răsboiul
lege, prin oare se va decreta scutirea ele
de căpitanul Chinohi. Ofiţerii au regretat Plătirile se f a c : 1) In Caransebeş la orimeic, unde ârna, ne-având haine căldu-
timbru a actelor recerute la maghiarisarea
ou toţii oă n’au avut la disposiţie tunuri D-1 Ilie Curescu preşedintele oomunităţii râse şi nutrimânt, au murit fârte mulţi.
numelor. — Va să fiioă pănă aoum aveam
ou tragere repede, de calibru 12 şi 15 om., de avere. 2) La cassa de oredit şi econo Dintre oei 750,000 soldaţi oăfiuţl în răs
„patrioţi de cinci piţule", în viitor însă
spre a eseouta eseroitiile de tir, atât de mii „Logojana" în Lugoşiu. 3) La oassa boiul orimeio, cea mai mare parte au mu
vom avă „patrioţi — de nimic!“ rit în arma bolelor oausate din lipsa de
preţiâse pentru instruoţia personalului. Se institutului de oredit şi eoonomii „Timi-
Presemnale unor nou6 procese de pressă. soie oât de teribile sunt astăfil efeotele şaua" în Timişâra. 4) La cassa institutului nutremânt şi altele.
Cetim în „Tribuna" de acţl: „Astăfil de nou distrugătâre ale nouelor tunuri de 15 om., de credit şl eoonomii „Victoria" în Arad.
L i t e r a t u r ă .
toţi factorii obicinuiţi în prooesele de pressă „ou tragere repede", sistem Oanet, spre 5) La institutul de credit şi eoonomii „Fa-
ai fierului nostru au primit oitărl, două exemplu, oare au viteză iniţiată de 8000 geţana" în Făget. 6) La Institutul de ore In editura librăriei Storok & Miiller
de-odată, ca să se presenteze la judele in m., pe seoundă, şi ţrag „normal* 4 — 5 fo dit şi eoonomii „Luoeaferul" în Vârşăţ. din Bueuresol (Calea Viotoriei 53) a apărut:
structor în oausă penală. Sunt citaţi: re- curi pe minut, pătrunzând în cuirase de 7) La institutul de credit şi eoonomii „Ora- „Cătră uu nou ideal“, da N. Filipescu.
daotorul responsabil, (oare anume, nu seim, oţel-nikel de peste 30 om., „a bont por viciana" în Oraviţa. 8) La institutul de ore Form. 8° de 200 pag. Preţul 2 lei.
năol nu e numit, de aoeea citarea lui nu a tant". dit şi eoonomii „Booşana" în Booşa. 9) La
