Page 41 - 1897-11
P. 41
„6a«ta" iese in l-care iţi.
ti îtrfCgrsK?
şi«.ţa as, sp, Aaonamie pentru Aistro-Ungaria:
Pa an an 12 O., po şese iuni
Sosise*? m&Wtotim za .w 6 fl., pe troi luni 3 fl.
5-&'Kn*?o. '—ftutancroxe-'* «a £i> ÎT-rii de Oumlneoi 2 -fi. pe an.
WtlTSBS*» Pentru România si străinătate:
jsiSi.Hft'1 t tta pAmese ia fiilral-
slotruţluna îa ftetiţov ţi ia m- Pe nn an 40 frunot, pe ?Aso
.TintArelo 31pnwrt ds sntîaoiuri: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
in Tiena: X iMu, Htinrien K-rii do Duminecă 8 franot.
3*haleli, Rudei/ .Xtuu, Ă. OopeMte Se prenumără la tAte oflcieie
Hfaohiolffer; Anton Oppslih, J. poştale din întru şi din arară
Varmeccr, in Budapesta: A. T, şi la dd. aoleotori.
foldber'jerg, Siiattin Borna!; în Aliniamentul pgatrn Brasot
iinonieaoi: .igenct Banat, _Sno- adminiatraţiunea, piaţa mare,
eossaie de Soumanie; în tiam- târgul Inului Nr. 30 etagiu
fca^i,: j&aroi]/) <t Lisbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inaarjlunllor: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
rjarmond po « aoiiină 8 3*. ei Cu dusul în casă: Pe un an
60as. timbru pentvu o publi- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
D8.Te, Publicări mai dana după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
r,«riiă şi Învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen
Uooiamo pa pagina a ii-a o tele cât şi inserţiunile sunt
;ariă 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 252. 1897.
„Situaţiunea schimbată". faţă cu mişcarea nostră partidul li Ce-i prea mu!t, nu-i sănătos. de bătălia dela Kenydrmeză în loo de Brot-
beral din România. feld (Câmpul panii) ş. a.
IV. S’a aflat şi omul, care avea se Despre adevărul cjicalei aceştia „Ne-am reţinut—cfice ma * departe cla
representeze politica d-lui Sturdza s’au convins acuma şi Saşii oportu
Am (ţis, că era grea şi delicată rul săsesc sibiian — ani de (file, ou tdte
la acâeta nouă foia, ce într’o buna nişti şi au găsit, că în faţa neno durerile, oare ne-a răsbit, ne-«m obicinuit
problema, ce ’i se impunea guver
diminâţa fu introdusă ca calul troian rocitelor şi înoitelor încercări de ma cu răbdarea şi suportarea lor; nu ni-se pâte
nului român în vederea apropiărei
în cetatea partidei nostre naţionale. ghiarizare, care se fac cu tot mai
României de monarchia ndstră şi de mare neruşinare, totuşi nu este bine face reproşul, oă am începe ou uşurătate
Din momentul acesta se începu o nouă luptă. Ddr „e nevrednioă naţiunea,
tripla alianţă, după ce Coloman
acel lung şir de mistificări şi aiu şi nu este demn ca Saşii se con dare nu jertfeşte totul pentru onârea sa“.
Tisza isbutise a face se se valoreze
rări politice, ce ne-au dus din con- tinue o purtare, care se facă pe
la Viena reclamaţiunile sale privi- lume se credă, că ei ar fi învoiţi „Totul, ce am păţit si suferit secole
fusiune în confusiune, din desastru
t6re la suprimarea „agitaţiunilor cu tdte uneltirile de maghiarisare. de-arendul aiol tot oe ultimii timpi ne-au
în desastru.
dacoromâne". proourat oa luptă şi năoazurl, totul sd re
Pe la 1884 nu se putea sci cu Seim, că la iniţiativa Saşilor mo
Ministrul de esterne de-atuncî învie în vechile părţi ale ţârei săsesc!
precisiune la Bucurescî decă întreita deraţi din Sibiiu s’a pornit o miş
al României, Dimitrie Sturdza, ară (Sachsenland) de odinioră şi sd devină un
tase t6tă bunăvoinţa, de-a intra în alianţă va ave pentru sine şi pentru care de protestare a alegătorilor în neîntrecut strigăt de protest în contra acelora
vederile d-lor Kalnoky şi Tisza, dâr casa Habsburgilor punctul de gra- contra celui mai nou proiect de lege cari acum vor sd ne răpescă şi vechile numiri.
vitare în Pesta seu la Viena. privitor la maghiarisarea numelor tuturor
curend trebui se se convingă, că is- Maghiarisarea numelor ar ţînti sd procure
vorul fatalelor „agitaţiuni", era ne- Cei din Bucurescî, cari erau puţin localităţilor dm ţâră. aparenţa, că ghiaţa maghiarismului a omorît
mulţămirea, ce se manifesta în lup esperimentaţî în afacerile interiore „Sieb. D. Tageblatt“, vorbind des totă vieţa şi că aici n’ar exista decât o
tele partidului nostru naţional şi ale dualismului austro — sâu, mai pre declaraţia comitetului cercului Maghiarie. Şi fiind-oă nu e aşa, trebue sd o
afla răsunet dincolo de Carpaţî. Cu bine cJU; germano-maghiar, în ne- Sibiiu, ce am publicat’o eri, pleddză spunem, şi sd nu lăsări, ca lumea sd liă de
alte cuvinte acest partid însu-şî şi orintarea lor presupuneau, eă luân- în numărul său de Marţi pentru uni nou înşelată
intransigenţa lui faţă cu maghiaris du-se cu binişorului pe lângă cei rea tuturor Saşilor în frunte cu de „Astfel noi, oarl în aoest moment
mul violent se presenta ca prima şi din Viena vor fi crezuţi pe cuvânt putaţii lor în scop de a protesta în suntem pregătiţi oă vom fi timbraţi agi
cea mai capitală piedecă pentru sta şi astfel vor pute trece prin Viena contra amintitului proiect de lege tatori, noi suntem aceia, cari voim sd sus
bilirea de raporturi amicabile între fără caratină şi fără popas la Pesta. şi esplică mai de-aprope motivele, ţinem pacea şt aceia, cari au făcut legea
România şi monarchia ndstră. Sciindu-se bănuiţi, de pe când pe cari se baseză acea declarare. sunt cei-ce aruncă tăciumle în oasâ"...
Mişcarea de împăcare înscenată se aflau în oposiţiă, bărbaţii de stat Intâiu — cjioe „8. D. Tegeblatt" —
„ Declaraţiunile nostre au sd fiă oa
în Martie 1884 cu consensul tacit români, cari erau la cârmă, credeau plănuita maghiarisare a numelor locali
al ambelor guverne făcuse fiasco, oracolului lor „ardelenesc" dela „Tri tăţilor şi a munţilor efco. lovesoe în legea sunetul clopotului — pdte, că totuşi nu vor
er curentul naţional intransigent că buna", care le spunea, că tdte uşile de uniune, oare garanteză pentru Tran răsuna în pustiu, aoolo unde trebue să fiă
drept faţă ou toţi cetăţenii, şi unde trebue
pătase nouă putere. Ce era dâr de li se vor deschide îndată ce se vor silvania de a se susţină tot ce nu îmne-
făcut? arăta mai imperialişti decât cei din deeâ uniunea şi buna justiţiă, de a se sus sd fiă tari, spre a împedeca nedreptatea,
Numai prin încungiur, punând „Hofburg". ţină mai departe autonomia biserioelor şi chiar şi atunci, când ea se faoe Nema-
încetul cu încetul mâna pe mişcarea Acest oracol inse nu ţinea sâmă dreptul lor asupra şcâlelor proprie. Aoest ghiariior, adecă la cârmuitorii de acjl ai
din Ardâl, se putea ajunge a în că în monarchia dualisată nu e tot drept insâ devme iiusoriu, decă se porun- Ungariei." — încheie „Tageblatt".
u
frânge acea intransigenţă şi a tace una de a fi imperialist cu a fi rega cesce, că nu e permis a se folosi o carte „Kronstădter Zeitung . Organul
se reuşâscă planul de împăcare din list şi nu putea cumpăni, că în si de şoâlă, unde sunt tipărite vechile şi oins- Saşilor verefi din Braşov salută cu
tre Români şi Maghiari, care avea tuaţiunea politică a triplei alianţe, titele nume ale satelor şi oraşelor. Ase bucuriă declararea Sibiienilor. Cu
se creeze basa amiciţiei durabile în care din aceşti doi factori e consi menea noul proiect de lege lovesoe în deosebire insistă organul din Braşov,
tre marea împerăţiă şi micul regat derat ca mai puternic. legea asupra egalei îndreptăţiri asupra na ca declaraţiunei dm Sibiiu se ’i-se
român. De aici a urmat acea zăpăcâlă ţionalităţilor eto. dee o unanimă consfinţire din partea
Considerante de aceste au dat în colonele „Tribunei", care pe iângă Ou deosebire şcâla este lovită prin- tuturor, ca se se scie, că „în Un
ar
nascera clarului „Tribuna", care s’a rolul fatal disolvant al acestui c}i trânsul, căol dintr’o-dată vor ii oassatetâte garia există un popor german, care nu
voesce se jerifescă trecutul seu glorios şi
înfiinţat în Maiu. 1884 în Sibiiu cu în sinul partidului nostru naţional, oărţile didactioe tipărite aiol. Mai mult
îndoita misiune de a pregăti terenul a condus la catastrofa Memorandu însă oade în cumpănă, că nu voim sd lăsăm viitorul seu apucăturilor şovinistice
ale unui guvern fără minte.
pentru împăcăciunea sâu, cum se mai lui şi la tdte câte au urmat după să ni-se falsifice istoria. Ar fi o minciună
cjicea, „resolvarea conflictului" cu acestă catastrofă. la cure am fi constrânşi, ddoă în viitor n’ar
Ungurii şi de a fi tot-odată organul fi permis sd scriem, decât de trecutul ono
devotat al intereselor, ce le urmărea rific al oraşelor Nagy Szeben şi Brasso şi
FOILETONUL „GAZ. TRANS." oare domnea în oontra Bourbonilor o duş mână oe lângă noua lor convingere rega fluinţa lui asupra soldaţilor era slăbită dş
mănia aprâpe generală. Ludovio XVIII nu listă. Prefectul se ooupa cu oompunerea oând se grăbise a publioa detronarea lui
avea pe partea sp, în Grenoble, precum şi unei proclamaţii în contra usurpătorului Napoleon.
în tot ţinutul Dsuphmeei, decât nobilimea Napoleon, pe când generalul espeda un or
Intrarea Ini Napoleon în Grenoble Ou tote oă prefeotul, de aoord cu
şi clerul. Burghesimea era mai totă com din regimentului al 7-lea şi al 11-lea de
la 1815. pusă dm liberali avansaţi de nuanţa dau- linie la Ohambuery şi regimentului al 4-lea Marohand, a decis a păstra seoretul fatalei
noutăţi cât timp numai era posibil, svonul
phinesalui Dumolard. In oe privea pe lu de husari la Vienne, ca să plece imediat
Traducere după Henry Eaussaie. despre marşul lui Napoleon se răspândise
crători, pe comeroienţii mici şi pe plu spre Grenoble pentru înmulţirea garnisonei
în Grenoble în aceeaşi diminâţa de 5 Mar
Oraşul Grenoble, sediul diviziei a 7-a gari, ei toţi erau pe partea împăratului. oonstătătore diu regimentul al 5-lea de
tie. Deja aşa de des să vorbise de reîn^
militare, avea pe atunci de oomandant pe Fără autoritate veritabilă înaintea tru linie, al 4-lea de artilerie pedestră, al 3-lea târoerea împăratului, inoât la înoeput nu
generalul Marohand, grenoblian de nusoere. pelor şi înoungiurat de-o popuiaţiune duş* de gemu şi un escadron de tren.
prea vrea să orâdă niminea, dâr faţa în
Fost advooat, sub Ludovici XVI 6l părăsi rnănosă generalul Marohand se afla în mare In <fiua proximă la 8 ore diminâţa tristată a mai multor regaliştl, pe oarl
oraşul său natal la 1791. Fu apoi ales oă- perplexitate în sdra de 4 Martie în urma Marohand oonvocâ la locuinţa s’a pe ofioerii
Fourier îi puse în ounosoinţă şi oarl nu-şî
pitan 1b al patrulea batalion de voluntari 8orisorei prefectului de Var despre debar în rangul de general, pe comisarul ordo puteau asounde neliniştea, fu observată.
da Isere. Reîntors spre finea anului 1813 carea lui Napoleon şi înaintarea lui spre nator, precum şi pe oolonelii şi pe majorii
Soirile se înmulţiră şi după amâcfi nimeni
oa general de divizia, fu decorat ou „ma Gap şi Grenoble. Preteotul de Isere, renu regimentelor. Fund cu toţii devotaţi Re nu se mai îndoia.
rele vultur", făcut conte al ţării. Era om mitul matematic Fourier, să afla de-aseme- gelui se sfâtuiră, să pornescă în contra lui
Atunci prefectul să decise a face cu
cu o avere, oare îi aducea o rentă anuală nea într’o xnare încurcătură — odinioră Napoleon sâu să-l aştepte în dosul fortifi
de vre-o 160,000 franol. protegiat de Boueparte, fost membra ai caţiilor dm Grenoble. noscut evenimentul în mod oficios printr’o
proolamaţiune, oare fu afişată cam la 5
Graba sa de a trece ârăşl la Bour- institutului de Egypt, fu numit la 1801 Se deoiserâ a merge în oontra lui,
âre d. a. la oficiul munioipal. Mulţimea se
bonî îu luna lui Aprilie 1814 îi fu spre prefeot în Grenoble, unde a rămas şi după dâr a nu pune trupele îu mişcare decât în
îmbulza şi deja un individ strigase „ Yive
folos pentru a fi mănţinut în comanda restauraţiune. Jurămintele oe le făcuse cjiua următore, aflând dâoă va fi consult să
u
Vempereur ! dâr arestarea imediată a lui
mentul cetăţii Grenoble, ddr îi instrăinase aşa des, împăratului îi erau acum neplă pună trupele să mai jure odată orediuţă
înspăimântă pe manifestanţi.
soldaţii săi. La 1815 mulţi dintre ei mai cute, ohiar oa şi generalului Marohand, nu Regelui. Marohand voia să trâoâ trupele în
păstrau suvenirul iritâtor ce-1 numeau tre atâ.t din causa oonsciiuţei proprie, cât mai revistă, dâr şefii corpurilor avură oute- Marohand încă tot mai cugeta să în-
cerea în castrul duşmăneso. Simţeinintele mult faţă de opiniunea publică. In fine zanţa de a-1 faoe atent, oă va fi mai bine timpine ou garnisona pe „hoţul" de Bona-
casarmelor se uneau ou ale oraşului, în ambii, Fourier şi Marohand se deciseră a ră să revideze ei înşi-şl trupele, pentru-oă in» parte, precum cjise prefeotul Fourier, dâ
