Page 42 - 1897-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 252—1897.

Enunciaţiunile lui Goluchowski. „Novosti“ din Petersbu>*g a 4' adecă, rile de lipsă şi ’i-sa vor arăta, oă aici nu Constnntinopol. Marei armate rusesol e
8
oă dâcă contele Goluchowski a vorbit aşa e vorba de inovaţiunî, ci de „sancţionarea va opune atunol mioa ei armată, şi în aoe-
T6te parele din străinătate, vorbind
de sincer şi convins, acesta este resultatul unei praxe de peste 100 de ani, este si- laşl timp va ohiema în ajutor pe acele pu­
despre espunerea contelui Goluchowski, re-
raporturilor amioabile, solide stabilite între gor, oă şi nouă (Maghiarilor: ne va oon- teri, oarl au oa şi dânsa un interes de-a
ounoso, oă cel . mai important pasagiu al
[ Austro-Ungaria şi Rusia, pe oarl, cea din- oede atâta, cât li-a oonoes Croaţilor**. împiedeca aoea înaintare. Şi aoeste puteri
vorbirii sale ehte oel, oe vorbesoe des­
tâiQ, se p6te răzima pe lângă tripla alianţă. In cestiunea aoâsta mai publică de- sunt cele din Tripla Alianţă**.
pre raporturile dintre monarohia nostră şi
a
Piarul franoes „Siăcle orede, că par­ altmintrelea un artioul de fond şi guverna­ „Liga Română**.
B uşi a.
tea de esposeu, oe vorbesoe despre înţele­ mentalul „Peşti Naplo**, oare înoă oonstată,
Astfel fiind, oredem a fi de interes
gerea ou Rusia, trebue totuşi să însemneze oă de vre-un ordin de-a se arde cărţile li­
pentru oetitorii noştri să ounâsoă in extenso Rutenii şi alegerea episcopilor.
o slăbire a raporturilor triplei alianţe ou turgice unguresci niol vorbă nu-i. Dâr 4ioe,
aoest pasagiu privitor la înţelegerea ou
tâtă aooentuarea marcantă a aoestora. că Roma papală e supărată pe Unguri din Intre membrii congresului autonomie
Rusia. Etă oe a 4> oontele Goluchowski:
s
Piarul engles „Spectator“ laudă băr­ oausa aderărei lor la tripla alianţă şi din al catolicilor maghiari se disoută acum cu
Nu ne-am fi îndeplinit datoria în mod mult interes oestiunea dreptului de in-
băţia contelui Goluohowski, care în afaoe- oausa reformelor politice bisarioesol. Ea
perfeot, continuă ministrul, dâoă n’am fi
rea dela Mersina n’a întrebat întâia la Ber­ nici aoum nu oedâză, dâr 4'°®i că în Un­ fluinţâ, oe are să ’i se dea viitorai auto­
avut grija să aoordăm oaraoterul celei mai
lin, oe are să facă. Celelalte foi englese se garia nu e posibil a se afla uu ministru de nomii. Guvernul voesoe pe oât numai se
mari încrederi, în raporturile nâsbre ou ce­
arată mai puţin mulţămite, ba forte îngri- culte, oare Pă snfere a se întroduoe limba pâte să reBtrîngă dreptul oatolicilor în Ges­
lelalte puteri. Realisând aoâstă idee, am
jate, oa să nu fiă în viitor slăbită influenţa rusâscă în biserioile, în oarl e introdusă tiunile lor biserioesol. Cu deosebire oes­
ajuns mai întâiu la o desvollare fericită a ra­
Angliei prin înţelegerea dintre Austro-Un­ limba maghiară, oăol acâsta ar însemna tiunea alegerei episcopilor dă mult de gândit
porturilor ndstre cu Rusia.
garia şi Rusia. „rusif.carea şi valahisarea a 200,000 de neaoşi catolicilor, deâreoe guvernul sub niol o
Colaboraţiunea ndstră ou cabinetul Maghiari . „Ori dâcă nu soiu oei dela oondiţiune nu vrâ să cedeze biserioei drep­
11
din Petersburg, încoronată de succes în Roma** -- întrâbă foia unguresoă — „că tul de a-şl alege pe episcopii săi, niol chiar
conflictul greoo-turc, a fost înoeputul aoes- Comisiunea parlamentară a ma­ şi în limba română se ofioiâză liturgia şi pe lângă reserva aprobărei din partea Ma-
tei apropieri şi a adus după sine repede o jorităţii camerei vienese a ţinut Luni o şe­ oă niol limba română nu este oanonisată? jestăţii Sale.
dinţă, în care baronul Di pauli a raportat
schimbare francă şi leală de vederi, oe Pentru-oe dâr să oprescâ limba maghiară şi Iu privinţa aoâsta se 4'°®) oă mem­
asupra propunerii sale relativă la regula-
ne-a condus la oonvingerea, oă într’adevăr nu cea română? Fiind basa de drept ace­ brii *din dieoesa greoo-oatolioă rutână a
nu esistă niol o neînţelegere, oare nu s’ar rea oestiunii de limbă şi a oerut oa aoâstă eaşi (sio!), poftâsoă sâu a-le permite pe Munoaoiului şi Eperieşului vrâ să reclame
putâ aplana cu puţină bună-voinţâ, oă am­ propunere să se disoute în şedinţa plenară amândouă, sâu a-le opri pe amândouă ... în congres dreptul de alegere a episoopilor
11
a Camerei înoâ înainte de provisoriul pac­
bele monarohii nu aspiră deoât la menţi­ Ve4l asta-i asta! Să se esoh’dâ limba pentru biserica lor. Ei susţin, că alegerea
tului. Contele Badeni s’a pronunţat în oon­
nerea păcii, oă Rusia ca şi noi respinge românâsoă din biserioile nostre şi atunci episoopilor este un drept istoric al lor,
tra acestei cereri, 4ioend oă provisoriul pac­
ori-ce idee de cucerire în peninsula balcanică. paoea, de-ocamdată oel puţin, ar fi gata! oare aoum oe-i drept na se praotioă, dâr
— In aoeste împrejurări a<n ajuns uşor să tului este o necesitate da stat, oare pre­ la oare Rutenii niol-odată nu au renunţat.
recunâscein, că interesele nostre respective tinde urgenta lui resolvare. Propunerea lui Anume la mijlooul secolului la 17-lea,
nu sunt opuse de loc şi oă Austro-Ungaria, Dipauli a fost respinsă şi nu s’a primit România şi Tripla Alianţă. când decurgea ou atâta furiă lupta reli-
nici cererea, oa propunerea lui de limbă
ca putere atinsă în prima liniă de orl-oe II Messaggero publică următârea de­ gionară între Ferdinand II şi principele
u
să fiă discutată în şedinţele de sera. Co­ n
turburare in Orient, are motiv de a luora peşe din Viena, datată dela 31: Georga Rakoezy I, sub a căruia stăpânire
misiunea parlamentară a decis de a înoepe
în oomun şi de a a rămână în contact con­ „Goluohowsky merge la Mouza spre a se aflau şi Rutenii dela pâlele Carpaţilor,
disousiunea asupra provisoriului paotului în
tinuu cu Rusia, pentru a împedeoa rnişoă- împărtăşi în personâ Regelui Umberto adesiu- şi unul şi altul dintre domnitori voiau să
nle oe se mauifestâză şi pentru a pune a doua cetire deja a4b Miercuri. nea României la întreita alianţă. Tripli oa eonvertâsoâ pe Ruteni la religia lor. In
capât agitaţiunilor în privinţa Balcanilor, fine lui E’erdinand îl succese a îndupleca
fiind astfel mai compactă, ministrul aus­
ale spiritelor speoulatdre, cari au încercat triac sfătuesoe pe Italia a rămânâ în aoeste pe episcopul de atunol dela Muncaoiu Va-
In cestiunea liturgici unguresci.
întotdâuna în profitul lor, să ne duşmănim legături". silie Tarasoviol să depună, deşi în mare
„Magyarorszâg** primesoe din „looul oel
unul oontra altuia. — Sub oondiţia unei aru u secret, jurământul de oredinţă pentru bi­
4
mai competent* , cum 4i°® ®1> oâte-va in- Corespondentul din Roma al 4i l ’
observaţiunl striote a acestor principii, sun­ serica catolică. Acesta s’a întâmplat în
formaţiunl nouă în oestiunea magbiarisărei „Corriero di Napoli* seduse însă imediat la
tem gata întotdăuna sâ întreţinem înţelegerea un personagiii poli tio, oare este în măsură 1640. Când află însă despre asta principele
liturgiei în bisericile „Maghiarilor greco-
cea mai strînsă cu Rusia. 6tă pentru ce a soi adevărul în aoâstă osstie, şi publioă Rakoezy, oare stetea în fruntea comba­
catoliol**, adeoă în ale Rutenilor renegaţi.
privim aoeste relaţiunl ca o garanţie nouă aoum acest interview, din oare ne mulţă- tanţilor pentru protestantism, ordonă oăpi-
După aceste informaţiunî, luorul nu stă
şi puternică a păcii Europei. tanului cetăţii Muncaoiului, ca pe bătrânul
tocmai aşa, oum l’au presentat foile ungu- mim a estrage următârele părţi:
Interesant e, oe 4i® foile germane şi resol. Nu este adevărat, după informaţiu- „Nouă. diplomaţilor nu n9 sunt per­ episcop să-l ia ou putere armată dela altar
franoese ou privire la aoest pasagiu. nile lui „Magyarorszâg**, oă Papa ar fi or­ mise interviewurl; dâr în afară de el, îtî şi să-l arunoe în temniţă.
„Vossische Zeitung spune, oă înţele­ donat sâ se ardă cărţile liturgice şi de ru- pot spune ce cred. România, un Stat mic, Aoâstă prooedere brutală a înstrăinat
u
gerea cu Rusia, ce i-a suooes lui Golu- găoiunl unguresci şi că decretul Papei ar nu pdte lua o posiţiune definitivă în concertul inimele Rutenilor, de câtră protestanţi, âr
ohowski, lasă neatins raportul de alianţă fi plin de ură faţă de Maghiari. Decretul marilor puteri; ea însoţesoe însă acum, oa preoţii ruteni se simţeau ou atât mai în-
între Viena şi Berlin. Oontra aoestei neîn­ nici nu este datat de acum, oi înoă din şi în trecut, Tripla Alianţă ou oelo mai olinaţl de-a urma esemplul episcopului lor.
ţelegeri Germania n’are sO obieoţioneze ni- 30 Aprilie, er în Ungaria a sosit la înoe­ msrl simpatii. Astfel în 1646, în adunarea dsla Ungvar,
mio, ou atât mai puţin, cu cât contele Go- putul lui Maiă şi publioarea lui s’a făout „Triplioa însemnâză pace; ea este ga­ Rutenii se declarară pentru unirea ou bi­
luohowski a aooentuat aşa de mult tripla înoâ astă vară. Decretul nici nu este sub- ranţia chiar a păcii, er România, oare are serica Romei, depunând şi jurământul în
n<
alianţa, 4i°® f oă şi-a oâştigat dreptul de soris de Papa, oi. în numele oongregaţiei nevoie de paoe spre a-şl putâ desvolta for­ manile Metropolituiui dela Agria Jakusioh.
oetăţenie în Europa. Propagandei de fide, l’a subsoris oardiualul ţele sale eoonomioe, România oe are noro- Cu ooasiunea unirei însă Rutenii şi-an re-
Cam aşa vorbesc şi celelalte foi. Or­ polon Ledohowsky. oul dn-a poseda un Rege atât de stimat, servat necondiţionat dreptul „de a avă epis-
ganul lui Bismarok „Hamburger Nachrichten Se mai 4io® în „informaţiunile** fâiei pentru-oă e atât de înţelept, nu are tre­ copl aleşi din sinul lor şi întăriţi de Scaunul
a
4ioe, oă nu a’a aşteptat oa esposeul lui Go­ unguresci, oă Roma nu permite a se folosi buinţă de-a intra în Triplioa pe calea tra­ apostolic“ („Episoopum a nobis eleotum et
u
luchowski să dea amănunte asupra înţele­ şi traduce liturgia în nioi una din limbile tatelor. Ea tot-dâuna a fost şi este în ab Apostolica Sede oonfirmatum habere .)
gerii austro-ungare-rusesol. Faţă ou artioulul vii, de6re-ce s’a convins, că aoâsta duoe în aoâstă orbită, atrasă aoi de interesele şi Aoâstă oondiţiă a unirei Rutenilor ou bi­
fâiei rusesol, „Novosti“ însă dioe, oă trebue să cele mai multe caşuri la desbicare. Din de sentimentele sale, cari sunt mai bune, serica Romei a fost recunoscută şi asigurată
se repeteze întrebarea, dâoă Austro-Ungaria oausa asta n’a permis nici întroduoerea lim- deoât tratatele. Atât pentru astă4l. prin decret atât din partea regelui Leo-
pold I, oât şi din partea Papei, Inocenţiu
a întrat p6te în posiţiunea ce o ooupase bei maghiare în bisericele greoo-catolice. „Pentru viitor, România e bulevardul,
X. In urma acâsta Ruţenii întotdâuna ei
Germania pănă la 1890? După oe însă ’i-se vor da Romei lămuri­ oe se opune înaintării fatale a Rusiei spre
şi-au ales pe episoopii lor, fără oa regilor,
ori guvernelor să le fi treout prin minte
de-a le denega acest drept. Numai din anul
într’o a doua sfâtuire, oe se ţinu la 5 Mar­ rile se aşe4ară pe parapete (în 4'ua proo- lipsă totuşi uu ar putâ împedeca înaintarea
1809 nu s'a mai praoticat aoest drept în
tie, mai marii oorpurilor atât de viteji în simă erau deja 47 tunuri aşe4ate) şi pe lui Napoleon, pentru oă esistă un vad în
biserica gr. cat. rutână. Causa pentru oare
4iua precedentă îl înounosoiinţară, oă sol­ căile oe oonduo spre porţile „Boune** şi apropiere şi oă prin distrugerea lui s’ar
nu s’a praoticat nu se soie, dâr atâta e
1
daţii, cu deosebire oei din regimentul al „Tres Cloîtres * începură a oonstrui pabs- păgubi numai oomuna şi judeţul.
sigur, oă biserioa u’a renunţat la acest drept.
3-lea de genia şi al 4-lea de artilerie, în sade, Intr’aceea generalul voind a oăştiga La aceste cuvinte aprobate în tăcere
cari regimente servise Napoleon oa looote- timp trimise la satul La Mure o oomoanie Nu s’a adus niol o lege, prin oare el să li
şi de soldaţii, oarl oăutau un pretext pentru fost abrogat. Dreptul alegerei episcopilor
nent, par fârte dubii. Ostaşii, 4iceau ei, bq de geniu şi un batalion din regimentul al
a nu mai asoulta, otioerul nu mai insistă pote să fiă deol suspendat, dâr nu este perdut.
depus ou prea puţină însufleţire noul ju­ B-lea de linie ou ordinul de a distruge po­ şi incuartirându-şl soldaţii în sat aşetptâ
rământ şi nu ar fi consult a păşi în oam- dul dela Ponthaut. sosirea batalionului. Artioulul de lege III din 1848 dispuse în §
7 numai de numirea Metropoliţilor, Epis­
paniă ou nisoe trupe atât de puţin sigure. Aoeste trupe defilară la strigătele de Batalionul sosi spre mâ4ă-nâpte, dâr oopilor eto, în favorul domnitorului, dâr
In adevăr aşa era, oăol oetindu-se ordinul vivat ale regaliştilor, dâr din oausă, oă Mar- Delassart aflând despre apropierea avant- nioăerl nu abrâgă dreptul biserioei gr. cat.
de 4i Marohand, unde s^âta, oă ohand nu se putu deoide a lăsa să pleoe gardei lui Napoleon şi voind a evita oon» rutene de-aşl alege pe episoopii săi.
trupa lui Bonaparte numără numai la o infanteria deoât la asigurarea şefului de tactul ou dânsa se opri în satul Pontine,
miiă de omeni, soldaţii strigau : „Şi noi ? ! Pa batalion Delassart, care declara a lua răs­ lăsa să încarce armele şi adunând şi pe Pe basa aoestor motive vor aoum Ru­
noi nu ne numără ? Alţii şterseră ou oerusa punderea asupra sa, oompania de geniu soldaţii de geniu pleoâ ou tâtă trupa sa tenii să lupte în oongres pentru reoâşti-
M
subsorierea generalului pentru a-o înlocui plecă din Grenoble ou mai multe 6re spre orăşelul Laffray, oare este oam în de­ gurea dreptului de-aşl alege înşi-şl p^ epia-
o’an cuvent murdar, 6r pe parapete se vor­ înaintea batalionului. părtare de 3 milurl dela La Mure. Aoest oopii lor.
bea: „Am fi dobitool de-a face râu unui
Soldaţii companiei de geniu mergeau marş în retragere îndupleca pe Cambronne,
om, oare nouă nu ni-a făout deoât bine! în disordine, unii rupseră oooarda bourbo- comandantul avantgardei bonapartiste să SCIHILE PILEL
Vom da noi foo spre oeea part9, dâr nu nioă de pe chipiu şi se aufiia strigând părăsâsoă satul La Mure, temându-se a nu
spre dânsul!** „Vive l’empereur!“ Ajunşi în La Mare, şe­ fi împresurat. — 12 (24) Novembre.
După oe Marchand înţelese disposiţia ful oompaniei înformâ pe primarul Gene- piua numelui episcopului Pavel a fost
(Va urma.)
trupelor, hotărî a se închide în Grenoble, vois despre soopul misiunei sale. Acesta serbată la Beiuş printr’o frumâsă festivitate
de unde trecerea la duşman era să fiă pen­ era bonapartist, oel puţin aşa se părea soolară, oe s’a arangiat la soâla română de
tru soldaţii săi în tot oaşul mai groa. Se după răspunsul Ini, pentru-oă el 4i ou fetiţe în presâra 4A® S.-lor arhangelt Mi-
1
8e
dădu deol ordin de a pune fortăreta în vooe tare, ca să fiă au4it şi de soldaţi, oă hail şi Gavril. Serbarea a fost deschisă
stare de asediu, zidurile se reparau, tunu- ar fi o absurditate a strica un pod, a cărui printr’o frumosă ouvântare rostită de d-ra