Page 43 - 1897-11

Nr. 252—1897. GAZETA TRANSILVANIEI ■ ________________________ Pagina 3

prof. Angela Butean, după oare au urmat adecă acei cari încă nu trecuseră equatorul, licenţă din 31 Ootomvre 1894, treout ou istorică şi altul pentru o soriere medioală,
mai multe oântărl şi deolamaţiunl din par­ între cari era şi tînărul român Emil Raoo- 7 bile albe şi 2 roşii. fiă-care de oâte 1000 lei, se publică oon-
tea elevelor institutului. La gimnasiu nu viţă, au fost raşl ou un mare brioiU de 3. George I. Goroiu, lioenţiat în litere curs pentru obţinerea lor.
s’a putut eseouta programul serbărei pro- lemn, de oătră bărbierul Majestăţei Sale (secţia istorioă), pentru tesa sa „Vespasian , Tema de pertraotat este:
44
eotate din oausă oâ tocmai atunol a între- Neptun, după ce au fost unşi cu funingine susţinută la esamenul general de licenţă 1. Pentru premiul de litere (istorie):
venit durerosul oas de morte a soţiei di­ şi făină şi la urmă botezaţi cu numărbse din 26 Ianuarie 1895, treout cu 4 bile albe „Relaţiunile Moldovei ou Polonia pănă la
rectorului Butean. Serbarea s’a restrîns la oăldărl de apă. După aoâstă operaţ’ă, oare şi 2 roşii. mbrtea lui Ştefan oel Mare .
44
o scurtă vorbire festivă rostită de d-1 prof. a înveselit natural pe oei presenţi, neofiţii Au fost distinşi în Aprilie 1895 ou 2. Pentru premiul de medicină: „Asu­
Stefanică. au fost deolaraţl demni de a întră în im­ premii pentru ţese următorii licenţiaţi ai pra etiologici, malariei şi asupra prevenirei
periul Majesţăţii Sale. Un banchet fbrte Facultăţii de litere: bâlei îutr’unul din judeţele oele mai bân­
Despărţământ al Asociaţinnei la Beinş.
14
vesel a încheiat aoâstă serbare prin musioă 1. Nioolae Vasohide, 700 lei, pentru tuite ale României .
Pe mâne, 25 Nov. n., este oonvooată la
şi oânteoe eseoutate în tbte limbile, dintre tesa sa, „Sensaţiunile visuale , susţinută la Autorul trebue să fiă un actual sâu
44
Beiuş adunarea de oonstituire a primului
oare şi românesoe. — Rio de Janiero are 10 Iunie 1895 ou tote bilele albe. fost student regulat însoris la Universitatea
despărţământ al Asociaţiunei în Bihor. La
reputaţia bine meritată a oraşului celui mai 2. Nioolae Brânzeu, 400 lei, pentru din Buouresol.
ordinea cjilei mai este şi consultare asupra
44
frumos din lume, oa posiţiune, ou dâlurl tesa sa „Şcolile Blaşiului , susţinută la 25 Manusoriptele trebueso trimise Recto­
primirei Asooiatiunei, care, după oum soim,
în forme bizare, aooperite de palmieri şi Ootomvre 1895 ou t6te bilele albe. rului Universităţii oel mai târcjiu pănă la
îşi va ţinâ viitârea adunare generală la
oopaol exotiol de o varietate infinită. Ca­ 3. T. Avramesou-Aguletti, 400 lei. pen­ 30 Aprilie 1898, să fiă sigilate şi să porte
Beiuş. Apelul, prin oare e convocată adu­
sele oladite în amfiteatru, multe palaturî şi tru tesa sa „Miol ceroetărl asupra Hettee- pe copertă un motto şi însemnarea „Pentru
narea constituantă da mâne, e subscris de
vile cu faţade frumose, însă numai faţadele nilor , susţinută la 12 Iunie 1895 ou t6te premiul Hillel , âr numele autorului se va
44
44
d-nii loan Butean ca preşedinte ad hoc şi
— căci dâoă întri în amănuntele acelui bilele albe. adăoga într’un plic sigilat, purtând de­
tNio. Fabian oa notar.
oraş, atunol vecjl că este adevăratul carac­ Au fost distinşi ou premii în Aprilie asupra aoelaşl motto.
44
MetamorfosaluiFava. Cetim în „Epooa : ter al rastaquerului portughez ou înfăţişa­ 1896 pentru te8e următorii lioenţiaţl ai Fa­ Resultatul oonoursului se va publica
w
D. Roberto Pava, „entusiastul filo-român rea frumbsă şi restul murdar. D. E. Raco- cultăţii de litere şi filosofie : îu deoursul lunei Iunie 1898.
deodinibră, a înoeputsă publice prin „Arena viţă ducându-se la o oasă de banoă oa să 1. C. I. Tomulesou, 500 lei pentru (Aoâstă publioare de oonours s’a afi­
11
din Yerona o seriă de artioole în contra primesoă o sumă de bani după o scrisâre tesa sa „Desorierea şi teoria ilusiunilor şat îu Aula Universităţii la 7 Iunie 1897).
-cestiunei naţionale cu soopul — precum spune de credit, ’i s’au numărat 1,300,000 de Reia, şi haluoinaţiunilor , susţinută la 27 Ianua­
44
Am publicat anume premiile şi
d-sa, — „de a lumina opinia publioă ita­ monedă naţională brasiliană, sumă, care rie 1897 ou tote bilele albe.
stipendiile acordate din aceste do-
liană, oare ou atâta generositate a îmbră­ valorâză... trei mii de franol. „Timp. 44 2. D-ra Natalia Romnioeanu 500 lei naţiunî spre a se vede cât de încu­
ţişat interesele românismului, că cestiunea pentru tesa sa „Boerii români: originea şi
Unde e Andree? Soim, că o espediţiă rajate sunt literile, sciinţele şi me­
naţională mi e decât o speculă ordinară“. atribuţiunile lor pănă la jumătatea seoolu-
îu frunte ou Soren-Krâmer a plecat în 5 dicina din partea Universităţii din
ţharele ungurescl, oarl pănă erl îşi băteau lui al 17-lea , susţinată la 29 Iunie 1896
44
Noemvre o. din Tromso pe corabia „Vic­ Bucurescî. Donatorii au dat prefe­
joo de d. R. Pava, acum îl laudă şi-l pre- ou tote bilele albe.
14
toria , oa să caute pe ouragiosul aeronaut rinţă acestor ramure de sciinţă pe
sintă oa pe un mare publioist italian, re­ 3. T. P. Alesseanu, 250 lei pentru
Andrâe. După oum se anunţă din Tromso, drepturianii i-au lăsat la o parte şi
producând în întregime articolele d-sale. tesa sa „Relaţiunile politice ale Moldovei
alaltăerl s’a reîntors aoolo espediţiă, care cu t6te acestea numai din Ardei
ou Ungaria şi Polonia în a 2-a jumătate a
Consistoriu metropolitan din Sibiiu. Ce­ a cercetat ou de-amănuntul Spitzbergen, sunt 41 înscrişi la facultatea de
seo. al 14-lea şi în prima a seoolului al
tim în „Telegraful Rom. de Marţi: „Ac}î de 10 ori a debarcat pe ţărmurii Darmond- drept.
tt
44
15-lea , susţinută la 29 Ianuarie 1897 ou
ia brele 10 a. m. s’au deschis şedinţele oon- sor, dâr de urma lui Andrâe n’a dat. Ast­
tote bilele albe.
sistoriului nostru metropolitan sub presidiul fel fără niol un resultat favorabil, espediţiă
Au primit în Iunie 1894 premiile ULTIME SOIRI.
Esoelenţiei Sale I. P. S. Domn arohiepisoop a trebuit să se întbroă înapoi.
Hillel de oâte una miiă lei pentru scrierile
şi metropolit. Mivon Bomanul, fiind presenţi Budapesta, 28 Noemvre. Acjî a
Ciclon pnstiitor. Din Melbour se anunţă, lor prpsentate la oonoursul anului 1894, şi
dintre membri esternl: arohimandritii Fi- sosit aici soirea, că Majestatea Sa
că în partea nord-vestioă a ooloniei Yiotoria anume :
laret Musta şi Iosif Goldiş, protosinoelul a subscris astăcjî actul de numire a
a bântuit Vinerea trecută un ciolon grâzuio, Premiul literar Alexandru V. Gâdei
.Augustin Hamsea, protopresbiterii: Miohail contelui Szapary Laszlo ca guvernor
care a pustiit tot ce i-a stat în oale. Porte pentru manusoriptul „Cronioarii Moldovei
Popovict, Constantin Gurban, Dr. Georgiu al oraşului Fiume.
mulţi bmenl au oăcjut jertfă aoelui oiolon din al 17-lea seool priviţi din punctul de
Popovid, apoi membri mireni Yinoenţiu Bucurescî, 23 Noemvre. In urma
şi mai multe oraşe au fost pustiite. In oer- vedere al limbei, al cugetării şi al me­
Babeş, Aleosandru Mocsonyi, Nioolau Zigre, intervenţiei legaţiunei italiene din
44
oul Wimmota au fost dărîmate mai multe todei ;
loan Lenger, Yirgil Oniţiu. Membri noi aleşi Bucurescî, comisarul ungur dela Or­
biseriol şi alte edificii frumose. Premiul soiinţifio loan A. Veliohi pen­
Augustin Hamsea, Petru Pipoş şi Yirgil şova a permis în cele din urmă d-lui
tru manusoriptul „Desorierea regiunii din­
Oniţiu au depus jurământul. Ceialalţl mem­ marchiz de Pandolfi se trecă în Ro­
bri şi-au sousat absenţa. Teatru german. „Gespenster drama tre mănăstirea Beroa, satul Polioiori şi mânia. Marchizul a fost aşteptat acjî
u
Pâolele (şalţe sâu vulcanii noroioşi) din ju­
de Ibsen, oe s’a representat asâră este o la gara de Nord de multă lume.
„Societatea pentrn învăţătura poporu­ deţul Buzău, din punotul de vedere geo-
piesă, ce are aoelaş oolorit sinistru pe Nu se sciă înse, de va sosi acjî, ori
lui român“ din Buouresol a fost automată grafio, stratigrafio, petroarafio, paleontolo­
care îl au şi alte scrieri ale soriitoriului mâne la amecjî.
de a primi în plină proprietate o treime gic, al substanţelor utile şi al fenomenelor
Norvegian. El înmâie adâuo până sa în
din moşia Yiişâr* şi Catiniţa, din judeţul geologice .
44
negrâla tristei realităţi şi-ţi presentă în
Uit, lăsată prin testament de oătră răposa­ Din premiul medical Hillel de una DIVERSE.
t6tă golăoiunea sa urmările păcatului moş­
tul Evloghie Gheorghief. miiă lei au primit în Iunie 1895 oâte
tenit dela părinţi, în fisioul sdruncinat. Bagheta şefului de orchestră. Pe u-
500 lei;
Incendiu în Galaţi. „Epooa primesoe Drama face o impresiă apăsătâre, posomo­ VPntstorul baghetei ş fului de orohestră îl
44
Q
1. Dr. Dimitrie Nioulesou.
-o telegramă din Galaţi, care anunţă, că un rită în oare aprbpe nici o racjă de lumină ohema Lulli. Maestrul de musioă la oei
mare inoendiu a isbuonit Luni diminâţa la nu pătrunde, acţiune multă nu desvoltă, 2. Dimitrie R. Mihăilesou, pentru veohl bătea măsura când cu piciorul,
44
Ara 6 în strada Portului. Pooul a luat nas- cu tote acestea admiri penelul, oe-ţl far­ sorierile lor „despre alcoolism în România , şi aoâsta se ohema pedarius, oând făcând
cere de la Magazinul de manufactură Ne- mecă tablouri atât de vii şi dâoă acestea presentate la oonoursul publicat pentru pre­ mănunchiu degetele mânei drepte şi bă­
niţesou. La 6ra 9.4J diminâţa, când i-se nu corăspund gustului tău. miul istorio al anului 1895 ou tema „epoca tând în palma stâDgă, şi aoâsta se ohema
44
telegrafase, inoendiul ameninţa ofioiul te­ Teatrul a fost mai puţin oeroetat, âr lui Miroea oel bătrân nu s’a presentat niol manuductor. Tactul se mai ţinea şi bătând
lefonic, bursa m&re şi tbte bogatele depo- jocul actorilor mulţămitor. Astăcjl în loo o soriere. din nisoe 6se anume făcute. Lulli, oel din-
aite de marfă învecinate. Căuşele incen­ de Don Carlos se va da oomodia „ Wokl- Premiul soiinţifio Hillel de 1000 lei tâiu, nesciind cum să inouloe viorilor sale
u
diului nu se cunosc încă. Pagubele sunt thăter der Menschheit . Mâne Joi „ Niobe“. pentru anul 1896 l’a primit G. Munteanu- sentimentul măsurei, luâ un baston lung
enorme. Murgooi, oentru lucrarea sa „Studiu asu­ de şâse pioiâre, ou oare isbea îu podâlă.
i pra Serpentinelor din Munţii Urdele şi n
Universitatea din Bucurescî. iebi pe picior. Rana fu uşbră la început,
De patru ori căsătorit. D. Tanovioeanu Muntinu (jud. Gorj) din punct de vedere Intr’o cji> î '°° isbâsoă în soândurl, se
din Ploeştl fusese căsătorit de trei ori ; mineralogic .
44
aoum în urmă d-sa se căsători oivil pentru iii. Premiul istorioo-biserioeso Hillel de însă nefiind oăutată oahgrenisi şi provooâ
mbrtea lui Lulli (22 Martie 1637). Basto­
a patra 6ră şi adresă o petiţia Mitropoliei 1000 lei pentru anul 1896 l’a primit dia-
Au fost distinşi în Aprilie 1894 ou nul îşi urmă rolul pănă la sfârşitul vâoului
oerând dispensă trebuiuoibsă pentru căsă­ oonul Yasile Predeanu, pentru lucrarea sa
premii de oâte 750 lei pentru ţese : al 18-lea şi de el se oounară mai multe
toria religiâsă, oăcl religia prevede, că un „Organisarea ieraroh’ei biserioei române
1. D-na Alexandrina Ploru, năsoută oelebrităţl. Rousseau oalifioă pe şeful de
creştin ortodox nu se pâte oăsătorii de cât dela începutul seoolului 11 pănă la înoe-
Berba, lioenţiată în litere (seoţia istorioo- orohestră dela Academia regală da musioă,
de trei ori. Mitropolia refusâ însă să-i acorde 14 putul seoolului 17 .
44
filologioă), pentru tesa sa „Femeia la Greoi , Pădurar diu pricina loviturilor ari pe oare
dispensă. D. Tanovioeanu oeru atuucl au-
susţinută la esamenul general de lioenţă La concursul publicat pentru premiul le da în pupitru. Grâtry era duşmanul bas­
torisaţia Sfântului Sinod. Acesta, în şedinţa
din 20 Ianuarie 1894, trecut cu t6te bi­ literar al anului 1897 ou tema „Relaţiunile tonului. Grimm, în 1766, tjioe bate-baston
de Joi, după o lungă desbatere a acordat
lele albe. principatelor române (ţâra românâsoă şi şefului orchestrei dela operă, îu Cephale şi
voia de oăsâtoriă ou 7 voturi pentru şi 5 Moldova) cu Ungaria pănă la bătălia dela
2. G. Gheorghiade-Murnu, lioenţiat în Procris jucată în Paris. Habenesk a inau­
contra, Mohaol (1526) du s’a presentat niol o
44
litere (seoţia filologioă), pentru tesa sa „Ele­ gurat la Operă, în 1821, faimdsa bătaiă ou
Espediţiunea belgiană la Polul Sud. mentul greo în limba română , susţinută la scriere. arouşul — acel mio sgomot pe oare-1 pro­
44
Asupra acestei espediţiunl se dau astăcjl esamenul general de licenţă din 31 Ianuarie Premiul soiinţifio Hillel de 1000 lei duce lemnul bătut pe lama numit tack —
urmâtorele informaţtunI: Vaporul „Belgica 1894, trecut ou majoritate de bile albe. pentru anul 1897 l’a primit d-1 Nioolae care domina t6te sgomotele din tâtru.
44
al espediţiei la Polul Sud a ajuns la Rio Au fost distinşi în Aprilie 1895 cu Moisesou, lioenţiat al facultăţii de soiinţe Strauss a imaginat bastonul de măsură. La
de Janiero, unde va sta 8 (jile şi pe urmă premii de oâte 500 lei pentru ţese: şi şef de lucrări în Iustitutul de fisiologie mbrtea lui, în 1849, la uu oonoert popu­
va continua drumul spre Punta-Arenas şi 1. Constantin Litzioa, licenţiat în li­ pentru lucrarea sa „Funcţiunea Ganglio­ lar diu Vieua, decanul violoniştilor oferi,
Marea glacială, Călătoria s’a efectuat pănă tere (seoţia filosofică), pentru tesa sa nilor Spinali şi ai marelui Simpatie din în faţa a 3000 de speotatorl, lui Iobann
44
44
la Rio în oondiţiuQl favorabile; oa incident „Herondas , susţinută la esamenul ge­ punotul de vedere al acţiunei lor trofice . Strauss, oare urma tatălui său, bagheta de
interesant a fost botezul Equatorului, oare neral de lioenţă din 28 Ootomvre 1894, Publicare de concurs oonduoător. Bastonul lui Mayerbeer era de
oeremoniă se efectaâză în modul următor: trecut ou tote bilele albe. pentru premiile de litere §i medicină ale anului 1898 argint masiv. Fetiş îl avea împodobit ou
Tatăl Neptun împreună cu amabila sa soţiă 2. D-ş6ra Sevastia Botez, lioenţiată în din fondul Hillel. pietre scumpe. Mozart oonduoea corurile
Amphitrita apar pe podul vaporului, înso­ litere (seoţia istorioo-filosofioă), pentru tesa Conform regulamentului în vigâre, în Salzburg, oraşul în oare se năsoasa, ou
ţiţi de Negri, Chinezi, IndieDl şi un servi­ sa „Legea celor trei stări ai lui Aug. Universitatea având a da pentru anul 1898 o baghetă de fildeş. — („F. p. t. )
44
44
tor al oultului Neptuman. Toţi neofiţii, Comte , susţinută la esamenul general de două premii Hillel, unul pentru o soriere